Reglementari juridice cu privire la consumul de droguri

Persoane cercetate

Pentru savarsirea celor 1495 de infractiuni au fost invinuite/inculpate 1203 persoane, din care: 486 au fost retinute/arestate, 508 se aflau in atentia politiei, 256 erau cunoscute cu antecedente penale, 544 erau consumatori de droguri , 41 erau minori, iar 53 erau straini.

De asemenea, formatiunile antidrog au organizat si desfasurat 600 de actiuni pentru prinderea in flagrant a persoanelor despre care s-au obtinut informatii ca sunt implicate in diferite operatiuni de trafic (522 in semestrul I/2004), fiind surprinsi si retinuti 779 de traficanti (739 in semestrul I/2004), in timp ce transportau, depozitau sau ofereau spre vanzare diferite cantitati si tipuri de droguri.

In desfasurarea acestor activitati infractionale, o pondere semnificativa o au persoanele fara ocupatie (582) si tinerii (566). Dintre persoanele urmarite/inculpate, 131 au fost elevi/studenti, 45 minori, 225 consumatori dependenti, 70 persoane cu atributii specifice in domeniul medical, educational sau profilactiv, 25 consumatori supusi curei de dezintoxicare sau supravegherii medicale si 47 din alte categorii, marea majoritate fiind cetateni romani (89,64%).

Droguri confiscate

In perioada analizata a fost confiscata cantitatea de 351,26 kg de droguri, de peste 4 ori mai mare decat cea din semestrul I/2004 (87,306 kg).

Din cantitatea totala de droguri confiscata in acest an, 140,06 kg reprezinta droguri de mare risc (fata de 56,89 kg in semestrul I/2004), respectiv: 32,11 kg heroina (49,75kg in semestrul I/2004), 101,42 kg cocaina (7,13 kg in semestrul I/2004), 6,22 kg de opium, 23.398 comprimate amfetamine si derivati (3324 comprimate in semestrul I/2004), iar 211,20 kg sunt droguri de risc (30,41 kg in semestrul I/2004), din care 201,50 kg de cannabis (20,11 kg in semestrul I/2004) si 9,71 kg de hasis.

DATE STATISTICE PRIVIND SITUATIA TRAFICULUI SI CONSUMULUI DE DROGURI LA NIVELUL SECTORULUI 6 BUCURESTI PENTRU ANUL 2005;

Urmare informatiilor furnizate de Biroul de Combatere Crima Organizata si Antidrog Sector 6 Bucuresti, a rezultat faptul ca, in cursul anului 2005, la nivelul sectorului 6 au fost confiscate urmatoarele tipuri de droguri:

     heroina - 7,74 grame

     cannabis - 10, 35 grame

     hasis - 38,8 grame

     timbre LSD - 90 bucati

     comprimate - sintalgon

     comprimate regenon - 30

     fiole fenobarbital - 14

     comprimate xanax - 2

In cursul anului 2005 a fost depistat un numar de 34 traficanti de droguri si 26 consumatori de droguri, carora le-au fost intocmite dosare penale in functie de infractiunea savarsita. Consumatorii de droguri depistati au varste cuprinse intre 16 - 45 ani, provin din familii dezorganizate si de regula nu au nici o sursa de venit, foarte multi dintre acestia fiind cunoscuti cu antecedente penale.

Traficantii de droguri depistati au varste cuprinse intre 17 - 72 ani, multi dintre acestia sunt de etnie rroma si nu au nici o ocupatie, traficul de droguri fiind singura sursa de venit.

Comparativ cu anul 2004, cand a fost depistat un numar de 21 traficanti de droguri si 43 de consumatori de droguri, in anul 2005 s-a inregistrat o crestere de 13 traficanti de droguri, in timp ce numarul consumatorilor de droguri depistati in anul 2005 a inregistrat o scadere cu 14 procente fata de 2004.

