perspective si modalitati de valorificare didactica a eposului folcloric

PERSPECTIVE SI MODALITATI DE VALORIFICARE DIDACTICA A EPOSULUI FOLCLORIC

DETERMINAREA CADRULUI OPERATIONAL AL CERCETARII

Capitolul Ipotezele si obiectivele cercetarii

"Pledam in favoarea dezvoltarii unei imagini mereu innoite si innoitoare asupra procesului de invatamant, a intaririi convingerii potrivit careia nu exista un singur mod in care elevii invata si cu atat mai putin nu exista un singur mod in care acestia sa fie invatati . " (I . Cerghit, 2002, p . 8)    

1 . Conceptia ("filozofia") cercetarii prefigurate - valorificarea

speciilor eposului folcloric ca "structuri didactice deschise"

Dezvoltarea cantitativa, dinamica, a cunoasterii si culturii se coreleaza cu amplificarea calitativa, prin restructurari si reformulari ale unor idei, structuri, cognitive, teorii, etc . Revolutionarea generala a cunoasterii obliga omul sa invete mai mult si in maniere diferite, intr-un ritm accelerat si cu o diversificare a strategiilor de instruire, in conditiile in care isi face loc o alta conceptie despre stiinta, o alta filozofie a cunoasterii . Daca obiectivul esential al filozofiei traditionale a invatamantului era o transmitere de cunostinte nelegate intotdeauna de practica vietii reale, noua filozofie pragmatica, din perspectiva careia cunoasterea stiintifica este simbol al geniului creator al omului, apare ca idee in actiune directa de transformare a realului .

Un invatamant dominat de aceasta conceptie are ca prioritate transformarea cunoasterii in si prin actiune, pregatind competente intelectuale si profesionale, trecand de la mai vechea paradigma a "continutului", bazata pe a sti, la cea de "curriculum", bazat pe a sti sa aplici cunostintele, adica a sti sa faci, a demonstra competente .

"Educatia cognitiva", bazata pe actiune, meditatie sociala si metacognitie, imprima un alt stil de cunoastere, obliga la compararea demersurilor educationale proprii cu cele realizate de colegi, la adoptarea unei atitudini critice in selectarea surselor de documentare, flexibilitate in (re)formularea ipotezelor, etc .

In prelungirea acestor idei, conceptia ("filozofia") cercetarii prefigurate urmareste dezvoltarea competentei de comunicare la nivelul tuturor componentelor sale: lingvistica, textuala, discursiva si culturala, prin valorificarea speciilor eposului folcloric ca "structuri didactice deschise" spre interpretari diverse, intrucat rolul didacticii speciale nu se limiteaza la crearea unor strategii adecvate cunostintelor disciplinei, ci este si cel de a contura perspective integratoare, prin analiza finalitatilor studiului limbii si literaturii romane, selectarea orientarilor inovatoare, compatibile trecerii de la simpla acumuare de cunostinte la formarea de competente prin viziuni extensive, desablonizate . Aceste orientari subliniaza prezenta in centrul activitatii a subiectului implicat in comunicare, lectura sau interpretare, datorita unor strategii si unor activitati de tip atelier de dezbatere, interviu, atelier de scriere si lectura, expunere orala sau prin metode de evaluare centrate simultan asupra rezultatelor si procesului invatarii: proiectul, portofoliul, jocul de rol, studiul de caz, eseul, etc .

Am considerat necesar ca obiectivelor-cadru existente in programele de gimnaziu sa le mai adaugam unul care se refera la dezvoltarea capacitatii de argumentare si gandire critica, datorita importantei pe care o are formarea unor personalitati puternice, capabile de integrare in societate prin permanenta (auto) instruire .

Ne-am oprit numai asupra eposului folcloric, pe de o parte pentru a delimita riguros domeniul de cercetare, pe de alta parte fiindca epicul este agreat de elev pentru "calatoria" exploratorie ce-i permite prelungirea realului, pentru compensarea dezacordului cu lumea exterioara prin patrunderea intr-un univers diferit si pentru satisfactia confirmarii unor adevaruri cunoscute sau doar intuite, "ca de n-ar fi, nu s-ar povesti" .

Pentru intelegerea actiunii ca "retea conceptuala", chiar din clasa a V a, studiul eposului folcloric porneste de la exemple de actiuni din basme, legende, balade, snoave , date de elevi si dezvoltate dupa parametrii: "Ce se savarseste?", "Cine?", "De ce?"," Impreuna cu cine si impotriva cui?", "Cum?"

Se trece apoi la transformarea succesiunii evenimentelor intr-un enunt esential numit "tema" textului, la sesizarea simetriei inceput-sfarsit, a coeziunii dintre fiecare secventa a textului si intreg (structura) .

Referitor la comprehensiunea textului epic, sirul conceptelor teoretice prezente in programele scolare cuprinde:

a) Seria perechilor conceptuale: autor-narator, lector-naratar (cititor ideal), fictiune-referent, naratiune-fictiune, fixeaza locul epicului in ansamblul literaturii .

Naratorul nu apare indirect decat in cazul "povestirii in rama" (ex . O mie si una de nopti) . Fictiunea este o lume ce exista in si prin cuvinte, lumea re-prezentata de text si reconstituita de ascultator sau cititor . Referentul vizeaza lumea din afara textului, lumea noastra reala . Pentru intelegerea raportului realitate-fictiune, am pornit, inductiv de la compararea a doua texte cu subiect identic, ex . un text despre aparitia lanturilor muntoase si legenda romaneasca Albina, ariciul si muntii . Diferenta autor / narator am prezentat-o prin diverse strategii: repovestirea (scrisa sau orala) din perspectiva unui anumit personaj subliniaza modificarea textului la toate nivelurile povestirii, daca am schimbat instanta narativa . Prin jocul de rol, am evidentiat modul in care un autor concepe un fragment de text epic si dramatizarea acestuia . Naratorul relateaza si detaliaza, personajele rostesc replicile si interpreteaza rolurile . In final, autorul, naratorul si actorii pun in scena metatextul . Pentru antrenarea intregii clase, am format mai multe "trupe" care sa-si puna in scena variantele proprii de text, sub forma de concurs . Asezarea "in oglinda" a fictiunii si naratiunii orienteaza dezbaterea spre un ce al textului si un cum al realizarii lui (A . Pamfil, 2003, p . 156):

Actiunea am redus-o la precizarea momentelor subiectului sau la "schema canonica" din manualele editurii Humanitas: starea initiala, transformarea (complicatia, dinamica, rezolvarea) si starea finala, intr-o "gramatica" structurala a povestirii .

b) Seria speciilor eposului folcloric basmul, balada, legenda, snoava urmareste aprofundarea problematicii genului la nivelul formelor . Structurarea conceptelor de teorie literara am realizat-o inductiv, deductiv, analogic, din punct de vedere didactic urmarind: lectura (relectura) si interpretarea textului, "descoperirea" conceptului, regandirea textului din perspectiva acestui concept, reflexia asupra modului in care va fi aplicat .

Definirea tipului de cercetare si a caracteristicilor ei

Am optat pentru cercetarea operationala, "cea mai eficace trasatura de unire intre cercetatorul specialist si practician, intre cercetarea fundamentala si practica scolara" (G . Landscheere,1995, p . 39) .

Nu am exclus contributiile cercetarii sistematice, completate de cele ale celei spontane, dar am pus accent pe un model provocator, cercetarea-actiune (cu stagiul "diagnostic" si cel "terapeutic"), deoarece in domeniul educatiei, ea "reprezinta o forma de abordare autoreflexiva, realizata de participantii la situatii sociale, (inclusiv educationale) cu scopul de a imbunatati: a) rationalitatea si justetea propriilor practici sociale sau educationale; b) "intelegerea acestor practici si a situatiilor in care se desfasoara practicile respective" (C . Ulrich, 2002, p . 126) .

Obiectul cercetarii il reprezinta practicile educationale, transformarea unor componente, a unor mentalitati privind folclorul literar printr-o initiativa strategica experimentala ce presupune provocarea intentionata a unor fenomene si desfasurarea de actiuni educationale ale caror rezultate sunt analizate pentru a li se stabili eficacitatea . Lucrarea studiaza comparativ aspecte ale sistemelor nationale de educatie si invatamant; este organizata pe termen lung ("longitudinala''), presupune si abordari in plan istoric, diacronic, dar si transversal, sincronic, pe esantioane-clasa, in anumite momente . Este un studiu de tendinta, de predictie, pentru a stabili modele ale schimbarilor produse deja si pentru prefigurarea unor decizii manageriale, de politica educationala .

In structura demersului investigator, am corelat ipotezele cu o varietate de obiective care demonstreaza inca o data ca "viitorul nu trebuie asteptat, ci construit si inventat" (G . Berger) .

2 . Ipoteze ale cercetarii

In acest subcapitol pe care il putem intitula si "Ce s-ar intampla daca . . ?" incercam sa avansam cateva posibilitati de raspuns la problema analizata, plauzibile, verificabile, testabile si, eventual, alternative, din care sa rezulte ca proiectul educational pe care il propunem, este validat din punct de vedere functional (indica finalitati), structural (include continuturi, tipuri de instruire, strategii didactice), al produsului (se concretizeaza in propuneri de programe, proiecte, softuri educationale, materiale auxiliare realizate cu elevii, etc . ) . Sunt anticipari ale unor posibile raspunsuri, predictii care asigura legatura intre tema si finalitatea lucrarii, intre demersurile investigative, rezultatele obtinute si concluziile cercetarii . Formularea ipotezelor s-a bazat pe strategii deductive dar si inductive si "reprezinta adevaratul moment de originalitate al unei cercetari" (M . Bocos, 2005, p . 41) . Apoi, in contextul verificarii ipotezelor, am urmarit testarea acestor instrumente de cercetare, convinsi fiind ca, daca sunt in concordanta cu deontologia, epistemiologia si metodologia pedagogica, atat confirmarea cat si infirmarea lor reprezinta un plus de cunoastere pentru cercetare .

Ipoteze generale

Tinand seama de faptul ca ipoteza constituie o prezumtie ce cauta sa puna in relatie de cauzalitate o variabila independenta si una dependenta, enunturile formulate de noi sunt urmatoarele:

1 . Permite actuala dezvoltare a cercetarilor - actiune de tip experimental (ameliorativ) focalizate pe o problema specifica, analizata in conditii specifice, conturarea unor perspective si gǎsirea unor modalitati eficiente de valorificare intra - si extracurriculara a eposului folcloric?

2 . Ofera globalizarea si interculturalismul premise de deschidere a unui punct de vedere national spre un orizont de vederi universal?

Ipoteze particulare

1 . Este de presupus ca studierea conceptiei populare intuitive despre educatie exprimata in special prin eposul folcloric, (basme, legende, balade, snoave) ar putea pune in evidenta originea unor precepte sau teorii ale educatiei aplicabile si astazi .

2 . Aplicand o restructurare a continuturilor temelor despre folclorul literar existente in curriculum-ul actual in aspecte precum:

- asigurarea, in manuale, a unor definitii asemanatoare pentru aceeasi specie folclorica

- diversificarea exemplelor de activitati de invatare

- corelarea continuturilor programelor din ciclul primar cu cele din gimnaziu si liceu pentru evitarea repetarilor si, prin aceasta, cresterea numarului de texte folclorice studiate

- asigurarea esalonarii studiului folclorului literar pe toata perioada liceului

- includerea literaturii populare in programa de bacalaureat,

vom ajunge la :

a) Evidentierea unor noi elemente, inexistente in curriculumul actual sau incomplet si confuz prezentate in manuale si la elaborarea unor propuneri de (re)integrare a unor specii in cuprinsul manualelor .

b) Corelarea activitatilor de scriere cu cele de comunicare orala, de lectura si de studiu al limbii, care sa determine cresterea competentei lingvistice a elevilor .

c) Imbunatatirea climatului educativ prin reorientarea spre aprecierea creatiei folclorice autentice atat in scoala, cat si in familie si in societate .

3 . Utilizarea, prin contrast, a metodelor traditionale si a celor moderne va pune mai bine in evidenta avantajele si dezavantajele unor procedee si tehnici adecvate sesizarii spiritului folcloric .

Daca programa aplicata in clasa (activitati curriculare) va fi substantial completata cu activitati extracurriculare de tipul: procese literare, excursii tematice, corespondenta cu personalitati, spectacole, etc . s-ar putea ajunge la o reconstructie, la o remodelare a motivatiei elevilor, in sensul ca acestia vor deveni mai sensibili, mai receptivi la frumosul din folclor; vor manifesta mai mult interes pentru cunoasterea creatiilor populare; vor putea face distinctii mai clare intre frumosul autentic si cel fals (kitsch-uri)

Prin abordarea folclorului literar in general si a eposului popular in special cu ajutorul metodelor activ-participative, s-ar putea obtine, in studiul limbii romane, o eficienta sporita in identificarea specificului competentei de comunicare (componenta verbala, cognitiva, literara, enciclopedica, ideologica si socio-afectiva ) fata de cea atinsa prin mijloace traditionale .

Daca problematica folclorului literar este tratata si testata interdisciplinar, ar fi posibil sa se ajunga, prin aportul diferitelor discipline de invatamant, (literatura, educatie muzicala, educatie plastica, limbi straine, educatie civica etc . ) la transformarea conceptiilor conform carora folclorul nu mai este "la moda", la combaterea mentalitatilor ca el este pe cale de disparitie si ca nu trebuie cunoscut decat la tara, a tendintelor de comportament ce vizeaza dispretuirea sau chiar distrugerea unor obiecte populare din inventarul claselor, acceptarea si promovarea falselor valori "populare" .

Adecvarea selectarii textelor din curriculum si din manuale cu nivelul de varsta si cu experienta de viata a elevilor ar putea fi o cale de a trezi mai mult interes pentru lecturarea literaturii belestristice autentice .

8 . In conditiile diversificarii strategiilor si a tehnicilor didactice cu caracter explorator, (chestionare, inregistrari, interviuri, dezbateri, corespondente) se pot sesiza influente tematice, motivice si estetice intre creatii epice populare locale, nationale si internationale .

3 . Obiective cognitive, afectiv-atitudinale si comportamentale urmarite in cadrul cercetarii

Pentru incurajarea si exersarea unor schimbari de perspectiva, a intersectarii unor perspective, ne-am propus atingerea mai multor obiective realiste, subordonate identificarii si validarii unor modalitati de perfectionare si inovare a teoriei si practicii educationale:

Posibila reconsiderare, pe baza datelor cercetarii, a conceptiei educationale folclorice si a valentelor educative ale eposului popular in noul context al interculturalitatii si globalizarii .

Analiza actualelor programe si manuale pentru identificarea unor elemente care ar putea contribui, probabil, la restructurarea capitolelor referitoare la eposul folcloric . Evidentierea superioritatii unor metode (x) fata de alte metode (y) in aspecte de intra- si interdisciplinaritate, de interactivitate sau a complementaritatii lor .

Relevarea potentialului creativ profesor-elev prin abordarea unor metode adecvate (eseul scolar, jocul de rol, studiul de caz, ancheta pe teren, proiectul individual si de grup, etc . ),

Cresterea semnificativa a eficientei instruirii prin studierea eposului popular ca posibilitate de formare a competentei de comunicare .

Identificarea efectelor de ordin comportamental (deprinderi, atitudini, interese, actiuni, motivatii, etc . ) deduse din lucrari, discutii, activitati scolare si extracurriculare .

a) Organizarea unor concursuri pe teme folclorice pentru stimularea spiritului de competitie, cat si a celui de echipa, a parteneriatului elev-profesor si dezvoltarea capacitatii de argumentare si gandire critica, amplificarea interesului elevilor pentru elaborarea unor proiecte de valorificare a materialului folcloric, stabilirea unor obiective, mijloace si strategii de lucru .

b) Dezvoltarea unor posibilitati de elaborare si realizare a unor proiecte bazate pe utilizarea e-mail-ului care sa puna in contact elevii nostri cu altii din zone folclorice reprezentative . Gasirea unor parteneri pentru proiecte interculturale complexe, bazate pe utilizarea web - ului .

