Prezentarea eficienta și ascultarea

Un bun management al comunicarii in cadrul clasei de elevi implica, pe langa depașirea barierelor aparute in comunicarea educaționala, prezentarea eficienta și ascultarea. Acesta include captarea atenției elevilor, structurarea logica a conținuturilor cu scopul de a facilita ințelegerea, utilizarea comunicarii nonverbale pentru receptarea mai rapida a informațiilor, dialogul, oferirea de feedback, avand ca obiectiv principal eficientizarea comunicarii in mediul școlar.

Prezentarea eficienta presupune, conform autorului Ion Ovidiu Panișoara, aplicarea unui model constand in desfașurarea procesului de instruire in mai multe faze. Acestea sunt pregatirea, identificarea materialelor suport, proiectarea prezentarii, prezentarea propriu-zisa.

Prima faza, cea pregatitoare, cuprinde la randul ei o serie de etape ce trebuie parcurse pentru a se asigura o prezentare eficienta:

- selectarea ariei in care se va inscrie subiectul care urmeaza a fi prezentat, fiind necesar ca acesta sa se dovedeasca relevanta și de interes atat pentru ascultatori, cat și pentru vorbitor ;

- precizarea scopului urmarit in prezentare. Din acest punct de vedere, prezentarea poate fi de doua tipuri: prezentare informativa atunci cand urmarește facilitarea ințelegerii prin clarificarea unor noțiuni, explicarea unor fenomene, demonstrații) și prezentare persuasiva, aceasta fiind proiectata pentru a influența atitudinile și comportamentele audienței, pentru a schimba credințele celorlalți, pentru a motiva și redirecționa modul in care aceștea acționeaza;

- analizarea propriei persoane care poate scoate in evidența resurse , abilitați sau experiențe personale care pot motiva audiența

- analizarea audienței. In acest sens, pentru a realiza o prezentare eficienta, profesorul trebuie sa aiba in vedere cunoașterea caracteristicilor clasei de elevi reprezentate de elemente precum varsta, religia, fondul cultural și stabilirea atitudinii acestora manifestata prin motivație, valori, nivelul de acord, nivelul de implicare.

- ocazia și contextul in care va fi facuta prezentarea (data și timpul prezentarii, intinderea acesteia, locația, marimea audienței).

Cea de-a doua faza a unei prezentari eficiente consta in identificarea materialelor suport. Acestea pot fi reprezentate de experiența personala, carți și articole, site-uri de pe internet, mijloace audio și video.

A treia faza este proiectarea prezentarii. Aceasta va urmari un plan in trei axe, respectiv informarea elevilor de catre profesor cu privire la subiectul prezentarii, prezentarea efectiva și realizarea unui rezumat al acesteia cu rol de a facilitata reținerea unor informații. Aceste axe corespund modelului clasic de prezentare alcatuit din introducere, conținut și concluzii. Scopurile introducerii sunt acelea de a dezvolta o motivație a elevilor pentru a asculta și oferirea unei imagini generale despre ceea ce se va discuta. Introducerea are o importanța deosebita in cadrul unei prezentari intrucat primele momente de contact cu publicul au un rol hotarator in ceea ce privește impactul mesajului transmis de profesor. Dezvoltarea conținutului presupune acțiunea de identificare a ideii centrale și a ideilor subordonate. Ulterior acestea trebuie ordonate intr-un mod care sa aiba sens pentru public. Ordonarea ideilor poate fi cronologica, spațiala, de tip cauza-efect, de tip problema-soluție sau ordonare dupa subiect. Concluziile ajuta elevii sa rezume ideile prezentate, oferind totodata perspective de reflecție asupra informațiilor aflate.

A patra faza in prezentarea eficienta o reprezinta prezentarea propriu-zisa. Ea se desfașoara prin utilizarea unor metode și tehnici diferite de expunere. Acestea variaza in funcție de preferințele persoanei care realizeaza prezentarea, de subiectul tratat, de caracteristicile auditoriului etc. Printre aceste metode se numara metoda improvizației (implica vorbirea directa fara sa existe vreo pregatire prealabila a discursului), metoda manuscrisului (presupune ca intreaga prezentare scrisa este citita audienței, dezavantajul acestei metode este reducerea pana la eliminare a contactului vizual si a feedback-ului cu ascultatorii), metoda memorizarii (presupune scrierea discursului si memorarea acestuia cuvant cu cuvant), metoda prezentarii orale (nu se urmarește reproducerea exacta a cuvintelor din mesajul scris, iar vorbitorul folosește note, dar mai degraba pentru a-și controla prezentarea, decat pentru a citi).