B.RELATIA DINTRE INFRACTIONALITATE SI CONSUMUL DE DROGURI

In ultimii ani a crescut, in mod ingrijorator, infractionalitatea  legata de consumul de droguri. Unul dintre motivele care ii determina pe toxicomani sa comita infractiuni este starea de irealitate in care se afla consumatorul de droguri. Drogurile, in special halucinogene ii modifica unei persoane perceptia reala asupra lucrurilor inconjuratoare, omul actionand in functie de noua perceptie.

Al doilea motiv il constituie nevoia de bani pentru procurarea dozei zilnice. Intrucat traficantii vor sa-si formeze o clientela cat mai bogata, ei ademenesc tinerii, la inceput, cu oferte tentante. Pe masura ce dependenta a fost creata, preturile cresc, incepe hartuiala. Pentru ca nevoia de drog este mai puternica decat orice, consumatorul incepe sa fure, sa jefuiasca, sa se prostitueze. De multe ori, traficantii le ofera dozele zilnice in schimbul unor servicii, precum transportul unor anumite cantitati de droguri, chiar uciderea celor ce le stau in cale.

Consumul de droguri poate fi relationat cu infractionalitatea in trei moduri:

     detinerea de droguri de risc pentru consumul propriu

     savarsirea infractiunii este facilitata de consumul de droguri, de exemplu prin reducerea inhibitiilor comportamentale

     savarsirea infractiunii pentru a procura banii necesari cumpararii drogurilor

De exemplu, in cazul in care un consumator de droguri se afla la volanul unui automobil, acesta pune in pericol nu numai propria viata, ci si pe cea a celor din jur, deoarece drogul diminueaza reflexele, omul devenind inapt sa reactioneze corespunzator la receptionarea unui semnal. De aceea in momentul in care se afla in trafic, el nu poate reactiona in modul cel mai potrivit la situatiile neprevazute ce apar, putand savarsi din aceasta cauza infractiunea de ucidere din culpa. Si pietonii aflati sub influenta drogurilor prezinta un pericol pentru circulatia rutiera, multi dintre ei devenind victime ale accidentelor pe care le provoaca.

Tinerii reprezinta categoria cea mai vulnerabila la consumul de droguri, acestia fiind dispusi mereu sa incerce noi experiente. Ei sunt gata sa faca orice pentru a-si inlatura inhibitiile, pentru a-si amplifica senzatia de calm sau de indrazneala.

Traficantii de droguri, persoane lipsite total de scrupule cand este vorba de castigurile lor financiare, deseori recruteaza copii aflati la o varsta frageda. Acesti copii incep prin a anunta traficantii despre prezenta politiei in zona, pentru ca ulterior sa fie trimisi in strada sa vanda droguri

Consumul ilicit de droguri duce la savarsirea infractiunii de vagabondaj. Consumatorii de droguri pot fi observati pe strada, in locuri obscure, in gara, la metrou, fiind rupti de realitate. In ceea ce-i priveste pe minori, vagabondajul este precedat de abateri repetate  carora nu li se acorda o atentie prea mare la inceput, precum absente scolare, rezultate slabe la invatatura, sustragerea de la activitati extrascolare , dar care, prin caracterul lor repetativ angajeaza conduite ce agraveaza comportamentul tanarului. Vagabondajul duce la sustragerea tanarului de la influentele educative familiale si la posibila lui incadrare in bande de infractori.

C.            RASPUNDEREA PENALA:

Viata oamenilor si a colectivitatilor umane nu poate fi conceputa in afara unor reguli de conduita necesar a fi respectate de catre cei carora  li se adreseaza.