Influentarea si ameliorarea comprehensiunii si interpretarii lecturii suplimentare prin identificarea unor noi forme de extindere a contactului cu textul folcloric .

a) Descoperirea unor procedee eficiente de atragere a elevilor si a profesorilor spre cunoasterea si aprecierea folclorului epic prin diversificarea cailor de percepere directa si diferentiata . (vizite la muzee, la Institutul de Folclor, intalniri cu folcloristi si rapsozi, cunoasterea comunitatii satesti prin parteneriatul cu scoli din mediul rural, manifestari artistice locale, etc . )

b) Elaborarea si avansarea catre forurile competente a unui proiect minimal, usor adaptabil privind activitatile extracurriculare centrate pe cunoasterea folclorului, in perioada vacantelor, a sarbatorilor (excursii, vizite, intalniri)

c) Identificarea, in randul familiilor elevilor, al cunostintelor, a persoanelor care ar putea colabora in realizarea acestor activitati .

d) Relevarea unor interferente culturale locale, nationale si universale care-si gasesc ecou in eposul folcloric romanesc .

Primele patru obiective generale, 5 si 8 afective, 7 cognitiv, iar 6 actional isi gasesc raspuns in subcapitolele corespunzatoare din capitolul

Design-ului cercetarii trebuie sa demonstreze atat validitate interna (sa putem concluziona ca variabila independenta este cauza efectelor identificate prin intermediul variabilelor dependente), cat si validitate externa (masura in care continutul probelor "reflecta realitatea din afara laboratorului in care traieste subiectul uman" (I . Radu, 1993, p . 36)

Criterii si indicatori de validare a ipotezelor si de realizare a obiectivelor

1 . Capacitatea de a extrage din basme, balade, legende si snoave a unor invataturi si a unor modele morale, stabilirea de catre elevi a unor asociatii cu unele precepte, teorii, etc . si aplicarea lor .

2 . Posibilitatea de a reproduce, recita sau interpreta fragmente de texte folclorice .

3 . Cunoasterea si utilizarea la clasa si in afara ei, in scopul aprecierii valorii autentice, a unor importante culegeri de folclor .

Selectarea, inregistrarea si dezbaterea continutului unor emisiuni dedicate valorilor folclorice autentice .

Performante ale elevilor in realizarea unor culegeri, albume sau a unor portofolii pe teme de folclor local .

Participarea, ca spectatori sau interpreti, la serbari, spectacole si festivaluri folclorice .

Dorinta exprimata de elevi de a fi antrenati in programe nationale si internationale de cunoastere si de popularizare a folclorului romanesc .

8 . Propuneri ale elevilor de realizare a unor softuri educationale cu tematica folclorica .

9 . Puterea de a se mobiliza in vederea rezolvarii unor situatii-problema cu care s-au confruntat in realizarea unor proiecte destinate pastrarii traditiilor .

10 . Contributia elevilor la initierea unei arhive virtuale internationale de folclor .

11 . Capacitatea de a atrage propria familie, vecinii, prietenii, catre cunoasterea si aprecierea folclorului autentic .

12 . Incercarea de a descoperi in texte epice populare a unor trasaturi specifice ale folclorului national prin comparare cu creatiile altor popoare .

13 . Posibilitatile de identificare si de promovare a valorilor umanitare subliniate de creatii folclorice .

1 Sugestii ale elevilor privind captarea interesului tinerilor din alte tari pentru folclor pe baza schimbului de mesaje prin posta electronica .

1 Initiativa sesizarii si evitarii "imprumuturilor" culturale asimilate uneori chiar in detrimentul unor simboluri si obiceiuri autentic romanesti .

1 Posibilitatea depistarii si valorificarii reflexelor folclorice ale literaturii carturaresti .

1 Tendinta "deschiderii" studierii folclorului catre interdisciplinaritate si interculturalitate .

18 . Modificari in balanta comunicarilor directe in clasa si in afara ei .

19 . Sporirea implicarii in perfectionarea propriei exprimari .

20 . Evolutia rezultatelor scolare; promovarea unor noi produse ale invatarii .

Analiza in functie de aceste criterii si indicatori, o realizam in lucrare in capitolul

Directii anticipative, estimative

• Diversificarea, in ritm accelerat, a strategiilor de instruire presupune o noua pragmatica bazata pe ideea de actiune, pe "a sti sa faci"si a trai afectiv, pe competente demonstrate de performante .
• Conceptia cercetarii pe care o realizam urmareste dezvoltarea competentei de comunicare lingvistica, textuala, discursiva si culturala prin aprecierea valorilor populare epice ca "structuri didactice deschise" intelegerii si interpretarii .
• Obiectivelor-cadru din programa gimnaziala le-am mai adaugat unul, referitor la dezvoltarea capacitatii de argumentare si de gandire critica, pe care l-am si exemplificat, credem, corespunzator .
• Ca modalitate de cercetare, am ales-o pe cea operationala, cu accent pe "cercetarea-actiune" prin care, coreland permanent ipotezele cu o varietate de obiective, evaluam curriculumul intentionat, in timp ce pe alte cai (ex . examene ) se apreciaza doar curriculumul atins .
• Ipotezelor generale legate de punerea in evidenta a superioritatii unor modalitati de valorificare intra- si extracurriculara a eposului folcloric, le-am adaugat cateva ipoteze particulare , conturate pe parcursul cercetarii, in directa legatura cu obiectivele acesteia, in raport de care am stabilit criteriile si indicatorii de validare a ipotezelor si de realizare a obiectivelor .

Capitolul Organizarea si metodologia cercetarii

"Intrebarea care adeseori se pune: care metode sau strategii sunt mai valoroase - cele moderne sau cele clasice? - este o falsǎ intrebare si ea ar trebui reformulatǎ astfel: cand si in ce conditii o strategie este de preferat alteia? De regulǎ, mai multe proceduri sunt relevante pentru acelasi obiectiv, dar in conditii diferite . "(D . Potolea,1989,p . 186)

1 . Modul de organizare a cercetarii

Considerǎm cǎ proiectarea, experimentarea si validarea unor strategii educationale care valorifica creatia populara epica reprezintǎ un ansamblu flexibil de etape, cu potential adaptativ la situatiile concrete ce presupune atitudine criticǎ dar si imaginatie creatoare .

Am mentionat, la inceputul lucrarii, preocuparile pe care le-am avut pentru cercetarea basmului, anterioare implementarii proiectului actual .

Planificarea si monitorizarea cercetarii s-au desfasurat la Colegiul National "Vasile Alecsandri" din Galati in perioada 2002-2008, dupa discutii preliminare cu colegi de diferite specializǎri despre continutul experimentului si despre necesitatea colaborarii cu colectivul catedrei de limba si literatura romana de la Universitatea "Dunarea de Jos", cu cadre de la Inspectoratul Scolar Judetean si C . C . D . Galati . Problemele descoperite ( cu argumentǎri si explicatii) si modalitatile in care ne-am propus sa le rezolvam au fost popularizate si in cercurile metodice, dar si intr-un set de articole publicate in revistele "Convorbiri Didactice" (Bacau) si "Scoala galateana" .

De peste 140 de ani, intre batrane ziduri strajuite de carte si ferestre deschise spre luminarea sufletelor, Colegiul nostru reuneste Scoala Ardeleana a lui I . Cetatianu, primul director din 1867, I . Tohaneanu, A . Fratila, N . Abramescu, Fl . Stefanescu - Goanga, Gh . Bogdan-Duica si Scoala Dunareana a lui V A . Urechia, A . Holban, cu activitatea fostilor dascali ai scolii : G . Oprescu, Gh . Adamescu, Gh . Titeica, N . Longinescu, I . Iordan, care i-au avut elevi si pe Eremia Grigorescu, C . Ressu, I . Frunzetti, V . Madgearu, D . Cuclin etc . Si astazi, liceul care a dat peste 20 de academicieni isi asuma insusirile pe care B . P . Hasdeu i le atribuia patronului nostru spiritual, V . Alecsandri: "vesel, trist, viteaz, cuminte , rabdator, plin de speranta si de credinta, glumet si intelept, ca poporul roman insusi . "

Procesul cercetarii noastre s-a derulat in urmatoarele secvente:

Etapa I Delimitarea temei , a problemei de cercetat

- identificarea si formularea operationalǎ a temei de cercetat (prin evitarea alegerii unei probleme vaste, a repetarii unor cercetari finalizate deja)

realizarea informǎrii si documentarea bibliografica asupra problemei de cercetat (fundamentarea teoretica, studiul documentelor curriculare oficiale, valorificarea unor surse software)

Realizarea design-ului cercetarii: formularea ipotezelor, stabilirea obiectivelor, elaborarea unui proiect al cercetarii unitar si coerent .

Etapa a II a Organizarea si desfasurarea cercetarii: stabilirea timpului, locului, metodologiei de investigare, a modalitatilor de culegere a datelor,a resurselor umane (esantioane experimentale si de control, colaboratori), si materiale .

- etape, activitati specifice, modificari in derularea fenomenelor educationale

Etapa a III a Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor, cu prezentarea partiala a rezultatelor experimentului .

- Elaborarea concluziilor finale; sugestii, propuneri, anexe

Etapa a IV a - Redactarea, definitivarea formei si prezentarea lucrarii .

- Valorificarea rezultatelor cercetǎrii prin difuziunea in practica educativǎ a experientei dobandite

Stabilirea esantionului de experimentare

Am preferat esantionarea fixa / panel care, in cercetarea longitudinala, ofera posibilitatea culegerii rapide a datelor, capacitatea monitorizarii efectelor unor interventii educationale si prospectarea evolutiei fenomenelor investigate .

Prin tehnica esantioanelor paralele/echivalente, careia ii corespunde un design experimental intersubiecti, am avut in vedere legea variatiei biologice, psiho-pedagogice, sociale: apropiere ca varsta si pregatire, numarul subiectilor din fiecare clasa fiind aproximativ egal, predominand fetele, ca in majoritatea claselor, dar nu la mare diferenta de numarul baietilor . In functie de speciile epice populare prevazute de programa, am ales doua clase a V a (una, colectiv de control - C . M . alcatuit din17 fete si13 baieti, alta, colectiv experimental - C . E . -16 fete, 14 baieti) pentru studierea speciilor basm popular, legenda populara si snoava (si al baladei populare in clasa a VI a) . La nivel liceal, am optat pentru doua clase a IX a (una C . M . , alta C . E . ) egale numeric (15 fete si15 baieti) pentru studiul basmului popular si al baladei populare, specie care se reia din clasa a VI a in clasa a VIII a si in clasa a XI a . Am considerat ca suplimentarea numarului de subiecti din esantion nu sporeste reprezentativitatea acestuia, insa, data fiind complexitatea experimentului, celor 60 de elevi de clasa a V a si 60 de clasa a IX a li s-au mai adaugat 30 de copii din invatamantul primar, 11 folcloristi ( profesori, scriitori, indrumatori culturali) . 40 de elevi Au raspuns la chestionare: 40 de elevi, si desi chestionarul a fost transmis la 50 de profesori, dpar 20 dintre acestia au raspuns la solicitare . Totalul subiectilor cuprinsi in cercetarea de ansamblu depaseste 250 de persoane . Intrucat cele doua tipuri de esantioane nu se deosebesc semnificativ la inceputul experimentului (loturile au si acelasi profil), diferentele constatate la sfarsitul acestuia le-am pus pe seama variabilelor independente, a factorilor experimentali, a modificarilor pe care le-am introdus numai la clasele experimentale, interesandu-ne, ca variabile dependente, performantele scolare si comportamentale ale elevilor . Din compararea nivelului de start (mediile scolare ale subiectilor cuprinsi in cercetare), a rezultat ca sunt colective omogene, aproximativ egale ca valoare, desi mediul de provenienta este eterogen (unii dintre liceeni fiind si din mediul rural, chiar din judete diferite, ceilalti in majoritate provenind din familii de intelectuali) . Precizam ca este liceul cu cea mai mare medie din judet la admitere si care organizeazǎ concurs pentru intrarea in gimnaziu .

Pentru a fi siguri de echivalenta grupelor, pe langa verificarea scorurilor cu care au intrat elevii la gimnaziu (la sfarsitul clasei a IV-a au fost testati la romana, engleza si matematica) si la liceu (in urma testarii nationale) am realizat si o evaluare la inceput de ciclu gimnazial si liceal, in octombrie 2002, apreciind ca de acuratetea metodologica in alcatuirea grupelor de subiecti depinde, in mare masura, relevanta rezultatelor ( R ) pe care le vom obtine si, implicit, si validarea experimentului . Mai mult, deoarece egalitatea absoluta nu este posibila, am considerat ca nivelul claselor experimentale poate fi chiar ceva mai scazut decat cel al claselor de control (cazul claselor a IX a), pentru a fi sesizate cat mai obiectiv efectele ameliorative ale interventiei, fapt confirmat si de rezultatele testǎrii finale .

Metodologia didactica utilizata in cazul colectivelor - martor (C . M . ) a implicat abordarea traditionala (MT) a fenomenului educativ, prin metode expozitive: lecturarea textului, naratiunea, descrierea, explicatia, discutia, exercitiul (la clasa a Va) prelegerea, comentariul literar (la clasa aIX a) . Colectivelor experimentale (C . E . ) li s-au adaugat, ca modalitati de manipulare activa a variabilelor independente, metode moderne, activ -participative (M M): lectura "dirijata", jurnalul, invatarea prin dramatizare, jocul didactic (in special claselor a V a) si jocul de rol, studiul de caz, proiectul, eseul, problematizarea, tehnici video, procesul literar, interviul, etc . cl . a IX a .

Am considerat ca varianta experimentala cea mai adecvata posibilitatilor oferite de scoala noastra este:

Clasele a V a:

C . E . R1 MM R2 MM R3 MM R4 R5

C . M .   R1 MT R2 MT R3 MT R4 R5

Evaluare initiala pretest test pottest Evaluare finala

oct . 2002 Basm 18 oct . 1noiembrie 29 noiembrie

Legenda 13 dec . 24 ian . 2003 21 febr .

Snoava 21 martie 4aprilie 6 mai

cl . aVIa Balada 3 oct . 2003 17 oct . 31 oct . 14noiembrie2004

• Clasele a IX a:

C . E . R1 MM R2 MM R3 MM R4 R5

C . M .   R1 MT R2 MT R3 MT R4 R5

testare initiala pretest test pottest Evaluare finala

25oct . 2002 Basm 1 XI 2002 22 XI 6 XII

Balada17 I 2003 31 I 21II 7 III 2003

2 Metode si tehnici de investigare

Ca si in cazul activitǎtilor educationale, si in cercetarea intreprinsǎ metodele si procedeele nu au fost utilizate izolat, ci integrate unor sisteme metodologice complexe si complementare de colectare a datelor, de mǎsurare, prelucrare statistico-matematicǎ si de interpretare a lor .

Dacǎ in acest capitol trecem doar in revistǎ metodele de cercetare folosite, aducem exemplificǎri detaliate in capitolul dedicat design-ului continutului experimentului, fǎrǎ a le confunda cu rezultatele obtinute din experimentarea unor metode si procedee (didactice!) moderne de receptare a eposului folcloric prezentate in capitolul

2 . 1 . Sistemul metodelor de culegere a datelor cercetarii

a ) Metoda studierii materialului (bibliografic) de referinta

Clarificarea unor concepte stiintifice am realizat-o prin studierea atentǎ si criticǎ a literaturii de specialitate, prin care am identificat si analizat comparativ solutiile propuse de alti cercetatori si practicieni pentru probleme asemanatoare incercand ca, prin atitudinea interactivǎ, reflexivǎ si obiectivǎ adoptatǎ, sǎ nu pierdem din vedere faptul cǎ originalitatea nu exclude dar nici nu se confundǎ cu valoarea autenticǎ .