Comunicarea eficienta se realizeaza atunci cand vorbitorul reușește sa se faca inteles de auditoriu. In acest sens, un rol foarte important in comunicare il deține ascultarea.

Document online: Jocuri muzicale in gradinita Referat: Fisa de evaluare predictiva - evaluare predictiva a achizitiilor prescolare

Daca procesul de comunicare poate avea loc in absența unuia din parteneri, ascultarea se produce doar in prezența emițatorului și receptorului. Eficiența in comunicare nu depinde doar de competențele de comunicare ale emițatorului, ci și de competența de ascultare, de abilitațile de receptare a mesajului. In mediul educațional, comunicarea este perturbata adesea de faptul ca nu exista o ascultare eficienta fie din partea elevului, fie din partea profesorului. Principala sarcina a profesorului in cadrul clasei de elevi nu este aceea de transmitere a mesajului ci de implicare a elevilor in activitațile de invațare și transformarea lui intr-un partener de comunicare. Receptarea eficienta a mesajului este condiționata de atitudinile interlocutorior și de abilitațile specifice dezvoltate in timp.

Conform autorului Garry Hornby, lipsa de eficiența in receptarea mesajelor este cauzata de cele mai multe ori de ascultarea propriilor ganduri (self-listening). Aceasta se manifesta prin preocuparea cu alte ganduri, idei in timp ce o persoana transmite un mesaj. Tendința de a asculta propriile ganduri poate fi redusa prin menținerea unui nivel inalt al atenției, ascultarea pasiva și ascultarea activa.

Menținerea unui nivel inalt al atenției se poate realiza prin pastrarea contactului vizual cu interlocutorul, dorința de invața de la alții, crearea unui mediu lipsit de zgomot, distanța interpersonala adecvata.

Ascultarea pasiva are scopul de a favoriza deschiderea elevilor care au dificultați in comunicarea ideilor și sentimentelor. Acest tip de ascultare este indicat la inceputul comunicarii, insa ulterior el trebuie combinat cu alte metode de ascultare. Comunicarea pasiva are la baza o serie de reguli: persoanei ascultate i se acorda toata atenția, nu se va spune nimic care ar putea bloca comunicarea, ascultatorul ii adreseaza interlocutorului invitașia de a vorbi despre ce il preocupa, receptorul arata atenție fața de ceea ce i se spune prin limbaj non-verbal, receptorul ofera interlocutorului feedback-uri și utilizeaza incurajari prin limbajul trupului.

In contrast cu ascultarea pasiva, cea activa presupune implicarea receptorului in explorarea și clarificarea ideilor interlocutorului. Ascultarea activa se realizeaza prin incurajarea de a comunica și adresarea intrebarilor deschise, parafrazarea elevului redandu-se astfel punctele-cheie ale mesajului transmis de acesta.

Succesul in comunicarea educaționala este rezultatul competențelor de comunicare și a abilitaților manageriale ale cadrului didactic in cadrul clasei de elevi prin asigurarea emiterii și a receptarii de mesaje in condiții optime. Rolul profesorului in comunicare nu este doar cel cde transmitere a conținuturilor, ci și acela de relaționare. Astfel, perfecționarea competențelor de comunicare devine esențiala in procesul instructiv-educativ, atat pentru profesori cat și pentru elevi.

Bibliografie

1. Ion Ovidiu Panișoara - Comunicarea eficienta, editura Polirom, Iași, 2006

2. Jean- Claude Abric- Psihologia comunicarii, editura Polirom, Bucuresti, 2002

3. Loredana Ivan,Adina Chelcea - Comunicarea nonverbala, gesturile și postura. editura  

Comunicare.ro , Bucuresti, 2005