Sunt cunoscute mai multe forme sau tipuri de raspundere juridica.  Problema identificarii acestora presupune stabilirea premergatoare a criteriilor ce vor sta la baza clasificarii

Raspunderea penala, ca forma distincta a raspunderii juridice, poseda anumite trasaturi definitorii, care o deosebesc de celelalte forme.  Raspunderea juridica trebuie privita ca un raport juridic de constringere, al carui continut il formeaza obligatia de a suporta o sanctiune juridica si dreptul de a aplica o sanctiune penala, drept ce apartine statului si care este exercitat prin organele sale specializate. Pe linga aceasta, raspunderea penala este fundamentata pe conceptul de pedeapsa.  In majoritatea cazurilor raspunderea penala isi gaseste realizarea sau traducerea in practica in stabilirea si in executarea pedepsei.Specificul acesteia consta in comportarea ilicita a subiectului, comportare care trebuie sa imbrace intotdeauna forma infractiunii.  

Combaterea criminalitatii in randul minorilor a ridicat, in cadrul  legislatiei penale, unele probleme speciale, cu totol deosebite de problemele care se pun privitor la combaterea fenomenului infractional in randul adultilor.

In lupta contra infractiunilor savarsite de minori, a trebuit sa se tina seama de faptul ca in perioada de formare si dezvoltare prin care trec, ei nu poseda acelasi discernamant ca majorii si ca ei sunt muly mai receptivi la influentele ce se exercita asupra lor. Totodata, in stabilirea unui regim  special de sanctionare a infractorilor minori s-a tinut seama si de faptul ca ei pot fi mai usor reeducati si redati familiei si societatii.

Pornind de la aceste considerente, vom analiza in continuare sistemul actual al masurilor educative ce se aplica minorilor infractori. Se impune precizarea ca masurie educative se aplica numai minorilor care au savarsit infractiuni si care raspund penal (minorii care nu au implinit varsta de 14 ani nu raspund penal).Faptele prevazute de legea penala, savarsite de minorii care nu raspund penal nu constituie infractiuni pentru ca , lipsind capacitatea de intelegere si vointa, acestea nu sunt savarsite cu vinovatie. Insa impotriva minorului care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, dar care nu raspunde penal, se pot lua masuri de ocrotire in baza legii nr. 3/1970.

In conformitate cu art. 99 al. 2 din Codul  penal, minorul care are varsta intre 14 - 16 ani raspunde penal "numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant". Sensul cuvantului "discernamant" folosit in Codul penal trebuie inteles ca, in cazul dat, minorul are capacitatea de a intelege caracterul antisocial al faptei si a-si manifesta in mod constient vointa. Discernamantul este stabilit din punct de vedere procedural de catre Institutul de Medicina Legala prin expertiza medico-legala psihiatrica.

A doua etapa a minoritatii - aceea in care minorul are intre 16 - 18 ani- se caracterizeaza prin existenta raspunderii penale a minorului care a savarsit a fapta prevazuta de legea penala. Minorul intre 16 - 18 ani este prezumat, in toate cazurile, ca are posibilitatea de a intelege valoarea sociala a faptelor sale si de a-si dirija in mod constient vointa.

Conform Codului penal in vigoare, pentru infractorii minori este instituit un regim de sanctionare mixt format, in principal din masuri educative, dar si din pedepse, cu mentiunea ca, potrivit art. 100 al.2, la pedeapsa se poate apela numai in masura in care se apreciaza de catre instanta ca luarea unei masuri educative este insuficienta pentru indreptarea minorului. De asemenea, unui minor i se poate aplica aplica doar pedeapsa inchisorii sau amenda prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita, dar limitele pedepsei se reduc la jumatate.

Masurile educative care se pot lua fata de un minor care a savarsit o fapta cu caracter penal:

     mustrarea - dojenirea minorului, in cursul sedintei de judecata in care s-a pronuntat hotararea, de catre instanta de judecata;

     libertatea supravegheata - supraveghere deosebita timp de un an asupra minorului lasat in libertate, masura instituita de instanta de judecata in sarcina parintilor, a tutorelui sau celui care l-a infiat pe minor;

     internarea intr-un centru de reeducare

     internarea intr-un institut medical - educativ - se dispune de catre instanta atunci cand, din cauza starii sale fizice si psihice, minorul are nevoie de tratament medical si un regim special de educatie.