Colaborarea pe teme bibliografice inceputa cu biblioteca scolii s-a extins la Biblioteca Judeteana "V . A . Urechia", Biblioteca Centrala Pedagogica "I . C . Petrescu", Biblioteca "Panait Istrati" din Braila, Biblioteca Universitatii "Babes Bolyai" din Cluj, Biblioteca "Miorita" din Campulung Moldovenesc, Centrul Educatia 2000+, Centrul Cultural "Dunarea de Jos", Societatea Romana de Radiodifuziune - redactia jocuri si concursuri, Liceul de Arta "D . Cuclin" Galati, Arhiva Institutului de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" Bucuresti, etc . N - am omis aprecierea unor posibilitati oferite de computere: biblioteci electronice, pagini web, produse sowftare destinate autoinstruirii si (auto)evaluarii . Pe baza lor, am alcǎtuit, pentru fiecare specie epicǎ studiatǎ, un repertoar bibliografic minimal pentru elevi (gimnaziu / liceu) .

b) Metoda documentarii, ca demers critic activ, ne-a permis inventarierea datelor si a rezultatelor referitoare la tema cercetatǎ, aprecierea stadiului atins de cercetǎrile anterioare, pǎstand permanent un echilibru intre cultura de specialitate si cea pedagogicǎ si metodicǎ prin participarea la strategii de formare, la simpozioane, corespondenta cu centre culturale, etc .

c) Metoda comparativa a inclus tehnica analizei comparative a continutului programelor si manualelor; studierea materialelor metodice auxiliare, care ne-au permis sǎ observǎm sincronic si diacronic abordǎri in timp si spatiu ale eposului folcloric, teorii si practici pedagogice diferite, asemǎnǎri si deosebiri privite constatativ, dar si prospectiv, cu intentia unor imbunǎtǎtiri mǎsurabile, deliberate si durabile .

Cercetarea documentelor curriculare oficiale, care reprezintǎ si o sursǎ de documentare, a urmǎrit Curriculumul National pentru invǎtǎmant obligatoriu . Cadru de referintǎ; am comparat planuri-cadru ale diferitelor cicluri de invǎtǎmant, programe scolare, norme metodologice, ghiduri metodice, indrumǎtoare si nu in ultimul rand manuale alternative . Am studiat si am fǎcut propuneri de planificǎri calendaristice, proiectǎri ale unor unitǎti de invǎtare, fise/rapoarte de evaluare a activitǎtii didactice, referate, monografii, dictionare, etc .

Ca metoda de cercetare si de interventie psihopedagogica, studiul de caz, a stat la baza tehnicilor de consiliere si de formare comportamentala pentru gasirea unor modalitati de construire si operationalizare a curriculumului unui curs optional, a unor modele experimentale sau tipare configurative de invatare moderne . Spre exemplificare, am propus la cercul metodic o modalitate de design instructional al unei unitati de invatare despre eposul folcloric , pe care o prezentǎm la subcapitolul 1 .

Nu mai putin interesantǎ, desi aparent mai simplǎ, este compararea intrebarilor de la acelasi text, aflate in manuale alternative diferite (ex . Miorita in manualul pentru clasa a X a al Ed . Humanitas si in manualul Ed . Corint ) pentru a deduce logica autorilor de manuale, intentiile metodologice urmǎrite : trezirea si cultivarea intereselor cognitive, formarea abilitatilor de gandire prin deprinderea progresiva a unor strategii de perfectionare a gandiriri logice (notiunea) interogative (punerea intrebarilor) argumentative (exprimarea si sustinerea punctelor de vedere) critice (dezbaterea, evaluarea si corectarea ideilor) .

d)Metoda cercetarii experimentale, ca observatie provocata, a constat in testarea/verificarea ipotezei, constienti cǎ, atat confirmarea cat si infirmarea ei reprezintǎ, pentru invǎtǎmat, un spor de cunoastere .

In urmǎtorul capitol, prezentǎm un experiment didactic de lungǎ duratǎ, colectiv, natural , desfǎsurat in context si ambiantǎ educationale obisnuite: clasǎ, scoalǎ, familie, etc .

Varietatea modalitǎtilor de valorificare didacticǎ a eposului folcloric pe care o propunem reprezintǎ o manipulare activǎ a variabilelor independente in vederea modificǎrii variabilelor dependente (rezultatele) . Schimbǎrile pe care le-am introdus la colectivele experimentale pentru a studia efectele sunt prestabilite si, deci, sunt independente de orice se intamplǎ in experiment (aplicarea unor programe de actiuni participative: brainstormingul, variante de lectura si de analiza a textului folcloric, proiectul, portofoliul, investigatia intra, inter si transdisciplinara etc . Ceea ce ne-a interesat a fost in ce mǎsurǎ interventia noastrǎ a influentat performantele scolare si comportamentale ale elevilor .

Data fiind complexitatea continutului experimentului, (programului experimental), pentru a evita riscul crearii unui dezechilibru in structura capitolului, am crezut de cuviinta sa prezentǎm "Design-ul continutului experimentului" intr- un capitol de sine statator, capitolul 6, pentru a detalia posibilitǎti de revigorare a miracolului educativ al "povestii", intrucat constatǎm cǎ, din pacate, blazarea si neintelegerea idealurilor copiilor nu se pot pune numai pe seama parintilor, ci si a unor educatori:

"Dati-ne povesti, zic copiii, dati-ne aripi, ajutati-ne, voi, care sunteti tari si mari, sa zburam in departari, claditi-ne palate de azur, in gradini fermecate, aratati-ne cum se plimba zanele sub razele lunii . La asemenea cereri, parintii ar raspunde asa: Sa profitam de curiozitatea si setea lor . Sa ne prefacem ca le cladim castelele care-i bucura, dar asa cum stim noi, ca doar de aceea suntem destepti . In palatele lor vom aseza sali de curs bine camuflate, in gradinile lor vom planta zarzavaturi pe care ei le vor lua drept flori; prefacandu-ne ca le spunem mai departe povestile doicii, le vom spune povesti cum stim noi . Cum ei sunt naivi, nici n-au sa prinda de veste . " (P . Hazard, 1974, p . 390) .

e) Metoda observatiei atente, active si sistematice am folosit-o ca participant la activitatile scolare si extrascolare, prin inregistrarea, selectarea si interpretarea datelor relevante (comportamente non-verbale, spatiale, extra-lingvistice, lingvistice) . Protocolul de observatie a cuprins:

• observatie transversala (am urmarit toti subiectii in perioada unitatilor de invatare fixate)
• contextul observatiei (formal, nonformal sau informal): data , locul, cadrul tematic, etc .
• esantioanele implicate
• instrumentarul: fise, grile, liste
• indicatori observationali: criterii de urmarire individuala sau colectiva a competentelor
• modalitati de consemnare, valorificare si interpretare a observatiilor

Un exemplu il constituie pilotarea criteriilor de evaluare la clasa a VIII a, colectiv experimental ; dupa studierea criteriilor S . N . E . E . , am elaborat instrumente de lucru: fise individuale dupa modelul reprodus in anexe (G . Meyer, 2000 p . 66,82) probe orale sau scrise . Fisa de observare a unei lectii a cuprins punctaje (calificative) pentru:

evaluarea activitatii profesorului (stilul didactic)

evaluarea activitatii si atitudinii elevilor

evaluarea achizitiilor si a capacitatilor elevilor

evaluarea utilitatii celor invatate

dotare; resurse; diferentierea (individualizarea) instruirii

Prefatǎ si prilej de intersectare a tuturor componentelor sistemului metodologic al cercetǎrii, observatia ne-a permis inregistrarea, selectarea si interpretarea demersurilor didactice .

Autoobservatia (investigarea propriilor experiente traite care conditioneazǎ gandirea si predarea reflexivǎ) componentelor portofoliului profesorului: proiecte de activitate didacticǎ, rapoarte de monitorizare a activitǎtii didactice, fise de autoevaluare etc . ne-a ajutat sa promovam in demersul didactic, prin interogatia retrospectiva si prin cea prospectiva la care am ajuns prin reflectia despre actiune, in actiune si pentru actiune . La nivelul grupului de lucru (elevi, profesori, etc . ) s-a realizat un proces de "autoreflectie colaborativǎ . " (L . Cohen, L . Manion,1998, p . 190)

Fisei de urmarire colectiva a competentei elevului (raspunsuri la intrebari puse in legatura cu un text cu dominanta narativa) i-am adaugat fisa de urmarire individuala a competentei scripturale reprodusa in anexe si o

Grila de observare a manifestarilor comportamentale ale grupului

f ) Metoda analizei continutului produselor activitatilor subiectilor educatiei a avut in vedere, deopotriva: procesele de cautare, informare, documentare, cercetare, testare, colectare, prelucrare si interpretare a datelor, produsele intelectuale sau/si materiale ale activitatii scolare si extrascolare (portofolii, caiete, jurnale de lectura, fotografii, eseuri, albume, traduceri, spectacole, "targul" de carte, etc .

a)     Metoda sondajului de opinie, a convorbirii (comunicarii directe): ancheta, chestionarul, interviul (convorbirea) .

In urma aplicarii chestionarelor de evaluare, am discutat cu elevii observatiile reiesite din chestionarul individual :

1 . Prin rezolvarea acestei sarcini, am invatat : a) b) c) d)

2 . Pe parcursul rezolvarii sarcinii , am avut dificultati la : a) b) c) d)

3 . Cred ca mi-as putea imbunatati performantele daca : a) b) c) d)

Am fost impresionat pozitiv de : a) b) c) d)

Cred ca activitatea mea poate fi apreciata cu : a) nota b) calificativul

O altǎ cale de formare si de cunoastere a opiniilor elevilor din colectivele experimentale despre valoarea eposului folcloric o reprezintǎ corespondenta lor cu personalitati din domeniul folcloristicii, de la care au primit numeroase sugestii . Aceia dintre ei care au avut chiar initiativa intocmirii unui chestionar pe tema de mai sus au motivat in prealabil de ce si cui l-au adresat . Raspunsurile le reproducem in anexe .

Unul dintre sondajele de opinie l-am realizat cu elevi de cl . a VIII a inclusi sau nu in C . E . si cu profesori, pe tema caracterizarii unui personaj de balada . Le-am prezentat cele sase tipuri de intrebari care urmeaza taxonomia lui Bloom:

1 . literale (sa recunoasca, sa numeasca Care sunt personajele textului?

sa demonstreze, etc . )   Ce face personajul X?

2 . interpretative (sa explice, sa rezume, Cum explici gesturile personajelor?

sa demonstreze, etc) Ce rol au imaginile artistice din

versurile . . ?

3 . de aplicare (alege, utilizeaza) Cum vei utiliza . . ?

de analiza (compara, clasifica) Ce tipuri de figuri de stil intalnesti in . ?

de sinteza (specifica, propune) Care este mesajul textului?

evaluative (judeca, argumenteaza) Cum apreciezi atitudinea personajului?

Am utilizat ancheta bazata pe chestionare scrise (adresate elevilor de liceu din colectivul experimental, profesorilor care predau la gimnaziu sau la liceu, indiferent de specialitate) centrate pe aspecte care faciliteaza realizarea unei cercetari extensive prin culegerea informatiilor de la mai multi indivizi, consemnarea opiniilor, a sugestiilor, etc . Instrumentul specific folosit este chestionarul care, dupa partea introductiva contine intrebari (factuale, de opinie, de cunostinte, deschise, inchise, mixte) in concordanta cu tema si ipotezele cercetarii, formulate in limbaj accesibil . Continutul chestionarelor il prezentǎm in capitolul urmǎtor .

h) Metoda testelor (ca probe standardizate, stiintifice, obiective, de evaluare a progresului scolar, scurte, rapide, masurabile ca ansamblu de itemi) si-a dovedit validitatea (prin informatii despre variabila masurata) si fidelitatea (gradul de constanta) .

Dupǎ cum am precizat, atat colectivelor-martor (C . M . ), cat si colectivelor experimentale (C . E . ) gimnaziale sau liceale li s-au aplicat o evaluare initiala si o evaluare finala si cate un pretest, un test, si un posttest pentru fiecare specie epicǎ popularǎ studiatǎ (basm, baladǎ, legendǎ, snoavǎ) Toate au fost probe de evaluare standardizate, stiintifice, obiective in ceea ce priveste conditiile de aplicare, formularea rǎspunsurilor, criteriile de apreciere a rezultatelor, pǎstrarea identitǎtii itemilor .

Am mai utilizat in cercetare, ca probe de evaluare scrisǎ, lucrǎrile si temele scrise efectuate acasǎ .

2 . 2 . Sistemul metodelor de prelucrare statistico-matematicǎ a rezultatelor cercetarii

Analiza corelationala

O importanta metoda de analiza cantitativa a relatiilor statistice existente intre fenomene este analiza corelationala folosita in cercetarile psihologice si in cele pedagogice, ea asigurand si reflectarea mai precisa a relatiilor calitative . Scopul utilizarii coeficientilor de corelatie este evaluarea gradului de interdependenta dintre variabile(rezultate), exprimarea lor numerica . In studierea legaturii dintre anumite aspecte sau insusiri, am plecat de la variatia paralela a rezultatelor si am cautat sa desprindem natura acestei legaturi pe baza unei analize calitative, stiind ca relatiile de interdependenta sunt foarte complexe .

Asa-numitele "metode neparametrice" au ca principala caracteristica eliminarea ipotezei privind tipul curbei de distributie, oferind astfel posibilitatea unor estimari la cele mai variate feluri de distributie . Deoarece in cazul metodelor neparametrice nu se lucreaza cu valorile caracteristicilor, ci cu anumite simboluri sau cu un numar de ordine (rang), aceste metode permit masurarea intensitatii legaturilor atat pentru caracteristicile cantitative cat si pentru cele calitative . Toate au ca obiectiv similar a pune in evidenta in ce masura variabila independenta corespunde unei modificari la nivelul variabilei dependente .

Variabila independenta este una de tip nominal, dihotomica (pre/post, grup de cercetare / grup de control) in timp ce variabila dependenta se masoara pe o scara de interval / raport .

Definirea matricelor de specificatie :

Conform schemei clasice a experimentului, aspectele prezentate in ipoteze ca factori (pretest) au fost transpuse, in plan experimental, ca variabile independente, iar aspectele prezente in ipoteze ca efecte (posttest) au fost transpuse ca variabile dependente .

Metoda analitica a calculului coeficientului de corelatie

In determinarea coeficientului de corelatie simpla (parametric), r, pentru evaluarea gradului de legatura (interdependentǎ) dintre variabile/rezultate si exprimarea lui intr-o forma numerica am folosit formula

Sau

Unde :

xi si yi reprezinta rezultatele obtinute prin aplicarea unor probe;

x si y - mediile celor doua distributii;

δx si δy - abaterile medii patratice ale celor doua distributii

n - numarul elementelor

Observatie: Am renuntat la valorile cu aparitie nula, intrucat distorsioneaza imaginea, crescand numarul gradelor de libertate

Teoria verificarii ipotezelor statistice considera ca parametrii statistici ai unei populatii pot fi calculati doar cu aproximatie, pe baza rezultatelor obtinute din experimente . In acest fel, valorile reale se incadreaza intre anumite limite in functie de marimea esantionului si de precizia dorita . In cazul cand valoarea lui r este pozitiva, respectiv cuprinsa intre 0 si+1, corelatia, legatura dintre variabile este pozitiva, directa, ambele variind in acelasi sens (daca una creste, si cealalta are tendinta de a creste, in medie) .

Pentru generalizarea datelor obtinute din esantioane, am folosit o serie de procedee ce pot fi grupate pe doua categorii de probleme: de estimatie si de comparatie . Am utilizat notiunea de ipoteza statistica pentru ipoteza care se avanseaza in legatura cu parametrii unei repartitii sau cu tipul repartitiei unor variabile aleatoare . Notiunea de ipoteza nula (ipoteza de zero) admite presupunerea ca intre parametrii celor doua colectivitati studiate nu exista nicio diferenta si se calculeaza valabilitatea acestei ipoteze .

Deoarece indicii esantionului constituie estimari ale indicilor colectivitatii, luandu-i ca baza pe primii, comitem o eroare a carei valoare probabila trebuie sa fie cat mai mica .

