Rezolvarea testului grila la psihologia educatiei

REZOLVAREA TESTULUI GRILA LA PSIHOLOGIA EDUCATIEI

Multiple choise

1.    Procesul educatiei presupune existenta unor agenti umani, respectiv:

a. educatorul (cel care educa

b. educatul (cel ce se lasa educat)

c. directorul instututiei in care se realizeaza educatia

A - a+b+c

B - a+b

C - a+c

2.Cand ne referim la educatie, vorbim de procesul de ....... a individului in scopul participarii sale competente la viata sociala.

a. maturizare

b. invatare

c. intagrare

A - a+b

B - b+c

C - c

D - a

3.Psihologia educatiei studiaza:

- legile activitatilor psihice si psihosoaciale ale celor supusi influentelor

educationale

- conditiile de existenta scolara a elevului si toate procesele sale de invatare

- bazele psihologice ale instruirii si educarii

-fundamentarea psihologica a metodelor de actiune si interventei asupra

dezvoltarii psihice a copilului;

- relatiile dintre educator si educat

A - a+b+c+d

B - b+c+d+e

C - a+b+c+d+e

D - a+b+d

4. Psihologia educatiei se afla in conexiune cu:

stiintele psihologice- psihopedagogie speciala,- psihologia sociala.- psihologia                               varstelor

stiintele educative

5. Printre metodele cele mai frecvent utilizate de psihologia educatiei enumeram:

- observatia;

- analiza produselor activitatii;

- ancheta

A - a+b+c

B - b+c

C - a+c

6. Experimentul psihopedagogic reprezinta o forma particulara a experimentului

natural si este de tip constatativ si ...... .

Formativ

7 In conceptia lui J.Fr.Herbart, pedagogia depindea de:

de filosofia practica (etica

de psihologie

8. Pedologia este:

a. stiinta de a-i invata pe toti, toate

b. stiinta copilului

c. psihologia muncii

9. Cel care a propus pentru prima data etapele (secventele) unei lectii, pe care le-a numit "trepte formale" a fost:

a. J.Fr. Herbart

b. Meumann

c. W.A.Lay

A - a

B - b

C - c

D - nici unul

10. Potrivit conceptiei lui J. Fr. Herbart, "treptele herbartiene" sunt urmatoarele:

- redesteptarea vechilor reprezentari si revigorarea lor;

- predarea noilor informatii in pasi mici;

- evidentierea ideilor principale;

- formularea definitiei (sau a concluziilor);

- aplicatii practice.

11. Potrivit conceptiei lui J.Fr.Herbart, pedagogiei ii sunt proprii trei notiuni

fundamentale:

- guvernarea

- invatamantul

- educatia morala

12. Primul laborator de psihologie experimentala ii apartine lui:

Wundt - 1878

13. Daca un copil de 8 ani rezolva toate probele specifice varstei sale (pentru fiecare

an trebuie sa treaca 6 teste) si inca 4 (din cele 6 alocate varstei de 9 ani), calculati

varsta intelectuala a copilului de 8 ani.

8,8

14. Teoria lui Dewey asupra instruirii are la baza ....... - inteleasa ca o  interactiune a individului cu mediul.

a. experienta

Proiect: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare joc didactic: joc exercitiu "Vreau sa fiu scolar" Proiect: Evaluare finala-nivel i-pe domenii experientiale

b. invatarea

c. comunicarea

15. In timpul acumularii experientei au loc doua procese: actiunea, care duce la o modificare a mediului si ........- dobandita in procesul actunii si care duce la modificarea comportamentului.

cunoasterea

16. Potrivit conceptiei lui John Dewey, procesul educativ cunoaste doua dimensiuni:

a. una psihologica

b. alta sociologica

17. Numele lui Ed. Claparède este legat de:

teoria educatiei functionale

18. Potrivit lui O. Decroly, in actul cunoasterii sunt incluse trei genuri de activitati.

Acestea sunt:

a. Observatia - permite contactul nemijlocit cu obiectele si fenomenele,

contact stimulat de interes;

b. Asocierea - raportarea informatiilor dobandite prin observatie la altele mai

vechi; insusind anumite cunostinte, se pot face extensiuni (de ex.,                         cauza-efect, timp-spatiu etc.).

c. Expresia - ca activitate de comunicare, de creatie; o forma de manifestare

a capacitatii creatoare a copilului, realizabila atat individual, cat si colectiv.