D.  CADRU LEGISLATIV - INFRACTIUNI PREVAZUTE DE LEGEA nr. 143/2000

Activitatea ilicita sau metodele si mijloacele de comitere a faptelor sunt prevazute de art. 2-11 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, modificata prin Legea nr.522/2004 si pot consta in:

v    ART. 2 - cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, toate fara drept se pedepsesc cu inchisoare de la 3 - 15 ani si interzicerea unor drepturi; in cazul in care operatiunile anterior mentionate au ca obiect droguri de mare risc pedeapsa prevazuta de lege este de la 10 - 20 ani si interzicerea unor drepturi;

v    ART. 3 - introducerea, scoaterea din tara, importul - exportul fara drept de droguri de risc fara drept se pedepseste cu inchisoarea de la 10 - 20 ani si interzicerea unor drepturi; in cazul in care operatiunile anterior mentionate au ca obiect droguri de mare risc pedeapsa prevazuta de lege este de la 15 - 25 ani si interzicerea unor drepturi;

v    ART. 4 - cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, cumpararea, detinerea de droguri de risc pentru consumul propriu, fara drept se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau amenda; in cazul in care operatiunile anterior mentionate au ca obiect droguri de mare risc pedeapsa prevazuta de lege este de la 2 - 5 ani sau amenda;

v    ART. 5 - punerea la dispozitie cu stiinta a unui local, locuinte, alt loc amenajat in care acces publicul, pentru consum ilicit de droguri, precum si tolerarea consumului ilicit in asemenea locuri se pedepseste cu inchisoarea de la 3 - 5 ani si interzicerea unor drepturi;

v    ART. 6 - prescrierea de catre medic, cu intentie, a drogurilor de mare risc fara a fi necesar din punct de vedere medical, precum si eliberarea sau obtinerea de droguri de mare risc, cu intentie,  in baza unei retete ilegale sau falsificate se pedepseste cu inchisoarea de la 1 - 5 ani

v    ART. 7 - administrarea de droguri de mare risc unei persoane in afara conditiilor legale se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni - 4 ani.

v    ART. 8 - furnizarea in vederea consumului de inhalanti chimici toxici (aurolac) unui minor se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni - 2 ani sau cu amenda

v    ART. 9 - producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea, vanzarea, livrarea cu orice titlu, transportul, trimiterea, procurarea, cumpararea sau detinerea de precursori, echipamente ori materiale in scopul utilizarii lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicita a drogurilor de mare risc se pedepseste cu inchisoarea de la 3 - 10 ani si interzicerea unor drepturi .

Aceasta modalitate faptica prevazuta de Legea nr. 143/2000 se completeaza cu cea prevazuta de art. 32 al.1 din Legea nr.300/2002 privind regimul juridic al precursorilor, in care se specifica ce fapte constituie infractiune:  "producerea, sinteza, extractia, experimentarea, detinerea, transportul, vanzarea, plasarea pe piata sau efectuarea altor operatiuni cu precursori fara drept"

v    ART. 10 - organizarea, conducerea sau finantarea faptelor mentionate mai sus, se pedepseste cu pedepsele prevazute de lege pentru aceste fapte, limitele maxime ale acestora sporindu-se cu 3 ani, fiind prevazuta ca modalitate agravanta

v    ART. 11 - indemnul prin orice mijloace la consum de droguri,prin orice mijloace, daca este urmat  de executare se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni - 5 ani, iar daca nu este urmat de executare, pedeapsa prevazuta de lege este de la 6 luni la 2 ani sau amenda.

v    ART. 12 - se pedepseste cu detentiunea pe viata sau cu inchisoarea de la 15 - 25 ani si interzicerea unor drepturi faptele prevazute la art. 2,3 si 5 daca persoana care le-a savarsit face parte dintr-o organizatie sau asociatie ori dintr-un grup de cel putin 3 persoane, cu structuri determinate si care sunt constituite in scopul comiterii acelor fapte si al obtinerii de beneficii materiale sau alte foloase ilicite.