A . Probleme de estimatie

Referitor la semnificatia unui coeficient de corelatie, se naste intrebarea daca cel gasit intr-o cercetare experimentala permite enuntarea existentei unei corelatii dintre fenomenele respective . Pentru raspuns, folosim notiunea de coeficient de corelatie critic (adica valoarea minima pe care o poate lua un coeficient de corelatie experimental pentru a putea fi socotit semnificativ; este cel mai mic coeficient de corelatie semnificativ) .

Pentru citirea tabelului valorilor semnificative pentru r am folosit ca reguli:

• numarul gradelor de libertate(G) este egal cu numarul subiectilor(S) minus doua unitati:

G = S - 2

• daca avem un numar de grade de libertate situat intr-un interval intre gradele de libertate din tabel, se citeste valoarea lui r care corespunde limitei superioare a intervalului .
• cand testam semnificatia coeficientului de corelatie negativ, facem abstractie de semnul algebric, luandu-l, deci, in valoare absoluta .

Pentru usurarea evaluarii semnficatiei coeficientului de corelatie r, fost creat un tabel special cu praguri de semnficatie care poate fi folosit fara a mai fi necesara utilizarea formulei . (Anexa 4 din vol . Marian, Popa, "Statistica psihologica cu aplicatii SPSS, Ed . Universitatii Bucuresti, 2004)

Intrucat valoarea coeficientilor de corelatie s-a situat in zone negative sau in zone ce infirma ipoteza de corelatie - calcul coeficientului t nu isi are rostul

B . Probleme de comparatie

In cazul problemelor de comparatie statistica, folosirea "testului Z" si a "testului t" pentru compararea mediilor, a "criteriului c " pentru compararea frecventelor, se bazeaza pe interventia "ipotezei nule", care atribuie numai intamplarii tendintele si relatiile constatate . Daca probabilitatea obtinerii unui rezultat semnificativ pe baza ipotezei nule este foarte mica, respingem aceasta ipoteza si acordam incredere ipotezei specifice .

Practic, pentru alegerea valorii critice am acceptat, ca reguli conventionale:

1 . Se accepta ipoteza nula daca diferenta intre parametri nu depaseste valoarea critica cu o probabilitate mai mica decat 95% . In acest caz, diferenta este considerata nesemnificativa, datorata factorilor intamplatori .

2 . Se considera ca rezultatul este indoielnic daca probabilitatea este cuprinsa intre 95 si 99% .

3 . Daca diferenta dintre parametri depaseste valoarea critica cu o probabilitate mai mare de 99%, ipoteza se respinge, concluzionandu-se ca diferenta constatata este semnificativa .

Trebuie facuta distictia intre esantioanele independente si esantioanele corelate . Alegerea a doua clase paralele in scopul compararii poate fi facuta in doua feluri:

a) cele doua esantioane (clase), alese in mod independent au o compozitie nedeterminata pe baza unei probe prealabile

b) cand se constituie esantioane corelate (asociate) fiecarui element din primul esantion ii va corespunde un element din celalalt esantion (perechi de elemente)

Studiind eficienta comparativa a doua tipuri de metode de invatare (traditionale si moderne), am constituit doua grupe de aproximativ acelasi nivel educativ si cu acelasi numar de elevi . Aceeasi situatie exista si in cazul in care acelasi grup de subiecti este supus in doua momente diferite la doua probe diferite (cum ar fi inainte si dupa actiunea unui anumit factor experimental)

Criteriul c

Folosind "criteriul c ", daca vom consemna reusita sau nereusita la o proba, vom obtine o clasificare dihotomica a subiectilor, ne vom referi la semnificatia diferentei dintre frecvente .

Gruparea raspunsurilor date de elevii celor doua colective: experimental si de control :

In cazul tabelului cu patru celule, valoarea lui c² poate fi calculata si doar pe baza frecventelor observate (fo), utilizand formula:

(ad - bc)² · T

c

(a+b)(c+d)(a+c)(b+d)

unde :

a, b, c, d - frecventele observate

T - totalul general

numitorul - produsul celor patru totaluri marginale .

Valoarea calculata a lui c se compara cu cele cuprinse intr-un tabel special (anexa) si daca este mai mare, se infirma si se neglijeaza ipoteza nula si se accepta ipoteza specifica, diferentele dintre frecvente fiind statistic semnificative la pragul de semnificatie P<0,05 (sansele ca rezultatele sǎ se datoreze strict intamplǎrii sunt mai mici de 5%) .

Tehnici de organizare, sistematizare si prezentare a rezultatelor

Nivelurile sau valorile calitative ale variabilelor (exprimate prin cuvinte) sunt studiate de tehnici statistice nonparametrice, iar valorile cantitative (exprimate prin numere) de statistica parametricǎ . La gruparea datelor in tabele statistice, am tinut seamǎ de amplitudine (intinderea scǎrii de valori, variatia posibilǎ) si frecventa absolutǎ a valorilor (de cate ori se repetǎ) . In tabele analitice am consemnat rezultatele individuale ale subiectilor, iar in cele sintetice concentrarea datelor in formǎ grupatǎ . Diagramele de comparatie le-am folosit pentru confruntarea seriilor paralele de rezultate obtinute la teste de douǎ esantioane de subiecti . Am urmǎrit pentru fiecare item al pretestului, testului si posttestului variatia rezultatelor fatǎ de total, semnificatia relatiei dintre media aritmeticǎ si abaterea standard .

Convinsi ca masura eficientei oricarei pedagogii o constituie educatul si modalitatea de integrare a metodei in proiectul cercetarii, de combinare cu celelalte componente ale acestuia, considerǎm cǎ influentele educative nu constau doar in performante riguros cuantificabile si masurabile, ci si in acte de constiinta si de comportament care nu pot fi cuprinse in tipare exacte, deoarece "in cercetarile pedagogice, anumite schimbari, de exemplu introducerea a noi modalitati de lucru, a unei metode etc . , asigura diversificarea ofertei didactice si ameliorarea procesului de predare - invatare, chiar daca din punct de vedere statistic diferentele dintre rezultate nu sunt statistic semnificative "( M . Bocos, 2005, p . 187)

Capitolul Design-ul continutului experimentului

" In istoria culturii noastre, va aparea ca o revolutie

copernicana sa incepem sa acceptam ideea ca

ceva" altfel" decat modul nostru nu inseamna

obligatoriu ceva gresit, ci pur si simplu, altfel . "

(Godela Unseld, 1979)

Acest capitol cuprinde: unitati de continut referitoare la tema abordata, unitati curriculare complementare (adaugate de noi), unitati de continut extracurriculare, metodologie didactica supusa experimentarii, testari .

1 . Unitatile de continut curriculare prevazute in programele scolare gimnaziale nu acorda un numar de ore studierii eposului folcloric, ci doar: "Se sugereaza ca textul de baza sa nu depaseasca, de regula, o pagina . Din textele mai lungi, pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrala urmand a constitui obiect al lecturii personale a elevilor . Lista de mai jos ofera sugestii orientative autorilor de manuale si profesorilor . Acestia pot alege si alte titluri care sa respecte urmatoarele criterii: valoric- estetic, stilistic, formativ" (CNC, aria curriculara "Limba si comunicare", 1999, p . 13) . Este omis criteriul particularitatilor de varsta . Speciile epice populare sunt repartizate astfel :

Clasa a V-a

Basme populare, texte recomandate - Greuceanu, Sarea in bucate, Praslea cel voinic si merele de aur (inclus in manualele Ed . Humanitas, All, Teora) si Aleodor Imparat (Ed . Petrion)

Legende populare - Povestea ciocarliei (Ed . Teora, fara a preciza ca este legenda populara), Dreptatea lui Tepes (Ed . All), Dragos Voda (Ed . Humanitas) in curriculum apare Descalecatul si Legenda lui Traian si a Dochiei

Snoave recomandate - De-ale lui Pacala, Pacala avocat (Ed . Teora) Boierul si Pacala (Ed . Humanitas)

Clasa a VI a

Balada populara, recomandate - Toma Alimos (All), Constantin Brancoveanul (EDP) Pintea Viteazul (Ed . Humanitas)

Clasa a VII a NIMIC! (este unul din motivele pentru care propunem optionalul de folclor la aceasta clasa)

Clasa a VIII a

Balade populare, recomandate - Miorita (Ed . Humanitas, Corint)

Clasa a IX a

Balada populara - Monastirea Argesului (Ed . All)

Legenda populara - Mina din Paraul cel Mare (Ed . Humanitas), Texte reluate!

Albina, ariciul si muntii (Ed . Humanitas)

Clasa a XI a

Balada populara - Miorita (Ed . Corint)

Monastirea Argesului (Ed . Corint)

Clasa a XII a - Tema pentru dezbateri si sistematizari: "Tendinte de autodefinire in cultura romana: "literatura nationala" si literatura populara" .

Dupa ce a trecut in revista la clasele a V-a si a VI-a principalele specii ale eposului popular (basmul, legenda, snoava si balada), programa gimnaziala nu prevede nimic in acest domeniu pentru clasa a VII-a, iar la clasa a VIII-a reia conceptul de "balada" prin studiul "Mioritei" . Chiar si in varianta ceruta de manualul Editurii Humanitas, este greu (si inutil!) ca elevul sa inteleaga problematica filozofica a "atitudinii baciului moldovean in fata vietii si a mortii" .

Pentru a evidentia relatia proiectare-planificare, am propus cercului metodic al profesorilor de gimnaziu ca studiu de caz:

O modalitate de design instructional al unei unitati de invatare despre

eposul folcloric

Delimitarea unitatii de invatare am realizat-o prin stabilirea temei pe baza lecturii atente si personalizate a programei .

Proiectul unitatii de invatare, individual si flexibil, l-am conceput ca instrument

pragmatic al proiectarii eficiente pe termen mediu si lung . Unitatile de invatare le-am proiectat periodic, pe parcursul anului, ele contribuind periodic la reglarea planificarii initiale .

Varianta de proiectare aplicata la clasa a V-a (C . E . ) pentru unitatea de invatare Basmul (U9 in planificare)

Detalieri de continut Obiective de referinta Activitati de invatare Resurse

I . Textul ales "Praslea" 2 . 2 2 ore

Placerea lecturii 1 . 1 -ex . de selectare a

informatiilor noi dintr-un

text ascultat

-Basmul - creatie populara

II . Observarea textului 1 ora

Vocabular, constructii    2 . 1 -ex . de determinare a

sintactice specifice limbii 2 sensurilor unor cuvinte

vorbite    2 . 3 si de explicare a lor si a

diferentei dintre pronuntia

regionala si cea literara

III . Explorarea textului 3 ore

1 . Timpul si spatiul intamplarilor -ex de caracterizare -caiet special

sumara a personajelor

2 . Personajele      3 . 2 -ex . de recunoastere a -sala multimedia

partilor unui text, a

modurilor de expunere

3 . Eroul basmului 2 . 3 . -ex . de selectare si de -teste, ghid

tilizare a conectorilor caiet de lucru

textuali

Situatii specifice basmului -activitati de grup in care

elevii sa puna intrebari si

sa dea raspunsuri referitoare

la textul citit

IV . Interpretarea textului 2 ore

1 . Semnificatii ale basmului -ex . de identificare si ordonare

a secventelor narative dintr-un

text dat

2 . Limbajul basmului popular   -ex . de relatare la persoana -caiet

(sistematizare) a III-a, de rezumare a unui special fragment, text epic, de transf .

a unor secvente dialogate

in povestire

V . Invitatie la lectura (fragmente 3 . 2 . -ex . de discutare a textelor 1 ora

de basme" culte" pentru      citite in functie de parametrii: -jurnal de

comparatie cine, cand, unde, cum" lectura

"interpretati",

"ce credeti despre", - proiecte formulati altfel"etc .

Din discutii, a reiesit cǎ, in proiectarea unei lectii pentru dezvoltarea gandirii critice , urmarim :

a)     Inainte de lectie:

Motivatia: importanta si valoarea lectiei, legatura cu sistemul anterior si posterior de lectii, ocazia oferita de lectie pentru exersarea gandirii critice

Obiectivele: cunostinte si semnificatii explorate sau transmise pe care elevii le pot valorifica

Conditii prealabile: ce stie si poate face elevul pentru a putea invata lectia

Evaluare: ce dovezi vor exista ca elevul a invatat lectia

Resurse materiale: managementul timpului

b)     In timpul lectiei

Evocarea - implicarea elevilor in incercarea de a-si aminti ce stiu despre subiectul dat; activarea celor care invata prin trezirea interesului pentru scopul explorarii subiectului .

Realizarea sensului: sustinerea interesului elevilor in monitorizarea propriei intelegeri, implementatrea noilor informatii in sistemul celor deja cunoscute .

Reflectia - exprimarea cu propriile cuvinte a ideilor si informatiilor noi, generarea unui veritabil schimb de opinii .

c) Dupa lectie

Extensie - ce s-ar mai putea invata pornind de la aceasta lectie? Ce ar trebui sa faca elevii dupa terminarea lectiei?

Suportul de curs Lectura si scrierea pentru dezvoltarea gandirii critice (J . L . Steele, K . S . Meredith, 1998) ne-a oferit un text , " Ivan si pielea de foca ", pe care l-am propus spre ilustrare la optionalul clasei a VII a, (C . E . ) intr-o lectie pe parcursul careia le-am precizat elevilor ca li se va cere sa participe la discutii, sa citeasca un text scurt si sa raspunda in scris la intrebari . Lectia a fost destinata testarii unor modele de strategii care pot fi folosite, dupa adaptare, in predare . Am inceput cu o predictie pe baza unor termeni dati . Le-am explicat elevilor ca urmeaza sa citeasca o poveste populara pe care o spun pescarii care locuiesc pe tarmul marii, in nordul indepartat al Scotiei, si le-am atras atentia ca vor intalni in text patru termeni piele de foca, tarmul marii, cufar incuiat si casatorie . Dupa trei minute de gandire, fiecare elev si-a imaginat o poveste cat mai interesanta sugerata de termenii mentionati . Pasul urmator: dupa alte trei minute, s-au intors spre colegii de alaturi si le-au spus la ce s-au gandit . Impreuna cu acestia, in cinci minute, au formulat un rezumat al povestii pe care se asteptau sa o auda . Doua perechi de elevi si-au prezentat versiunile in fata clasei, iar in timpul lecturii au retinut asemanari si deosebiri dintre povestea imaginata de ei si cea pe care o vor citi .

Inainte de a se trece la lectura povestii fiecarei perechi, elevii au fost preveniti ca trebuie sa se opreasca in timpul lecturii pentru a face predictii si a le verifica dupa modelul pe care l-au notat de pe tabla in caiete:

Tabelul predictiilor

Dupa lectura fiecarei parti a povestii, in pauza de doua minute, s-a completat tabelul de mai sus . A urmat discutia bazata pe investigatia comuna . Ea a depasit cadrul opiniilor personale ale elevilor, concentrandu-se asupra problemelor ridicate de textul propus . La intrebarea: "Ar fi fost mai bine daca Ivan n-ar fi luat pielea de foca?" fiecare si-a exprimat oral parerea, in timp ce am consemnat pe o plansa raspunsurile diferite . Pentru incurajarea dezbaterilor, daca un elev a dat raspunsul A, altul B, unei a treia persoane i-am cerut sa spuna cu care din cei doi este de acord si sa argumenteze de ce, sau le-am propus primilor doi sa spuna unde nu sunt de acord si de ce . Le-am repetat, de cate ori a fost nevoie, sa lege raspunsul de textul dat .

Am consemnat obiectiv raspunsurile, fara sa sugeram ca am prefera un raspuns sau altul . Dupa rezumarea raspunsurilor la prima intrebare, am discutat, in aceeasi maniera si altele: "De ce a vrut autorul ca Ivan sa auda cantecele si sa vada fumul in primele doua dati, dar sa gaseasca pestera si femeia-foca doar a treia oara? De ce povestitorul ne transmite atat de putine date despre parintii lui Ivan? Considera oare autorul ca Ivan a fost pedepsit ca a ascuns pielea de foca de sotia lui? De ce vrea autorul ca Ivan sa-si gaseasca sotia in iunie si s-o piarda in decembrie? "

In finalul lectiei, elevii au fost indemnati sa-si reaminteasca povestile imaginate de ei pornind de la cei patru termeni dati si sa precizeze asemanarile dintre povestea lor si cea pe care au citit-o . Discutiile s-au desfasurat firesc, eficient si atractiv, avand ca rezultat concret un portofoliu de 30 de "povesti" aflate intr-o "unitate in diversitate" .