19. Perioada de varsta de la 6/7 ani la 10/11 ani a fost numita a treia copilarie sau:

a.     anteprescolara

b.     prescolara

c.      pubertate

d.     nici un raspuns

20. Perioada de varsta de la 3 ani la 6/7 ani a fost numita a doua copilarie sau:

perioada prescolara

21. Cele patru faze de dezvoltare intelectuala stabilite de psihologul J.Piaget se

numesc:

a. preoperational

b. preinstrumental

c. senzorio-motor

d. operatiilor concrete

e. operatiilor formale-abstracte.

A - b+c+d+e

B - a+c+d+e

C - a+b+c+d

True or false

1. Educatia are sarcina de a pregati omul ca element activ al vietii sociale. In procesul educatiei vorbim despre cel putin doi agenti umani: educatorul (cel care educa) si educatul (cel ce se lasa educat), pentru fiecare din acestia existand mecenisme specifice de comunicare, receptare, adaptare etc. A pg. 2

2. Educatia reprezinta actiunea adultilor (parinti, educatori, mentori, formatori,

profesori etc.) menita sa imbunatateasca in mod constient capacitatile, cunostintele,

atitudinile, orientarile valorice, morale, dorinta de a invata, de a munci, cu alte cuvinte

este vorba despre procesul de maturizare a individului in scopul participarii sale

competente la viata sociala. A pg. 2

3. Problematica educatiei a fost si este abordata in principal de stiintele educatiei,

dar nu si de celelalte discipline conexe cu care se afla intr-un raport de interdependenta si

interdisciplinaritate. F pg. 2

4. Psihologia educatiei reprezinta o ramura a psihologiei generale care ne spune

"cum" sa folosim ceea ce cunoastem referitor la individ, la personalitatea umana, la

procese si ativitati psihice pentru a realiza o educatie de calitate si pentru a pregati

individul pentru o societate viitoare. A pg. 3

5. Psihologia educatiei studiaza geneza, structura si procesualitatea functiilor

psihice umane in conditiile specifice ale activitatii de instruire si educatie in scopul

sporirii eficientei acesteia. A pg. 4

6. Din pacate, psihologia educatiei nu elucideaza bazele psihologice ale

instructiei si educatiei ca activitati care pornesc de la profesor spre elev, aceasta studiind

doar mecanismele si legile invatarii ca activitate prin care elevul preia si isi insuseste

notiunile si cunostintele transmise de profesor. F pg. 4

7. Psihologia educatiei se afla in conexiune atat cu disciplinele psihologice, dar si cu cele educative si cu cele exacte.                            F

8. Subiectul psihologiei educatiei nu este numai elevul, ci subiectul uman care se

afla nu numai sub influenta invatarii scolare, a invatarii in general, cat mai ales sub

influenta orientarilor actuale si de perspectiva ale educatiei permanente.

A pg. 5

9. psihologia educatiei se ocupa de studiul activitatilor de joc si invatare la copil.                                              A pg. 7

10. Observatia, ca metoda de cercetare specifica psihologiei educatiei, consta in

urmarirea intentionata si inregistrarea exacta, sistematica a diferitelor manifestari

comportamentale ale individului (sau grupului) ca si a contextului situational al

comportamentului. A pg. 6

11. Observatia psihopedagogica consta in observarea si masurarea efectelor

manipularii unor variabile independente asupra variabilei dependente intr-o situatie in

care actiunea altor factori este redusa la minim ?