Consumul de droguri nu constituie infractiune, dar practic este aproape imposibil a se ajunge aici fara savarsirea vreuneia din modalitatile faptice incriminate(detinere, cumparare, preparare, transport

Potrivit Legii nr. 143/2000, in categoria bunurilor ce fac obiectul infractiunilor incriminate se afla substantele aflate sub control national. Bunurile respective au fost impartite in mai multe categorii:

     droguri de mare risc - heroina, cocaina, ecstasy, morfina, codeina, opium

     droguri de risc  - cannabis, aminorex, diazepam, fenobarbital, nitrazepam, mepromabat

     precursori - substante utilizate in fabricarea drogurilor, precum efedrina, acetona, permanganatul de potasiu, acid sulfuric.

Precursorii sunt definiti si in art.2 lit. a din Legea nr. 300/2002 ca "substante chimice folosite la fabricarea ilicita a drogurilor, sarurile acestora, precum si amestecurile ce contin asemenea substante(cu exceptia preparatelor farmaceutice si a altor preparate cu aceste substante ce nu pot fi recuperare sau utilizate in acest scop prin metode de laborator)". Si precursorii sunt clasificati in trei categorii in raport cu gradul de risc.

     inhalanti chimici toxici - substante stabilite expres prin Ordin al Ministerului Sanatatii si Familiei. Cel mai cunoscut si frecvent intalnit in practica este aurolacul consumat in exces de asa numitii "copii ai strazii".   

In conformitate cu Legea nr.300/2002, precursorii se clasifica in trei categorii, in raport cu gradul de risc si posibilitatea inlocuirii acestora cu alte substante in cadrul procesului de fabricare ilicita a drogurilor.

Intrucat in laboratoarele de chimie din unitatile scolare se utilizeaza diferite substante chimice, evidentiem pe scurt importantele substante utilizate, cu specificarea categoriei precursorilor din care fac parte. Astfel, in categoria I si II se regasesc substante chimice precum: permanganat de potasiu, iar din categoria a III- a: acetona, toluen, acid sulfuric, acid clorhidric.

Operatiunile cu precursorii din categoria I si II  se autorizeaza de catre Ministerul Sanatatii si Familiei dupa obtinerea avizului prealabil si obligatoriu al Inspectoratului General al Politiei. Operatiunile cu precursorii din categoria a III-a sunt permise pe baza avizului de functionare emis de Ministerul Industriei si Resurselor, cu exceptia anumitor cazuri expres prevazute de lege:

persoanele fizice si juridice pot detine si folosi, fara a fi obligate la obtinerea avizului, numai precursori din categoria  a III-a, autorizati sa fie desfacuti prin reteaua catre populatie, in limitele si in cantitatile stabilite prin legea nr. 300/2002, la propunerea Ministerului Industriei si Resurselor.

Cumparatorul care achizitioneaza una dintre substantele prevazute de legea sus mentionata de la persoane fizice sau juridice autorizate este obligat sa declare utilizarile concrete ale substantei respective.

Operatorii sunt obligati sa asigure si sa pastreze evidenta miscarii zilnice a precursorilor in registre speciale. Registrele vor fi numerotate, parafate, snuruite, sigilate de operator si apoi vizate anual de organul de politie. Toate documentele referitoare la operatiunile efectuate cu precursori vor fi pastrate separat de alte documente si nu vor fi distruse mai devreme de 4 ani de la data intocmirii lor. Fiecare operator este obligat sa desemneze din cadrul angajatilor sai o persoana responsabila de activitatea cu precursori, cu studii superioare sau medii in specialitatea chimie ori farmacie, si sa stabileasca expres atributiile acesteia privind pastrarea si evidenta precursorilor.