Tiparele configurative pe care le-am aplicat in proiectarea lectiei urmarind corectarea unor carente ale variantei clasicizante prin integrarea fiecarei activitati intr-un proces si explicitarea strategiilor de predare - invatare sunt :

Modelul "Evocare - Realizarea Sensului - Reflectie" (E . R . R . ) exemplificat mai sus, integreaza invatarea in orizontul cunostintelor si preocuparilor elevilor, subliniind caracterul ei procesual .

Apropiate de cel ilustrat mai sus sunt si alte modele configurative care isi propun explicitarea procesului de invatare:

Modelul "invatarii directe si explicite" (J . Giasson, 1990) are drept scop invatarea strategiilor de intelegere a textelor literare pentru dezvoltarea autonomiei elevului si transformarea lui in lector competent . Etapele lectiei sunt centrate pe:

Aceasta structura am aplicat-o invatarii de strategii si proceduri ca :   deducerea sensului cuvintelor din context, extragerea ideilor principale, rezumarea, realizarea de schite logice, diagrame, intertretarea unor fotografii, etc . Am folosit acest model cand am studiat varianta Alecsandri a Mioritei, in clasa a IX-a .

Un alt model experimentat este "Stiu - Vreau sa stiu - Am invatat", creat de Donna Ogle (1986) cu scopul lecturarii textelor expozitive . Modelul l-am structurat in cinci etape :

Aplicandu-le in studierea basmului, am realizat listarea intrebarilor prin activitate in perechi . Am luat de la fiecare pereche cate o intrebare despre cunostintele pe care doreste sa le lamureasca si am completat rubrica pe tabla, stimulandu-le astfel interesul pentru studiul textului din manual . Am adaugat propriile aspecte pe care am vrut sa le cunoasca si carora le-am cautat o formulare incitanta . Intrebarile au scos la suprafata framantarile lor din care am observat ca gandesc profund asupra problemelor .

Modelul "invatarii prin explorare si descoperire"

Dupa etapele pe care le cuprinde, acesta consta in juxtapunerea celor trei E: Explorare, Explicare, Extindere .

In folosirea unor strategii activ-participative si interactive, ne-am bazat pe adaptarea formelor si metodelor de lucru care sa asigure o crestere a valorii formativ-educative a invatarii . Aceasta depinde si de conceptia pedagogica proprie a practicianului, de aprecierea obiectiva a competentei personale si a resurselor umane pe care le antreneaza si a celor materiale de care dispune . In orice etapa a analizei situatiei de invatare, ne-au interesat aceleasi criterii de baza: adecvarea si eficienta . Urmarite cu perseverenta, ele asigura caracterul dinamic si deschis al metodologiei didactice .

Am considerat ca, in urma modelelor folosite, elevul pricepe ca "invatarea se invata", ceea ce inseamna ca autoperfectionarea metodologiei metacognitive (constientizarea propriei cunoasteri) va functiona si dupa terminarea lectiei, si in vacanta, si in activitatea postscolara, adica toata viata . Pentru aceasta le-am comunicat direct elevilor care consider ca sunt cele mai bune strategii de invatare intr-o situatie data, cum se pot autocontrola, cum pot selecta informatiile relevante transferandu-le dintr-un domeniu in altul, care sunt parametrii reusitei, cauzele esecului, etc .

Modernizarea metodologiei receptarii eposului folcloric are in vedere adaptarea ei la nivelul de intelegere al elevilor, fiindca tot ce se invata greu se uita repede si atunci : "Cum se poate afirma, oare, ca metodele sunt neutre, libere de orice ipoteca ideologica, in vreme ce, atunci cand devin active, ele vizeaza persoana, care trebuie protejata inainte de a fi promovata? Finalitatea nu poate justifica metodele, metodele nu pot trada scopul dorit . Nu este oare imperios necesara elaborarea unui cod deontologic de folosire a metodelor pedagogice? ( A . Pamfil, 2003, p . 37)

2 . Unitati curriculare complementare

Proiect de programa pentru optionalul "Eposul popular romanesc"

clasa aVII- a colectiv eperimental

Argument

Cursul optional pe care il propunem pentru clasa a VII-a reuneste elemente din mai multe arii curriculare . Ancorat in realitatea cotidiana prin referiri permanente la cultura elevilor, este de natura sa-I motiveze favorizand atat in domeniul cognitiv, cat si in plan atitudinal .

Pentru eficientizarea intelegerii, aprecierii si valorificarii eposului folcloric in scoala si in afara ei, am incercat si vom demonstra ca am si reusit:

- sa oferim elevilor oportunitati si prilejuri corespunzatoare cunoasterii eposului folcloric (ocazionarea invatarii) .

- sa descoperim motive (necesitati, interese, aspiratii) pentru a invata din si despre eposul popular (provocarea invatarii)

- sa stabilim scopuri si obiective clare ((directionarea invatarii)

- sa gasim resursele necesare (sprijinirea invatarii)

- sa realizam achizitii valoroase si utile (valorificarea invatarii) (Ungureanu, D . , 1999) .

Prin functiile sale specifice, folclorul literar se dovedeste un domeniu important al culturii populare: vorbeste despre origini (functia originara), explica verosimil, nu stiintific (functia explicativa), satisface aspiratii (functia fabulatorie) si ofera modele, repere relative, dar atragatoare (functia practica) .

A-ti forma capacitatea de a aprecia si valorifica operele traditionale intr-o perioada cand multe, considerate "demodate", dispar, este un act cultural cu atat mai important cu cat este evidenta permanenta lor influenta asupra capodoperelor literaturii, muzicii si plasticii noastre moderne .

Daca ne-am oprit doar asupra eposului folcloric, am facut-o pentru ca ni s-a parut mai accesibil pentru clasele gimnaziale . Consideram ca acest optional trebuie realizat la clasa a VII-a ca o sinteza a cunostintelor anterioare si o anticipare a celor liceale . Din punct de vedere axiologic dar si pentru fundamentarea stiintifica si perfectionarea unei strategii didactice, pentru validarea ei, am considerat ca este esentiala, detalierea si structurarea obiectivelor unui proiect de programa si de manual al unui curs optional de folclor .

Acest proiect de programa este doar o posibila varianta de abordare a continuturilor didactice ca parte introductiva a unui soft educational care cuprinde si trimiteri la manuale, ghiduri, culegeri, inregistrari audio-video, etc .

Pentru ca am avut in vedere atingerea unor standarde superioare in pregatirea elevilor, am considerat necesara completarea obiectivelor-cadru si extinderea celor de referinta in vederea aprofundarii continuturilor didactice ale programei nationale . O dimensiune insuficient precizata la nivelul invatamantului gimnazial in actualul curriculum este cea referitoare la valori si atitudini . Prin accentuarea acestei componente, venim in sprijinul predispozitiei elevilor de a transforma actul lecturii si al interpretarii textului literar popular in modalitate esentiala si autentica de raportare la valorile eterne ale culturii . Ei vor intelege ca traiesc, din punct de vedere cultural, intr-un sistem de valori, iar prin constientizarea actului de invatare specific disciplinei noastre se deschide si posibilitatea transdisciplinara a acestei probleme de metacognitie .

Continuturile propuse vizeaza :

antrenarea disponibilitatilor elevilor pentru lectura si a gustului estetic in domeniul artelor populare

cultivarea sensibilitatii privind receptarea textului epic folcloric

stimularea gandirii autonome, reflexive si critice

incurajarea eforturilor de a putea face stiintific ceea ce fac doar empiric

trezirea interesului elevilor pentru cercetarea stiintifica, incepand cu o mai atenta observare a manualului, trecerea de la teorie la practica, extinderea multidisciplinara,etc .

Continuturi - pentru o ora saptamanal (cate doua ore pentru fiecare tema)

Epica populara in versuri si in proza

Semestrul I

1 . Cultura populara sub aspect estetic: folclorul literar

2 . Folclor, folcloristica, literatura carturareasca

3 . Orientari moderne in folcloristica

Caracteristici ale folclorului literar: proiectii de filme, auditii

Modalitati de investigare a folclorului - chestionarul etnografic

(activitate practica la Centrul Cultural "Dunarea de Jos")

Balade din zona Galati-Braila: Ghita Catanuta, Chira Chiralina

Proiectul si eseul , metode alternative de evaluare cu aplicatii la Miorita

8 . Procesul literar - Mesterul Manole si jertfa pentru creatie

9 . Studiul comparativ al variantelor baladei Toma Alimos

Semestrul al II lea

10 Semnificatii ale secventelor narative din balada Soarele si luna

11 . Structura poetica a basmului folcloric

12 . Asemanari si deosebiri intre basmele romanesti si cele straine

13 . Tinerete fara batranete sau triumful lui Fat- Frumos

1 Legenda floarei soarelui - influenta miturilor asupra organizarii materialului epic in legende etiologice

1 D'ale lui Pacala - dramatizari ale unor snoave in colaborare cu teatrul "Gulliver"

1 Vizionarea scurt-metrajului "Pacala din Valea Horincei" si a filmului Pacala (I si II)

1 Excursie tematica la Institutul de Folclor "C . Brailoiu", Muzeul Satului si Muzeul Taranului Roman

18 . Concurs recapitulativ," Prin folclor, in Europa si in intreaga lume!"

Standarde curriculare de performanta (S) urmarite pentru indeplinirea obiectivelor-cadru (O . C . ):

- O . C . 1

S₁ Sesizarea structurilor textuale si a marcilor de realizare a acestora

S₂ Recunoasterea elementelor specifice oralitatii folclorului literar

S₃ Identificarea mai multor planuri de comunicare orala (digresiuni, paranteze)

- O . C . 2

S₄ Prezentarea orala (expunere) in fata grupului pe o tema data

S₅ Folosirea corecta si adecvata a elementelor verbale, paraverbale si nonverbale)

S₆ Performarea lecturii si interpretarii textului epic prin aplicarea algoritmului specific diverselor specii epice .

- O . C . 3

S₇ Recunoasterea diferitelor tipuri de structuri textuale si a trasaturilor specifice lor

S₈ Decodarea semnificatiilor de profunzime ale unui text epic popular

S₉ Argumentarea specificitatii formelor de reprezentare epica tinand seama de functionalitatea categoriilor constitutive ale acestora

- O . C . 4

S₁₀ Manifestarea creativitatii si originalitatii in redactarea de texte cat mai variate

S₁₁ Transformarea planului simplu in plan dezvoltat, a rezumatului in povestire detaliata

S₁₂ Identificarea efectelor expresive ale constructiei linngvistice utilizate in diferite texte

- O . C . 5

S₁₃ Desprinderea valorilor etice si culturale general-umane existente in textele studiate

S₁₄ Exprimarea corecta, coerenta si argumentata a unor puncte de vedere proprii

S₁₅ Redactarea unor texte argumentative (eseu, prezentare de carte)

S₁₆ Abordarea textelor literare in maniera autonoma, critica si reflexiva

S₁₇ Argumentarea perspectivei proprii de lectura .

Cursul s-a desfasurat cu succes in anul scolar 2004-200 Ne propunem sa-l reluam la nivel liceal la clasa a XI-a C . E . , completandu-l cu: cercetarea etnofolclorica pe teren, excursia tematica, monitorizarea mass-mediei in domeniul folclorului, valorificarea corespondentei internationale in completarea arhivei de folclor , etc .

Pentru ca orele optionale sa vina in spijinul elevilor, stimuland implicarea lor directa in procesul educational , dar si in sprijinul profesorilor care gasesc prea putine materiale didactice practice, ne-am propus si am oferit colegilor din Cercul metodic nr . 1 Galati variante de alcatuire a unei programe de optional, putand fi aplicate atat la clase cu nivel mediu, cat si la grupele de performanta . Propunerile reprezinta doar o parte dintr-un sistem de auxiliare didactice care urmaresc completarea muncii profesorului pentru pregatirea unui optional ( ex . A . Nicoara , J . M . Scarlat , 2004) .

Optionale propuse :

1 . Optionalul la nivelul disciplinei (ex . ''Eposul folcloric romanesc, Folclor literar romanesc'', etc . ) consta fie din activitati, module, proiecte care nu sunt incluse in programa scolara, fie dintr-o disciplina neprevazuta in planul-cadru sau care nu apare la o clasa sau intr-un anumit ciclu curricular .

2 . Optionalul la nivelul ariei curriculare presupune alegerea unei teme care implica cel putin doua discipline dintr-o arie . Potrivit obiectivelor-cadru ale disciplinelor, vor fi formulate obiective de referinta din perspectiva temei pentru care s-a optat . (Ex . ''Poezia obiceiurilor populare'', ''Motivul jertfei pentru creatie in folclorul literar european . '')

3 . Optionalul la nivelul mai multor arii curriculare implica cel putin doua discipline apartinand unor arii curriculare diferite (limba si comunicare, om si societate, arte, sport, tehnologii, matematica si stiinte, consiliere si orientare (Ex . "Gospodaria traditionala romaneasca", "Sincretism folcloric", etc . )

Consideram ca programa pentru optional trebuie sa inceapa cu un "argument", o nota de prezentare care motiveaza cursul propus: in cazul nostru necesitatea dezvoltarii competentei de comunicare a elevilor la toate nivelurile: lingvistic, textual, discursiv, cultural .

Obiectivele-cadru derivate din aceasta necesitate sunt identice cu cele din programele de gimnaziu: "dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral, dezvoltarea capacitatii de exprimare orala, dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris, dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa" completate, firesc, de cel care urmareste "dezvoltarea capacitatii de argumentare si de gandire critica" .

Obiectivele de referinta pentru un optional de o ora pe saptamana nu sunt simple reluari ale celor din programa nationala, sunt doar cateva "tinte" pe care elevii urmeaza sa le atinga pana la sfarsitul anului: "sa lectureze atent si cu interes textul folcloric"; "sa descifreze mesajele povestii"; "sa reformuleze continutul unui text prin completarea lui cu detalii semnificative"; "sa reproduca integral sau partial continutul povestii din perspectiva unui personaj"; "sa interpreteze scenic textul povestii si sa evalueze alte interpretari" .

Activitatile de invatare pe care le-am realizat corespund fiecarui obiectiv de referinta si descriu modul in care elevul va dobandi abilitatile vizate in urma unui demers de invatare . Am conceput exercitii de dezvoltare a initiativei de a comunica, exercitii de continuare a povestii dupa finalul standard sau cu un final personal, realizarea unor postere ilustrand mesajul povestilor, ex . de stabilire a perspectivei pe care o are un personaj asupra intamplarii, exercitii de redactare, de memorare, etc .

Lista de continuturi a inclus informatiile pe care optionalul le-a utilizat ca baza de operare in formarea capacitatilor vizate de obiective, adica o lista a noilor informatii care au fost vehiculate in cadrul optionalului: basme populare in comparatie cu cele carturaresti, povesti din diferite tari, balade, legende, snoave, etc .

Modalitatile de evaluare includ tipurile de probe adecvate optionalului propus (scrise, orale, practice, referate, proiecte, portofolii, etc . )

Organizand continuturile invatarii in maniera interdisciplinara, am beneficiat de o imagine unitara asupra fenomenelor si proceselor studiate in cadrul diferitelor discipline de invatamant si care a facilitat contextualitatea si aplicarea cunostintelor scolare in diferite situatii de viata .

Programa a avut in atentie multidisciplinaritatea (juxtapunerea cunostintelor literare, muzicale, coregrafice, etc . ) in scopul evidentierii aspectelor comune ale acestora, transdisciplinaritatea (intrepatrundere si transfer de cunostinte) ca obiectiv al intregii paradigme instructiv-educative din invatamantul romanesc actual prin care se ofera o viziune mai ampla asupra vietii, a societatii, a lumii contemporane, ajutandu-i pe elevi sa se raporteze pozitiv la sine si la semeni, interdisciplinaritatea epistemologica (prin intersectia metodologica) si pragmatica (gasirea de solutii bazate pe limbajul comun) si pluridisciplinaritatea, care structureaza continuturile diferitelor domenii stiintifice in jurul unei teme pentru a carei abordare se folosesc notiuni din mai multe discipline .