12. Cele mai raspandite forme de experiment sunt: experimentul de laborator,

experimentul natural si experimentul psihopedagogic. Psihologia educatiei utilizeaza cu

precadere ultimile doua forme de experiment si mai putin experimentul de laborator.

A pg. 8

13. Metoda analizei produselor activitatii permite diagnoza rapida a diferitelor

capacitati intelectuale sau caracteriale ale elevilor, ofera elevilor posibilitatea

autocontrolului, imediat al aprecierilor, educa elevii pe directia formarii unor aprecieri

corecte a unora in raport cu ceilalti. F pg. 9

14. Metoda analizei produselor activitatii faciliteaza intercunoasterea, educa la

elevi curajul raspunderii. F pg. 9

15. Fiind probe relativ scurte si standardizate, testele nu dau posibilitatea

investigarii rapide a insusirilor psihice apartinand copiilor.

F pg. 10

16. Potrivit conceptiei lui J.Fr.Herbart, lumea era constituita din entitati, pe care

le-a numit reale. Varietatea lumii se explica prin multitudinea de combinatii a realelor.

A pg. 12

17. Pentru J.Fr.Herbart, aperceptia este procesul de integrare a noilor reprezentari

in sistemul celor vechi care ar trebui actualizate; reprezinta integrarea noului in ceea ce

deja se cunoaste, un proces deci de organizare, aceasta fiind insasi esenta invatarii.

A pg. 12

18. Maria Montessori nu este reprezentanta "Scolii active". F pg. 19

19. Teoria aperceptiei si a atentiei involuntare reprezinta marile contributii

practice la didactica, atentia involuntara reprezentand calea desteptarii interesului pentru

ceea ce urmeaza a se preda la lectie. A pg. 11

20. "Treptele herbartiene" au contribiut la dezvoltarea teoriei sistemului de

instruire pe clase si lectii, oferind cadrelor didactice o tehnica de instruire care ingaduia

organizarea unei activitati sistematice a elevilor indeplinita zilnic cu succes.

A pg. 13

21. Herbartianismul reprezinta un curent pedagogic care a preluat si dezvoltat

ideile lui J.Fr. Herbart si pe cele ale Mariei Montessori, cautand sa le aplice in activitatea

educativa practica. F pg. 14

22. E. Meumann a intemeiat, in 1905, impreuna cu Wilhelm August Lay o revista

speciala destinata preocuparilor experimentale, care s-a numit Pedagogie experimentala

(Die experimentelle Pedagogik). A pg. 13

23. Un reprezentant de seama al pedagogiei sociale- Wilhelm August Lay- a

adaugat teoriei bazata pe cunoasterea copilului pe cale experimentala un nou element,

respectiv analiza fenomenelor biologice. F pg. 15

24. Varsta cronologica (sau intelectuala, mintala, V.I.) = varsta ce exprima

dezvoltarea intelectuala a unui copil, masurata cu ajutorul probelor psihometrice (a testelor de inteligenta). F

25. Dintre adeptii de seama ai pedagogiei experimentale s-au remarcat: Ernst

Meumann si Wilhelm August Lay (Germania), Alfred Binet (Franta -care l-a avut

colaborator apropiat pe romanul Nicolae Vaschide); Stanley Hall (S.U.A.) si altii.

A pg. 17

26. Unul dintre cei mai activi reprezentanti ai educatiei noi a fost elvetianul

Adolphe Ferrière, care a opus scolii traditionale o scoala noua, pentru care a adoptat

termenul de Scoala activa.                           A pg. 19

27. O remarca pe deplin indreptatita a fost aceea cum ca cine zice "Scoala activa"

zice J.Fr.Herbart, si cine zice J.Fr.Herbart zice "Scoala activa".