FAPTUITORII - calitatea si contributia fiecaruia la savarsirea infractiunilor

Identitatea, personalitatea si comportamentul faptuitorilor trebuiesc stabilite in cursul cercetarilor pentru justa dozare a sanctiunilor si chiar pentru corecta incadrare juridica a faptelor savarsite.

Astfel, daca faptuitorul face parte dintr-o organizatie sau asociatie ori grup de cel putin trei persoane cu structuri determinate si scopuri precise - obtinerea de beneficii, deci de resortul "crimei organizate", acest fapt conduce la retinerea circumstantei agravante prevazuta de art. 12 din Legea nr. 143/200. De asemenea din cercetari trebuie sa rezulte daca persoana care indeplineste o functie in exercitiul autoritatii publice si s-a folosit de aceasta, daca este cadru medical sau persoana cu atributii in lupta impotriva traficului si consumului de droguri, toate aceste aspecte constituind circumstante agravante. Alte circumstante agravante, referitoare la persoanele implicate si prevazute expres in art. 14 din Legea nr. 143/2000 sunt: implicarea minorilor, bolnavilor psihic, persoanelor aflate in cura de dezintoxicare, elevilor, studentilor, detinutilor (art. 14 lit. c).

Art. 5 din Legea nr. 143/2000 incrimineaza persoanele care pun la dispozitie localuri, locuinte ori alte locuri amenajate unde publicul are acces sau care tolereaza consumul ilicit de droguri.

URMARILE ori CONSECINTELE faptelor comise

In afara de consecintele imediate, de ordin medical - afectarea sanatatii, dependenta, Legea nr. 143/2000 prevede la art.12 al. 1 ca "daca faptele au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa se indreapta catre limita maxima (detentiunea pe viata)

Alte urmari ce trebuie avute in vedere in cursul anchetei penale sunt:

     vatamarea sanatatii persoanei

     punerea in primejdie a vietii

     pagube materiale, daune morale

Desigur, trebuie sa existe si sa probeze in ancheta raportul de cauzalitate intre fapta comisa si urmarile produse

CIRCUMSTANTE AGRAVANTE SPECIAL PREV DE Lg.143/2000

Lg.143/2000 stipuleaza , pe langa situatiile expres prevazute de Codul penal ca circumstante agravante urmatoarele situatii:

     persoana care a comis infractiunea indeplinea o functie ce implica exercitiul autoritatii publice , iar fapta a fost comisa in exercitarea acelei functii

     fapta a fost comisa de un cadru medical sau de o persoana care are, potrivit legii, atributii in lupta impotriva drogurilor

     drogurile au fost trimise si livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, unei persoane aflate in cura de dezintoxicare sau sub supraveghere medicala ori s-au efectuat alte asemenea activitati interzise de lege cu privire la una din aceste persoane ori daca fapta a fost comisa intr-o institutie sau unitate medicala, de invatamant, militara, loc de detentie, centre de asistenta sociala, de reeducare sau institutie medical - educativa, locuri in care elevii, studentii si tinerii desfasoara activitati educative, sportive, sociale ori in apropierea acestora.

     folosirea minorilor in savarsirea infractiunilor

     drogurile au fost amestecate cu alte substante care le-au marit pericolul pentru viata si integritatea persoanelor.

EXISTENTA VREUNEI CAUZE DE EXONERARE SAU DE DIMINUARE A RASPUNDERII PENALE

Potrivit art. 15 din Legea nr.143/2000 nu se pedepseste persoana care mai inainte de inceperea urmaririi penale denunta autoritatilor competente participarea sa la o asociatie sau intelegere in vederea comiterii uneia din infractiunile prevazute de lege, permitand astfel identificarea si tragerea la raspundere a celorlalti participanti.