Programele scolare pentru invatamantul primar (N . Avasalcei, St . Butnariu, I . Cristea, 2000) invita in lumea inepuizabila a traseelor curriculare optionale, propunand cursuri de:

a) literatura pentru copii - durata 2 ani - clasa a III-a si a IV-a

b) optionale la nivelul mai multor arii curriculare - clasa a II-a, cu tema Folclor romanesc (implicand limba si comunicare, arte, tehnologii, etc)

La a doua editie a Simpozionului National Limba si literatura romana in contextul reformei invatamantului, Bacau ,12-13 . VI . 2000, la sectiunea Locul si rolul optionalelor la limba si literature romana in curriculum la decizia scolii am apreciat si amplificat cateva idei din comunicarea profesoarei Doinita Popa de la Scoala "Petre Tutea" din Galati intitulata Argument si provocare pentru pastrarea si valorificarea creatiei populare prin optionalele de limba si literatura romana . Dupa ce subliniaza ideea ca CDS (Curriculum la decizia scolii) face posibila manifestarea creativitatii profesorului, motivandu-l in conceperea de strategii didactice proprii, autoarea prezinta rezultatele unui sondaj cu privire la alegerea optionalului si la motivarea alegerii .

Din monitorizarea si interpretarea datelor chestionarului dat, a rezultat ca 65% din optionalele propuse de elevi intra in aria curriculara "Limba si comunicare", ei sugerand ca invatarea in cadrul CDS sa fie o activitate relaxanta, care nu seamana cu lectiile dupa tipare clasice

In capitolul 7, am comparat aceste rezultate cu rǎspunsurile la chestionarele concepute de noi :

CHESTIONAR 1

(pentru elevi de liceu, indiferent de profil)

"In activitatea scolara curenta, a devenit fireasca luarea in consideratie a opiniilor elevilor . De aceea, chestionarul de fata urmareste aflarea parerii tale despre locul si rolul folclorului in educatie . El te invita sa contribui, prin experienta ta scolara, la incercarea de schimbare calitativa a invatamantului .

Cu cat vei raspunde mai sincer, mai exact si mai personal, cu atat vom fi mai aproape de atingerea scopului acestui chestionar .

Iti multumim pentru colaborare!"

1 . Precizeaza cate culegeri de folclor crezi ca exista in biblioteca scolii si pe care le-ai consultat la scoala sau acasa .

2 . Da exemple prin care consideri ca mass-media ajuta la intelegerea si promovarea folclorului .

3 . La ce ai dori sa se refere un optional de folclor literar?

Prin ce consideri ca te-ar putea ajuta in cunoasterea folclorului o vizita la o scoala de la tara sau a unui centru cultural?

Cand si cum crezi ca ai fost sau ai putea fi antrenat pentru recitarea sau povestirea textului epic popular?

Consideri oportun ca elevii nostri care merg la studii sau in delegatii culturale in strainatate sa aiba asupra lor si traduceri ale Mioritei, pe care, eventual, sa le poata interpreta? Da Nu

Aminteste-ti la cate serbari scolare sau spectacole folclorice ai participat macar ca spectator .

8 . Ce te-ar interesa la o vizita la Institutul de Folclor?

9 . Cum ar putea fi realizat, prin parteneriatul profesor-elev, un soft educational cu tematica folclorica?

10 . Numeste o institutie judeteana care se ocupa cu valorificarea folclorului local .

11 . Care crezi ca ar fi posibilitatile de popularizare a creatiei culturale populare in scoala?

12 . Ce creatii din folclorul literar ai intalnit in manualele scolare?

13 . Ce "comori" folclorice ai in biblioteca personala?

1 Ce intrebare am uitat sa-ti punem (la care te-ai fi asteptat)?

1 Ce parere ai despre faptul ca in programa de bacalaureat nu exista nimic legat de folclorul literar?

CHESTIONAR 2

(adresat profesorilor care predau la gimnaziu sau liceu, indiferent de specialitate)

"Stimati colegi,

Dupa cum stiti, problema valorificarii resurselor educationale comporta cunoasterea unei diversitati de opinii .

Prezentul chestionar va invita sa contribuiti cu experienta personala la identificarea unor aspecte problematice ale studierii folclorului in scoala si in afara ei .

Consideram ca sinceritatea raspunsurilor poate oferi sugestii valoroase pentru un program de ameliorare didactica in domeniul mentionat . "

1 . Cate culegeri de folclor exista in biblioteca scolii si cum sunt ele folosite?

2 . Dati trei exemple prin care considerati ca mass-media ajuta la intelegerea si promovarea folclorului .

3 . Cum s-ar putea valorifica, in folosul elevilor, o vizita cu acestia la o scoala din mediul rural?

Ati putea organiza un optional de folclor literar? Cum l-ati numi?

Cum si cand sunt antrenati elevii pentru recitarea sau povestirea textului epic popular?

Considerati oportun ca elevii nostri care merg la studii sau in delegatii culturale in strainatate sa aiba asupra lor si traduceri ale "Mioritei", pe care, eventual, sa le poata interpreta? Da     Nu

La cate serbari scolare sau spectacole ati participat cu elevii macar ca spectatori?

8 . Ce-ati urmari intr-o vizita cu elevii la Institutul de Folclor?

9 . Considerati ca un soft educational cu tematica folclorica ar putea fi realizat prin parteneriatul profesor-elevi?

Da     Nu

10 . Cunoasteti o institutie judeteana care se ocupa cu valorificarea folclorului local? Da Nu

11 . Numiti trei posibilitati de popularizare a creatiei culturale folclorice in scoala .

12 . Ce ar trebui sa preia actualele manuale "alternative" din vechile manuale in domeniul folclorului?

13 . Ce "comori" folclorice aveti in biblioteca personala? .

1 Ce intrebare am uitat sa va punem (la care v-ati fi asteptat)?

1 Cui ne sfatuiti sa mai adresam intrebarile de mai sus?

1 Stiati ca "Miorita" si "Mesterul Manole" "s-au strecurat" doar intr-un singur manual de clasa a Xa (Ed . Corint) si ca folclorul nu se mai studiaza in liceu si nu este inclus nici in programa de bacalaureat?

1 Ce ati propune pentru remedierea acestei anomalii?

Va multumim pentru participare!

3 . Metodologie didactica supusa experimentarii

Modalitatile de lucru integrate experimentului prin implicarea elevilor in actiuni participative au transfomat demersul didactic traditional in "structuri didactice deschise" .

In experimentul colectiv natural de lunga durata, (cel putin 4 ani, pentru a cuprinde un ciclu de invatamant) ipotezele au inclus valori stabilite inainte de inceperea experimentului, variabilele independente, modificarile ce au precedat si influentat masuratorile realizate in cadrul lui .

Pentru ameliorarea actului educational, am considerat necesar sa corelam: a) invatarea prin "identificare"- avand in obiectiv observarea concomitenta a nivelurilor limbii, (ex . analiza stilistica a unui fragment de text epic popular) in care am inclus observatii fonetice, lexicale, morfosintactice si referiri la rolul figurilor de stil .

b) invatarea prin "opozitie" intre notiuni cu caracter antinomic . Ex . Argumentati prezenta elementelor specifice basmului in romanul Creanga de aur de M . Sadoveanu (dupa modelul din manualul clasei a X-a - Ed . Sigma)

c) invatarea prin "corelatie" - legatura reciproca intre idei, fenomene, notiuni, cum intalnim in volumul prof . A . Gh . Olteanu - Reflexe folclorice in literatura scrisa (2000) .

d) invatarea prin "analogie", dar si prin deosebiri in cadrul aceleasi specii literare (basmul popular-caturaresc, balada populara-carturareasca, legenda, etc . )

e) invatarea prin "descoperire" (Ex . investigatia comuna, investigatia in grup, explorarea interdisciplinara a variantelor unei balade)

f) invatarea prin "cooperarea inteligentelor multiple" (ex . lucrul in echipa la realizarea unor softuri educationale, a concursului si a revistei "Prin folclor, in Europa!")

g) invatarea prin "transfer" - mutarea sarcinii de invatare de la un obiectiv la altul, de la "ce stie" la "ceea ce este capabil sa faca cu ceea ce stie" . (exercitii cu caracter creator, inventarea unui basm, a unei legende, etc . )

Eficienta tipurilor de activitati de invatare a fost asigurata de suportul stiintific al metodelor si strategiilor de instruire utilizate, cat si de maniera in care le-am valorificat in contexte educationale diferite . Structura actionala complexa, strategia nu poate fi asimilata cu metoda si nu se reduce la o lectie (care poate fi cadrul de aplicare a uneia sau mai multe strategii) . Conceptul de strategie educationala (I . Cerghit, 1983, p . 59) presupune adaptarea unui mod de abordare a invatarii, combinarea procedeelor, metodelor si mijloacelor de programare (selectare si ierarhizare) a evenimentelor educationale . Alegerea unei strategii a depins de natura specifica a situatiei in care am aplicat-o, de rolul si structura acesteia (operatii, etape) . Incurajarea independentei elevului o realizam prin strategii participative euristice (invatarea prin cercetare si descoperire, independenta dirijata, conversatia euristica observativa, dezbaterea, problematizarea, lucrul in echipa, explorarea, experimentul, etc . ) creative ( rezolvari de probleme, lectura activa, brainstormingul, etc . )

. Metode de dezvoltare a creativitatii

"Fiecare copil este un miracol . Fiecare copil poate fi creator si poate rǎmane creator si ca adult . Iatǎ filozofia"

(Teresa M . Amabile)

Analiza de text

Cercetarea discursului basmului, a celui baladesc, legendar, presupunand o metoda stilistica proprie, care sa sublinieze expresivitatea limbii nu doar prin lectura textului folcloric de catre profesor sau elev, ci prin audierea interpretarii de catre rapsodul cunoscator al tehnicii "zicerii" populare, am realizat-o mai ales la cerc, prin studierea a sase constante narative:

A . Lumea reprezentata: Cine povesteste? Care sunt marcile specifice? Despre ce se povesteste?

B . Personajele: Care sunt? Prin ce impresioneaza? Ce rol (statut) au? Cum apar in text ?

C . Spatiul si timpul: Unde se petrece actiunea? Cand? De ce nu se precizeaza exact locul si timpul? Ce indici spatio-temporali exista?

D . Structura naratiunii: Care sunt cele cinci momente ale subiectului? Din ce fragmente se deduc?

E . Dezvoltarea textului Cum se desfasoara actiunea? Ce moduri de expunere, pe langa naratiune, intalnim? Ce rol au?

F . Semnificatiile lumii relatate: Ce semnificatie are calatoria eroului . ? Cum interpretati interdictia de a . ? Dar aparitia . ? Cum se numeste procedeul prin care in text se atribuie lumii semnificatii deosebite?

In final, am resubliniat semnificatia titlului si elevii au completat chestionarul: "Ce am stiut despre textul epic? Care sunt criteriile subliniate astazi pentru intelegerea / interpretarea epicului? Ce am dori sa investigam in acelasi domeniu?"

Metoda brainstormingului aplicata la un basm popular

Pentru stimularea si evaluarea creativitatii individuale prin producerea, culegerea sau

ilustrarea de text literar, am folosit ca structura informationala "cetatea Omului din flori" din basmul lui N . Filimon Omul din flori cu barba de matasa sau povestea lui Fat-Frumos . Am inceput "asaltul de idei" prin realizarea unei atmosfere care sa concentreze disponibilitatile afective in planul imaginatiei libere . Invitati sa-si inchipuie un stat al florilor, elevii au raspuns la intrebarile cu care au fost "bombardati" sau care se nasteau in mintea lor ca urmare a raspunsurilor date de colegii lor . Discutiile au urmarit: Cum si ce invata florile? Ce limbi vorbesc? Cum sunt organizate? Ce iti spune floarea de Nu -ma -uita ? Cine este Regina -Noptii ? Dar Gura- Leului ? Cu ce se ocupa Rochita -randunicii ? Dar Condurul-Doamnei ? Ce rol are Floarea- Soarelui? Cum comunica florile? Ce-ai vrea sa fii, daca ai deveni floare si ai ajunge in imparatia florilor? Intr-o ora, s-au emis zeci si sute de idei originale in care, prin intercomunicare, copilul s-a antrenat, iar antrenorul lui s-a "copilarit" . In etapa urmatoare, cand informatiile s-au selectat si s-au ierarhizat, a avut loc evaluarea lor estetica . Pentru a sesiza insa deosebirea dintre simplele idei si valorificarea lor artistica si pentru a simti poezia basmului, am recomandat elevilor cartea Carnavalul florilor de Silvia Neagu, aparuta in 1985 la Timisoara, Editura Facla . Fiecare poezie din aceasta carte este metafora unei flori, este un mic basm in versuri despre o anumita floare . Prezentam in anexa compunerea unei eleve cu tema: "Calatorie in lumea florilor" .

Metodele bazate pe dezvoltarea creativitatii grupurilor

Metoda analizei literare a tuturor variantelor este practic imposibila (Gh . Vrabie, 1984, p . 7) . Facand conexiuni la nivel tematic, compozitional si imagistic, elevii observa ca structura trisecventiala a baladelor e influentata de cea a basmelor .

Coloana vertebrala a folclorului o constituie genurile, entitati culturale, categorii clasificatoare, forme evolutive ale discursului, cu propriile trasaturi retorice, de vocabular, de atitudine, limbaj descriptiv, tipuri de personaje, intelesuri simbolice . Pentru surprinderea lor, este nevoie de tipuri flexibile de lectura, adaptabile, in cazul nostru, textului epic popular:

• lectura comunicare si lectura receptare - este o privire istorica, de cronologizare a tipurilor de variante sau comparativa (ex . intre basm si balada, constatand ca fantasticul ia locul mitologicului)
• lectura din perspectiva categoriilor literaturii orale: analiza "constrastiva" a unui basm sau a unui colind descopera elemente constitutive comune, dar si faptul ca fiecare specie are un mod propriu de organizare a materialului concret .
• lectura prin observarea comportamentului unor categorii narative din cantecul epic si din basm si cantaretul de balada si povestitorul avand o atitudine activa: ex . in basm, strategia devine o lege a creatiei bazata pe abilitatea de a combina formule consacrate, abaterea de la norma atragand originalitatea . O dovedeste analiza realizata de elevii cl . a X a, C . E . , dupa modelul lui Propp, a basmelor lui Gh . Zlotar din Fundu-Moldovei (O . Barlea, 1966, p . 360) . E interesant de observat in cantecul epic comentariul de text al cantaretilor de balade: "Sta inima-i rece!", "Cum n-am vazut de cand sunt ! " (Mesterul Manole) dativul etic "vor sa mi te-omoare", "ca sa mi-l omoare, cine mi-au vazut" (Miorita) cele trei forme sugerand afectiunea celor trei fiinte, naratorul, oaia nazdravana si "maicuta batrana" fata de "mandrul ciobanel"
• lectura exegetica, de apreciere a textului folcloric: G . Calinescu in Estetica basmului se apropie de aceasta specie din exterior, ca de o creatie culta .

Am recomandat elevilor poezii despre" Miorita" si" Mesterul Manole" scrise de: N . Labis, N . Stanescu, St . A . Doinas, Gh . Tomozei, C . Baltag, I . Gheorghe, iar cei mari au realizat reusite eseuri pornind de la versurile Anei Blandiana: "Fiecare-ncercam sa fugim / De mesterul care urmeaza sa fim / Nu e usor sa simti cum urca-n tine un Manole" .