F pg. 19

28. Ideile promovate de "scolile noi", interesul pentru cunoassterea copilului

(interes stimulat de pedagogia existenta si de pedagogia experimentala a acelei vremi),

trecerea la un nou sistem educational centrat pe copil, toate acestea au determinat asadar

aparitia unei noi orientari ce poarta denumirea de "educatie noua", ai carei teoreticieni de

seama au fost John Dewey, Maria Montessori, Edouard Claparède si Ovide Decroly.

A pg. 19

29. Ca pedagog, in anii in care J.Dewey incepuse sa se afirme ca teoretician al

educatiei, in domeniul pedagogiei existau doua conceptii cu privire la esenta fenomenului

paideutic si anume: una considera educatia ca un proces de dezvoltare a fortelor interne

ale individului, independent de conditiile sociale; cealalta reducea educatia la un proces

de adaptare a individului la cerintele sociale. A pg. 20

30. In anul 1930 M. Montessori deschide prima "Casa dei bambini", adica

Scoala Montessori pentru copiii de varsta prescolara sau "Casa copiilor" (gradiniaa) -

care a deschis drumul unor inedite si numeroase cercetari in domeniul pedagogiei

prescolare, cercetari care au adus o substantiala contributie la constituirea miscarii

pedagogice de la inceputul secolului XX numita Educatia Noua.

F pg. 23

31. Potrivit Mariei Montessori, dezvoltarea fizica si psihica a copilului este

dependenta de gradul de satisfacere a instinctelor sale.

A pg. 22

32. W.A.Lay a ajuns la concluzia ca nu adultului i se datoreaza dezvoltarea si

formarea copilului, ci copilul se formeaza si devine adult prin propriile sale impulsuri

(este adevarat, sub ocrotirea si ingrijirea adultului).

F pg. 24

33. Un alt reprezentatnt de seama al Educatiei noi a fost Ovide Decroly care si-a

intemeiat teoria pedagogica pe ideea dezvoltarii fiintei umane, prin contactul activ cu

mediul natural si social. A pg. 25

34. In a doua jumatate a secolului XX, se constata un interes sporit al psihologilor

pentru problemele instructiei. Cercetarile lor au condus la noi teorii ale invaatarii cu

consecinte directe asupra metodelor didactice.

A pg. 29

35. Problematica personalitatii ocupa si astazi un loc central, atat in ceea ce

privesc cercetarile teoretice, cat si in cele cu caracter practic-aplicativ. Cu toate acestea,

trebuie sa recunoastem faptul ca in afara de inteligenŃa, nici un alt concept al psihologiei

nu este atat de complex ca cel de personalitate.

A pg. 30

36. Stadiul de dezvoltare reprezinta o perioada dintr-o secventa de dezvoltare mai

larga, fiecare cu specificul si caracteristicile ei, cu abilitati, comportamente, motive,

sentimente sau emotii, intalnite si acestea in literatura de specialitate sub denumirea de

"acumulari cantitative", ce formeaza impreuna un tot unitar, cu o structura coerenta.

A pg. 35

37. Dezvoltarea psihosociala cuprinde schimbarile interactiunilor noastre si

intelegerii reciproce, precum si schimbarile privind cunostintele si intelegerea noastra ca

membri ai societatii, teoria dezvoltarii psihosociale apartinandu-i lui Jean Piaget.

F pg. 36

38. Spre deosebire de teoriile de dezvoltare fizica si sociala, teoriile de dezvoltare

cognitiva incearca sa explice progresele intelectuale, cantitative si calitative, ce au loc in

timpul dezvoltarii. A pg. 38

39. Nici una dintre teoriile de dezvoltare cognitiva nu a avut un impact la fel de

mare ca teoria de dezvoltare cognitiva a psihologului elvetian Jean Piaget.

A           pg. 38

40. Aptitudinile constituie latura instrumental-operationala a personalitatii si

reprezinta insusirile psihice si fizice relativ stabile care-i permit omului sa efectueze cu

succes anumite forme de activitate.

A pg. 48