In afara de aceasta cauza de nepedepsire, in aceeasi lege mai exista si o cauza de diminuare (injumatatire) a limitelor pedepsei, prevazute la art. 16, astfel: "Persoana care a comis vreuna din infractiunile prevazute de Legea nr.143/2000, daca denunta faptele dupa inceperea urmaririi penale si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care savarsesc infractiuni legate de droguri, beneficiaza de o reducere la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege pentru acea infractiune."

Din analiza acestor texte de lege trebuie stabilit momentul sesizarii organelor de urmarire penala, respectiv daca denuntul  a fost facut inainte sau dupa ce acestea s-au sesizat altfel. Foarte important este faptul ca pe baza datelor pot fi identificate si trase la raspundere penala alte persoane, daca se poate chiar capii retelelor.

E. PREVEDERI LEGISLATIVE ALE LEGII NR. 143/2000 modificata si completata prin Legea nr. 522/2004  IN CONFORMITATE CU REGLEMENTARILE NOULUI COD PENAL

La data de 07.12.2004, Parlamentul Romaniei a  adoptat Legea nr. 522/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, act normativ ce prevede anumite reglementari menite sa schimbe viziunea despre consumatorul de droguri.

Astfel, in cazul savarsirii infractiunilor prevazute la art.4 din Legea nr. 143/2000 (cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpararea, detinerea de droguri de risc pentru consumul propriu, fara drept se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau amenda; in cazul in care operatiunile anterior mentionate au ca obiect droguri de mare risc pedeapsa prevazuta de lege este de la 2 - 5 ani), procurorul va dispune, in termen de 24 ore de la data inceperii urmaririi penale, evaluarea consumatorului de catre Centrul de prevenire, evaluare si consiliere antidrog, in scopul includerii acestuia in circuitul integrat de asistenta a persoanelor consumatoare de droguri. Dupa primirea raportului de evaluare intocmit de  Centrul de prevenire, evaluare si consiliere antidrog in baza expertizei medico - legale in termen de 5 zile,procurorul va dispune, cu acordul invinuitului sau inculpatului, includerea acestuia in programul integrat de asistenta a persoanelor consumatoare de droguri.

Daca impotriva invinuitului sau inculpatului a fost luata masura arestarii preventive, aceasta poate fi revocata sau inlocuita cu alta masura preventiva. In toate cazurile, insa, urmarirea penala va fi continuata potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.

Daca pana in momentul pronuntarii hotararii, inculpatul respecta protocolul programului integrat de asistenta a persoanelor consumatoare de droguri, instanta de judecata poate sa nu aplice nici o pedeapsa acestuia sau sa amane aplicarea pedepsei. In cazul in care amana aplicarea pedepsei, instanta stabileste in cuprinsul hotararii data la care urmeaza sa se pronunte asupra pedepsei, interval de timp care nu poate fi mai mare de 2 ani, corelat cu durata programului integrat de asistenta a persoanelor consumatoare de droguri.

Intervalul de timp dintre momentul pronuntarii hotararii si data stabilita de instanta constituie perioada de proba pentru inculpat.

Pentru invinuitul sau inculpatul care refuza includerea intr-un program integrat de asistenta a persoanelor consumatoare de droguri, se aplica dispozitiile Codului penal si ale Codului de procedura penala.

Daca in perioada de proba, inculpatul a respectat programul integrat de asistenta a persoanelor consumatoare de droguri, instanta poate sa nu aplice nici o pedeapsa. Daca inculpatul nu respecta programul integrat de asistenta a persoanelor consumatoare de droguri, instanta poate sa amane inca o data aplicarea pedepsei, pentru acelasi termen si reincluderea acestuia in circuitul integrat de asistenta a persoanelor consumatoare de droguri sau sa aplice pedeapsa prevazuta de lege.

Aceste dispozitii legale isi vor gasi aplicabilitatea la data intrarii in vigoare a noului Cod penal.