• perspectiva etnologica asupra textului folcloric si a contextului cultural o au: IonTalos - Mesterul Manole, Ed . Minerva 1973 ; A . Fochi - Miorita, Ed . Academiei 1964; Gh . Vrabie - Eposul popular romanesc, Ed . Albatros 1983

Pornind de la context, acest tip de lectura largeste cadrul cercetarii asupra "obiceiurilor si credintelor", adevaratul punct de plecare pentru explicarea cantecelor populare legate de diferite ceremonii . De la investigarea unui element minimal al textului, un vers, o imagine, un cuvant, se poate ajunge la lectura etnologica aplicata la motiv literar (I . Muslea, I . ,1972, p . 10), la tema (I . Talos - tema sacrificiului in sute de variante ale Mesterului Manole) si la specia recitata, cantata (C . Brailoiu - Miorita) .

• lectura din perspectiva mitologica stabileste existenta unor toposuri comune, a unor structuri narative tipice pentru cultura indo-europeana asa cum s-au concretizat ele in perimetrul folcloric romanesc (M . Coman, 1980, p . 90) . Se urmareste traseul topos literar romanesc - topos literar din alta cultura, substrat arhaic studiat - substrat arhaic presupus .

Profesorul M . Pop concluzioneaza ca este nevoie de o sistematizare a concretizarilor variate, o analiza structurala a functiilor textelor cercetate, caci folcloristica se afla sub semnul interdisciplinaritatii si al totalitatii (M . Pop, 1976, p . 14) .

In scoala, indicatorii evaluarii lecturii textului epic folcloric sunt textele cititorului-elev care, in raport cu textul literar, pot fi:

Lectura elevului devine astfel un dialog al cititorului cu textul epic in trei trepte: inocenta (intelegerea), interpretativa si critica (producere de text) .

Orientati spre evaluarea de tip formativ, intr-o lectie ce favorizeaza constientizarea de catre elev a stadiului la care se afla inainte de clasa a X-a, (cand se studiaza detaliat genul epic) am pornit de la intrebarea: "Daca ati fi avut pentru astazi de pregatit un text epic popular, ce ati fi urmarit sa contina?" Raspunsurile au vizat exact indicatorii de mai sus .

Dupa propunerea unui text dinainte ales, (basm, legenda, balada sau snoava) demersul intelegerii si interpretarii a urmarit chestionarul de evaluare formativa, individual, in scris, propus de G . Meyer (2000) . A rezultat alcatuirea impreuna cu elevii a unei grile minimale de interpretare a textului epic ce a permis o reprezentare unitara a demersului lecturii .

Prin metoda "targului de carte" am putut demonstra ca, daca sunt motivati in mod consecvent, elevii au capacitatea de a-si selecta bine cartile, a-si manifesta spiritul critic . Grupati dupa preferinte, elevii si-au stabilit numele de librarie al "firmei": "Balada", Fat-Frumos", etc . , apoi au facut un tur al librariilor si anticariatelor din oras pentru a-si alege o carte potrivita varstei . Mai ales prin lectura si audiere, elevii au inteles de ce limbajul poetic popular nu este doar unul ornamental, emotional, ci unul a carui plasticitate trebuie cautata in structura frazei, in lexicul specific, de-un cromatism pitoresc, cu multe posibilitati plastice si evocative, un sistem metaforic si retoric original, dar si cu clisee si repetitii necesare unei arte prezentate oral unui public .

Un exemplu de parteneriat scolar pe tema lecturii este cel dintre scolile "Avram Iancu" din Baia Mare si din Satu- Mare . Dupa modelul lor, am prezentat proiecte de lectii demonstrative pe tema "Cartea-obiect cultural", unde am aplicat metoda sirurilor un atelier de scriere vizand sporirea creativitatii elevilor, programul "Lectura saptamanii", cu surprinzatoare rezultate in antrenarea elevilor la lectura .

La Simpozionul National de Didactica a limbii si literaturii romane, editia a V a, Cluj, decembrie 2004, cu tema Lectura . Repere Actuale am participat la lansarea unei carti si a unui CD care contin "traseele spre placerea lecturii" strabatute de elevi si profesori pe parcursul intregului an . Simpozionul a urmarit conturarea unor strategii de predare a disciplinei, menite sa formeze gustul estetic, sa intretina bucuria lecturii si sa formeze cititori autonomi . Au fost simulate, sub forma unor ateliere paralele, activitati de la clasa prin care s-a urmarit proiectarea unor modele de lectura si discutarea unor demersuri didactice deosebite . Lansarea, in scoala noastra, in acelasi an, a Cercurilor de lectura a avut ca invitati si profesori de alte specialitati, parinti si bunici, care s-au implicat toti intr-o miscare de prelectura . S-au donat carti bibliotecii scolii, de la care s-au si imprumutat, s-a cautat acel punct vulnerabil, un "calcai al lui Ahile" pe care il avem cu totii si pe care trebuie sa-l palpam din cand in cand prin recunoasterea si constientizarea tuturor inhibarilor pe care le avem in fata cartii . Cu acest prilej, pentru a demonstra dependenta "nivelurilor de intelegere" a unui text de luarea in considerare a factorilor contextuali, am dezbatut la Cercul metodic tema "singurei carti publicate in limba romana despre producerea catre cititorul real a puntilor de legatura (interferente naturale cauzale) cu scopul de a crea o reprezentare coerenta asupra textului" (D . Manoliu, 2001) volumul Calea lecturii (Gross-Medan, 2005) .

Cartea abordeaza lectura ca o activitate de punere si evaluare de ipoteze . Pasii de la lectura inocenta la lectura critica (raportul om-lectura, relectura, interpretare si reflectie) si o confirmare a lor in planul lecturii personalizate in "calatoria fara sfarsit" . Volumul mentionat completeazǎ alte prestigioase contributii pe aceeasi tema: Paul Cornea, Introducere in teoria lecturii, Ed . Minerva 1988, Umberto Eco, Lector in fabula, Ed . Univers, 1991, etc . Lecturi vechi in haine noi confirma adevarul cuvintelor lui Borges: "Cartile eterne sunt, poate, aceleasi carti, pururi rescrise" .

Din aceste perspective, lectura apare ca o iluminare a experientei de viata, educa imaginatia, dezvolta sensul posibilului, caci "povestile sunt tipare pentru intelegerea propriei vieti" (Charles Temple), iar elevii studiaza o diversitate de "povesti" (chiar daca unele contrazic experienta personala) ca sa inteleaga ca ele le sunt recomandate nu pentru ca dau raspunsuri complete, ci pentru ca ridica intrebari esentiale .

Dintre metodele bazate pe dezvoltarea creativitatii grupurilor prin lucrul in echipa, am experimentat jurnalismul scolar (reviste scolare, gazeta cercului folcloric), care s-a dezvoltat mult prin diversificarea posibilitatilor de publicare a materialelor redactate . Ne referim in primul rand la revistele scolare . De mai bine de trei decenii, Limba si literatura romana este revista trimestriala pentru elevi editata de Societatea de Stiinte Filologice si cuprinde si interesante sinteze si analize de texte folclorice, dar si compuneri ale elevilor . Am selectat de la rubrica"Tinere talente" din nr . 1/2005 p . 59-60 povestea Bulevardul minciunilor a elevei Lavinia Parnia de la Scoala "Coresi" din Targoviste . La rubrica "Aripi folclorice" a revistei Colegiului National "Vasile Alecsandri" din Galati a aparut Povestea casei taranesti de Emilia Tugui, clasa a VIIIa, care explica terminologia arhitecturii populare, sau parodii ca Folclor spalat cu . . clor .

Alte forme de jurnalism scolar legate de studierea si popularizarea folclorului practicate de elevii nostri sunt chestionarul si ancheta folclorica . In revista Centrului Cultural "Dunarea de Jos" Galati, eleva clasei a X a C . E . , Iulia Margarit, a publicat un studiu despre descantecele intalnite in comuna natala, Slobozia-Conachi, iar colegul ei, Codrin Stefan Arsene, a publicat in ziarul local, "Viata libera" stiri si interviuri, reportaje, relatari despre activitati de cunoastere a folclorului in scoala si in afara ei . In 2004, i-am ingrijit editia unei originale culegeri apǎrute la Ed . Sinteze, intitulate "Folclor scolar", categorie de epos folcloric inca nestudiata la noi si mentionata la capitolul "Folclorul orasului" . (C . Eretescu, 2004 , p . 272)

Pentru "Albumul cu prieteni" si pentru revista scolii, elevii practica interviul nestructurat / informal / nondirectiv cu personalitati interesate de studiul si interpretarea folclorului autentic . Celor din colectivul experimental, le-am facut cunoscut Proiectul comunitar de pastrare a mostenirii culturale "Satul romanesc, sat european" . Ei au contactat pe internet centre si fundatii cu preocupari etnofolclorice (Ansamblul folcloric "Plaiuri Somesene" - Bistrita Nasaud, "Perinita" din Brasov, etc . )

Jurnalului de lectura i-am experimentat utilitatea ca modalitate de formare a competentelor specificice studiului literaturii . Din octombrie 2002, la C . E . de inceput de ciclu gimnazial sau liceal jurnalul a devenit pentru elev un nou prieten care a inlocuit cu prestatia proprie vechiul "caiet de lecturi suplimentare", de "comentarii" copiate . Urmarind dezvoltarea capacitatii de exprimare personala si de sustinere argumentata a unui punct de vedere, am orientat elevii spre o structura-tip a jurnalului de lectura, care sa permita aplicarea corecta in exprimare a normelor ortografice, ortoepice si de punctuatie, indiferent ca l-a completat in clasa, la biblioteca sau acasa, in functie de optiunile elevilor sau de diverse strategii urmarite de profesor .

Exemplificam cu rezultate la concursuri Poveste de iarna, scrisoare catre Mos Craciun a elevei Sandra Petrusca, clasa a VII a, distinsa cu premiul I la etapa nationala a Concursului epistolar "Scrisoare catre cineva care iti lipseste" . Inspirati de "Scrisorile imaginare" ale lui O . Paler, am solicitat elevilor sa compuna o "Scrisoare catre personajul literar preferat" . Rezultatul a intrecut asteptarile: in cateva zile am obtinut o "comoara" de cateva zeci de reusite scrisori adresate si lui Fat-Frumos, dar si Zmeului sur de vagauna (din "Enciclopedia zmeilor" de Mircea Cartarescu), Micului print sau lui Pacala .

Structura jurnalului de lectura, asemanatoare modelelor oferite de Alina Pamfil si Monica Onojescu in revista" Perspective", Cluj, Nr . 1 / 2000, p . 2-21 si 72-74, urmareste: a) rezumarea continutului lecturii; b) prezentarea concisa a personajelor; c) sentimente provocate de lectura; d) rememorarea unor intamplari din experienta proprie, ca o continuare personala a textului; e) formularea unor "judecati critice" proprii . Secventa aceasta poate fi deschisa de profesor: "Eu, daca ar trebui sa scriu despre iarna, cred ca as descrie copacul din dreptul ferestrei mele sau as crea un text in care sa enumar incaltarile oamenilor in acest anotimp; as mai putea continua finalul din Craiasa Zapezilor sau, de ce nu, as putea reda gandurile si sentimentele unei fetite asezate la coada pentru a inchiria patine . Da, povestea cu fetita mi se pare interesanta, am trait de multe ori o astfel de experienta, ca de altfel si ideea unui text despre incaltari . Va trebui sa decid . . Voi despre ce ati scrie?" (A . Pamfil, 2003)

Notele de lectura au fost completate cu genurile preferate de elevi: parodii, texte de anticipatie: "Pledoarie pentru . . . " "Scufita Roz" (parodie), "Zgomotele casei mele", "Praslea cel voinic si CD-urile de platina" (scrisa de elevul Andrei Hutuleac, clasa a VIII a) .

In cazul colectivelor de control, situatia se prezintǎ altfel, indiferent cǎ sunt clase gimnaziale sau de liceu . Cei mai multi elevi au pǎstrat doar lista de lecturi suplimentare recomandate de programǎ si obisnuitul caiet  ''de citate si impresii '' .  

In aprilie 2004, conform proiectului Cercuri de lectura, initiat de ANPRO in parteneriat cu Institutul Cultural Roman, am organizat in scoli cercuri de lectura, cuprinzand elevi de la cl . a V a la a XII a . Ne-am oprit la elevii clasei a V a, colectiv experimental, devenit, intre timp, clasa a VI a . Bibliografia parcursa i-a ajutat si orientat spre optionalul de folclor desfasurat in anul urmator, cand si-au concretizat efortul prin ordonarea materialelor adunate intr-o arhiva virtuala internationala de folclor .

3 . 2 . Utilizarea studiului de caz ca metoda aplicativa de stimulare a gandirii si creativitatii, de evaluare a competentelor

Utilizarea studiului de caz, frecvent recomandata de noile manuale si pentru studiul literaturii carturaresti ("culte") in liceu, a avut, si in experimentul nostru, un loc important, prin metoda simularii simbolice practicand jocul de rol si studiul de caz in procesul literar .

Dupa parerea noastra, procesul literar reprezinta o dezbatere problematizata originala asupra universului operei, o modalitate interesanta de abordare a textului literar ce impune folosirea de metode si procedee cu o mare eficienta educationala, alcatuind, dupa Fr . Debyser, o adevarata "pedagogie a simularii" . Am observat ca ele stimuleaza o atitudine creatoare atat a elevilor cat si a profesorilor si dau relief si culoare actului artistic, evidentiind valorile morale intalnite in text .

Fie ca au fost de tip descriptiv, evolutiv sau interactiv, "cazurile" le- am prezentat elevilor prin :

a) descrierea completa (unor elevi cu putina experienta in rezolvarea cazurilor) Ex . In Povestea lui Harap Alb isi dau intalnire nenumarate simboluri din toate partile lumii . Am incercat sǎ-i constientizǎm cǎ Harap Alb, fiu al Craiului, se naste ca orice om, de care incepe sa se diferentieze in cursul calatoriei initiatice . Intra in putul adanc ("prima moarte") si iese regenerat, cu o noua individualitate, numita abia acum Harap Alb . Este o "a doua nastere", urmata de "a doua moarte" prin sabia Spanului si de "a treia nastere", cand nu mai primeste un nume nou, fiindca a atins Universalul in pelerinajul spre propriul Sine .

Existenta acestui tip de basm e atestata in folclor cu mult inainte de 1877, anul publicarii, dar cele 16 variante culese sunt ulterioare basmului lui Creanga si influentate evident de acesta . Povestea lui Harap Alb este un veritabil buildungsroman fantastic al epicii noastre, in cel mai cuprinzator sens al cuvantului . G . Ibraileanu considera ca acest basm este o adevarata epopee a poporului roman, iar G . Calinescu, pe buna dreptate, de asta data, ca " e un fel de a dovedi ca omul de soi se vadeste sub orice strai . Completarea ar fi doar ca si omul de soi trebuie sa strabata lungul, dificilul drum al experientei si pritocirii sensurilor acesteia pana sa-si puna in valoare soiul . " (G . Munteanu, 1976, p . 120)

b) descrierea partiala (care-i obliga pe elevi sa se documenteze si sa formuleze singuri intrebari)

La cl . a XII a,C . E . , in 2006, la unitatea 1,"Fundamentele literaturii romane" am realizat studiul de caz pe tema "Receptarea creatiilor populare- Miorita" , cu 5 grupe a cate 5 elevi, dupǎ planul:

1 . Cand si unde a apǎrut "Miorita"?

2 . Cum sunt produse textele folclorice?

3 . Literatura popularǎ si literatura cultǎ?

O creatie reprezentativǎ

In cate feluri putem citi un text folcloric?

(manual Ed . Humanitas, 2002, coord . Al . Crisan, p . 55-60)

Au urmat: documentarea, pregǎtirea materialelor, prezentarea(pe grupe), evaluarea de cǎtre colegi si de cǎtre profesor, adicǎ trecerea de la evaluarea standardizatǎ la cea de tip parteneriat .

c) enuntarea cazului sub forma unei sarcini concrete de rezolvat pentru elevii initiati in identificarea si valorificarea critica a surselor de informare (I . Cerghit, 1976, p . 157)

Exemplu: "Compara cazul celor noua mesteri mari asa cum apare in cel putin trei variante ale baladei Monastirea Argesului incepand cu motivul juramantului si incheind cu moartea lor diferita de cea a lui Manole" sau: "Alcatuieste fise de lucru pentru un studiu de caz privind receptarea baladei populare Miorita . Compara opiniile diferite si noteaza observatiile referitoare la argumentele prezentate de fiecare autor . Formuleaza un punct de vedere propriu despre mesajul si reprezentativitatea baladei pe care sa-l argumentezi coerent" . (a se vedea texte din antologia lui Iordan Chimet - Dreptul la memorie, Ed . Dacia, Cluj, 1992 si modelul fisei de lucru din anexe) .

In experimentul nostru, am supus atentiei elevilor cl a VIIa C . E . un original studiu de caz din volumul Zalmoxis in cantecul batranesc al profesorului Gh . Seitan . Chiar in Cuvant- inainte, autorul propune, ca titlu complet, Zalmoxis in cantecul batranesc Toma Dalimos . "Cazul consta in problema supusa discutiei : "Ce are comun zeul getic Zalmoxis cu Toma Dalimos, un cantec cunoscut, o "balada" aparent simpla, de natura eroica, un text invatat de elevi la capitolul folclor literar?" . "Cazul" deschis de carte l-am dezbatut in cateva sedinte ale cercului de folclor, cu numeroase argumente pro si contra gasite in volumele: Mitologie romana de Romulus Vulcanescu, Un mit - Toma Alimos de Iordan Datcu, Interpretarea ezoterica a unor basme si balade romanesti de V . Lovinescu .

3 . 3 . Procesul literar-originala dezbatere problematizanta a universului operei populare

Ca si un spectacol, un proces literar bine pregatit este unicat, trebuie perceput in direct . Vechile programe si manuale prevedeau ca Monastirea Argesului sa se studieze in clasa a VII a la gimnaziu (cand se discuta despre "legenda", cum o si considera M . Eliade) si in clasa a IX a, la liceu (cand, dupa doi ani, elevul afla ca acelasi text devenise" balada") . Acum, recomandata orientativ in curriculum pentru clasa a VIII-a, nu apare in manuale, ci doar in caietul special pentru aceasta clasa al Ed . Humanitas( 2003, autori Al . Crisan, S . Dobra si Fl . Samihǎian ) . La liceu, doar manualul pentru clasa a Xa al Editurii Corint ( 2003, coord . E . Simion ) propune pentru studiu aceasta balada .

In 1992, in vremea manualului unic, doi profesori galateni de la scoli diferite am reunit intr-un proces literar o echipa de gimnaziu si alta de liceu . Stilul de lucru al dascalilor, dar si pregatirea si varsta elevilor de clasa a VII a si a IX a au fost diferite . Gimnazistii si-au luat in serios "apararea", cu argumente textuale concrete . Cartile aduse ca "probe" au alcatuit o interesanta vitrina literara deschisa . Si-au construit cu meticulozitate "rolurile" in consultare permanenta cu "regizorul" si au facut chiar repetitii . Un elev "arhitect" a ajuns chiar la concluzia ca trei biserici sunt construite de aceeasi echipa de mesteri care a ridicat si Monastirea Argesului . Liceenii, mai poetici, au ales o cale mai "romantica", scenariul lor, in totalitate imaginar, s-a indepartat de textul baladei si de aceea ei nu au putut raspunde decat foarte evaziv intrebarilor concrete ale "adversarilor" .

Pentru a face trecerea de la programa clasei a IX a la cea de la a X a si pentru a sublinia corelatia dintre obiectivele vizate si continuturile propuse pentru clasa a IX a, am organizat in amfiteatrul liceului "Vasile Alecsandri" din Galati, in iunie 2005, un proces literar intitulat Mesterul Manole - condamnat la nemurire . Nu a fost o "lectie deshisa", ci un corolar al muncii de un an, la care au participat elevii clasei, a X a C . E . si invitatii lor: colegii dincl a X a C . M . , parinti, profesori .

Pentru ca elevii sa inteleaga si sa aprecieze mesajul baladei, acesta a fost anticipat de versurile colindului: "Cand ziditi, sa va ziditi, / Florile-s dalbe,/Viata nu va risipiti, / Florile-s dalbe . "

Reactualizarea si consolidarea cunostintelor gimnaziale s-a facut prin exercitii de diferentiere a componentelor structurale si expresive ale textului baladei (tema, motive, elemente de constructie a subiectului si a personajelor, simboluri centrale, etc . ) . Identificarea interferentelor fictional-nonfictional s-a facut insa dupa dorinta si aptitudinile fiecaruia . Impreuna am intocmit bibliografii specializate, completate cu albume, inregistrari audio, un film realizat la Curtea de Arges, reproduceri grafice, harti de dispunere a variantelor, etc . "Martorii" la proces au aprofundat, sub forma eseului cu raspuns restrans, domeniul ales: mitologie, drept, psihologie, etnologie, folclor, religie, filozofie, antropologie, istorie si critica literara, etc . Celor scrise li s-au adaugat pliante si fotografii facute in excursia documentara, detalii arhitectonice si culturale adunate de la Biserica Trei Ierarhi din Iasi, Manastirea Dealul si Curtea de Arges . Toate materialele au fost incluse in doua mape literare, una a apararii si alta a acuzarii, adevarate proiecte care imbina studiul de caz, problematizarea, brainstorming-ul, sinectica, explorarea interdisciplinara, etc .

Cele doua echipe au facut , cu cateva zile inaintea procesului, schimb de mape (si de experienta) si astfel, s-au putut contura "rolurile" pe care, in perechi de "adversari" le-au interpretat . Apararea si-a desemnat "avocatii, acuzarea "procurorii", si, impreuna au organizat echipe de martori, grefier, etc . Asumandu-mi rolul "judecatorului", am sugerat ca "juratii" (toti ceilalti participanti) sa aiba posibilitatea sa puna intrebari . Pentru ca a existat un numar foarte mare de elevi direct implicati, li s-a cerut sa prezinte eseurile integral doar "juriului", iar pentru operativitate, in "pledoarie" sa selecteze din timp doar fragmentul care raspunde concret la o intrebare adresata de "curte" sau de public . Cu toate cǎ selectia intrebarilor a fost foarte riguroasa, in "proces" nu s-a putut urmari doar lista prestabilita, dezbaterea foarte animata punand in lumina aspecte inedite, intrebari neasteptate, sensuri si interpretari noi . Toate acestea au facut ca reproducerea unor "roluri" dinainte invatate sa fie imposibila, interesul fiecaruia fiind sa vina cu o intrebare noua, la care adversarul sa nu poata raspunde fiindca nu se astepta la ea . Publicul si-a sustinut permanent reprezentantii indiferent din ce "tabara" erau, a dovedit spontaneitate si interes .

Pentru toti, procesul a fost si un exercitiu de retorica, de verificare a gesturilor si a dictiunii, de incercare de convingere si autoconvingere . S-au respectat normele si terminologia stilului juridico-administrativ , fara a se pierde din vedere spiritul polemic si savoarea unei intalniri atractive , in care textul furnizeaza intotdeauna "probele" mult cautate .

Alaturi de "judecator", membrii panelului (engl . "panel" = jurati) au primit prin "injectorul de mesaje" biletelele cu intrebari trimise de cei din sala, care au putut interveni ordonat , si pe cale verbala . Dupa trei ore de dezbateri, timp in care s-au pus sute de intrebari, in ultima parte a discutiei, "judecatorul" a facut o sinteza a "cazului", a evaluat opiniile exprimate si a formulat concluziile . "Verdictul" mult-asteptat a fost intuit doar de cei care l-au inteles de pe afise si din invitatiile concepute de elevi . Imprevizibil pentru cei care se asteptau la un rezultat concret, ca la meci, el i-a convins insa pe toti ca "dezbaterea e o forma de persuasiune care poate crea consens . " (Karl Popper)

Iata cum a sunat interventia finala a "judecatorului":

"Cine a castigat procesul? Cu totii am avut de castigat, fie aparatori, fie acuzatori, caci, prin calitatea intrebarilor si a raspunsurilor, prin miile de pagini citite sau scrise, ati dovedit ca Mesterul Manole nu se lasa nici acuzat, nici aparat, ci doar contemplat si eventual, admirat si urmat .

L-am judecat pe Manole sau ne-a judecat el pe noi? Mai bine zis, am judecat cu totii alaturi de el, caci el ne-a ajutat sa-i intelegem mai bine judecata de artist . El se bucura ca iubeste si este iubit, e neintrecut in munca si in jertfa, viseaza, crede si isi respecta cuvantul dat, este tenace si generos . Toate acestea, prin modelul pe care ni-l ofera ii atrag condamnarea la nemurire" .

3 . Dramatizarea (asumarea de roluri)- modalitate interactiva de studiere a eposului folcloric in scoala

Invatarea prin dramatizare este o metoda activa cunoscuta in Grecia de prin anul 400 i . H . , cand Kolios, in piesa de teatru "Gramatica", prezenta literele alfabetului prin personaje . J . A Comenius este primul pedagog care face referiri la dramatizarea materiei de invatat . Abia prin deceniul trei al secolului al XX lea se pleda pentru o "dramaturgie didactica" in care catedra devine scena, lectia drama, iar profesorul actor . La clasa, am utilizat-o atat ca principiu de baza al activitatii educative, cat si ca metoda de insusire intuitiva a cunostintelor .

Practicam chiar initiativa de "aducere a teatrului in scoala" prin invitarea unor trupe dramatice care sa prezinte spectacole in scoala, urmate de dezbateri, discutii cu actorii, atragerea in distributie a unor elevi talentati, indrumarea cercului de teatru scolar de catre un regizor profesionist, organizarea de festivaluri de teatru scolar, etc .

In cadrul lectiilor, am evidentiat virtutile dramatice ale unor zicatori, proverbe, ghicitori, balade, povesti si snoave, legende si fabule, textele in versuri sau in proza bazate pe dialog .

Jocul dramatic al elevului (interpretarea de roluri in lectie sau in afara ei) are drept scop ajutorarea acestuia sa se autodescopere prin dramatizarea unor texte sau fragmente de text, sa-si controleze tinuta, gesturile, sa vorbeasca limpede, corect si nuantat . Indiferent de aptitudini, toti elevii au inteles textul, dar si rolul miscarii scenice, al mimicii, respiratiei corecte, dictiunii .

Ne preocupa permanent atragerea elevilor si catre interpretarea artistica intr-o diversitate de forme, unele apropiate de spontaneitatea teatrului folcloric .

Metoda dramatizarii ne-a ajutat sa cream locuri miraculoase de intalnire ale unor personaje vestite, de la cele din basmele populare pana la cele din scrierile S . F . , convingand actorii si spectatorii, parinti si copii, ca "dramaturgia creatoare contribuie in nenumarate feluri la dezvoltarea si imbogatirea cunostintelor elevului . Incepe prin a-i descatusa imaginatia, a-i largi orizontul si a-i stimula simtul de observatie . Il invata sa fructifice in mod practic cunostintele teoretice si intamplarile prin care a trecut . Vazandu-se capabil sa dea curs unor idei care sunt si pline de fantezie si folositoare, copilul capata incredere in el insusi . In felul acesta, devine constient de forta lui creatoare" . (R . Byers, 1970, p . 131)

Pe copilul-actor (si, de ce nu, si artist ) l-am deprins mai usor sa fie un fin observator al vietii, sa invete prin exercitii ca: sirul cuvintelor, regizorul si actorul, umbra . Ipostaza copilului creator dar si interpret o intalnim frecvent in universul jocurilor copilariei . Rezultatele demonstreaza ca prin jocul activ in "teatrul" vietii scolare nu transformam scoala in gluma, ci demonstram ca munca de invatare trebuie sa fie si atractiva, intr-un mediu si intr-un ritm pe masura capacitatiilor de intelegere ale copiilor .

O perspectiva formativa de re-creare o deschide basmul povestit la gradinita, de educatoare sau copii, care contine embrionul viitorului spectacol de teatru . Copilul se straduieste sa afle de unde vine miracolul . Ii plac la inceput basmele "in bucatele", pentru ca trebuie sa ghiceasca cum se imbina acestea . Speculam ideea si cand sunt mai mari, pentru a-i ajuta sa-si inchipuie singuri povesti sau basme . Nu pentru a deveni toti scriitori, ci pentru a nu ramane nimeni" rob" . Incercam sa eliberam imaginatia si s-o instauram in locul binemeritat de regina a educatiei . Si prin lectii, dar si prin activitatile cercului literar, un profesor avizat poate complini faptul ca in scoala fanteziei (imaginatiei creatoare) ii sunt inca preferate atentia si memoria .

Pentru a-i invata pe copii sa gandeasca, trebuie intai sa-i invatam sa-si imagineze, sa inventeze . In experimentul nostru, am apelat , in cazul C . E . , la metode euristice de educare a creativitatii, care au avantajul ca pornesc de la intreaga experienta de viata a copilului ce ii va permite sa descopere cat mai multe solutii posibile unei situatii problematice in care sa se implice . In volumul Scrieri despre teatru, dramaturgul V . I . Popa constata : "Copilul pricepe adeseori lumi care ne inspaimanta . Este bun si crud, cu sinceritate ucigatoare si prefacatorii neasteptate . Nu este un om mic, ci o faptura altfel construita decat noi si care se conduce dupa o logica aparte, traieste intr-o lume de fantasme pe care si-o creeaza cu usurinta de mare poet .

Cand facem teatru pentru copii, sa ne gandim ca, la un ceas dupa spectacol, toti micii spectatori isi vor intoarce casele pe dos ca sa repete, in felul lor si cu plusul de fantezie corespunzatoare, ceea ce le-am prezentat noi pe scena . Stie cineva pana astazi ce poate starni un anume lucru in mintea aceea plina de ascunzisuri?"

3 . Jocul didactic

Observam permanent ca un sistem de instruire bazat pe strategia jocurilor simulative, inclusiv cele pe calculator, patrunde in scoala in masura in care ii convinge pe beneficiarii directi (elevi, profesori) ca el poate fi folosit ori de cate ori se constata ca e mai simplu si mai util sa se dispuna de el decat de alte mijloace de invatamant .

Am constatat ca fiecare elev lucreaza eficient in grup daca are un rol bine determinat (numarul rolurilor este egal cu numarul membrilor grupului) altfel exista riscul ca unii sa asiste doar la activitate . Roluri centrate pe sarcina grupului sunt:: controlorul (verifica materialele inainte de distribuire), furnizorul (distribuie materialele), lectorul (citeste grupului materialele scrise), cercetasul (cere informatii de la alte grupuri, de la profesor), cautatorul de dovezi (cauta informatii cand apar neclaritati), ascultatorul activ (repeta, reformuleaza), interogatorul (solicita idei membrilor grupului), raportorul (relateaza deciziile si ideile grupului), rezumatorul (trage concluziile), cronometrorul (asigura respectarea timpului) .

Selectand dintr- o infinitate de variante, am introdus elemente de joc si in cadrul unor procedee didactice moderne (ex . "Ciorchinele" - A . Petean, 1996)

a) Sa inventam o poveste . In aceeasi echipa, fiecare elev a conceput individual inceputul unei povesti (dupa ce i-a gasit si un titlu semnificativ) . Foile au circulat , pe rand , la toti colegii, care au completat cateva fraze . La sfarsit, foaia a ajuns la cel care a redactat "incipit"-ul . Dupa ce fiecare "autor" a citit echipei sale intreaga poveste, s-a trecut la procedeul numit anterior "Scaunul autorului" .

b) Jurnalistul cameleon este un joc ce pe care l-am aplicat in relatarea aceluiasi eveniment de catre acelasi elev in perspective diferite (incantat, deceptionat, vesel, revoltat, etc . )

Pentru remarcarea deosebirii autor-narator, am considerat drept cea mai sigura cale repovestirea (scrisa sau orala) a unui text scurt prin schimbarea instantei narative . Ex . "Rescrieti snoava Boierul si Pacala din perspectiva unui martor care a asistat, fara sa fie vazut, la pacalirea boierului . Observati ce modificari ale textului se produc la nivelul timpului povestirii, al registrului lingvistic, sistemului personajelor, structurii discursului, etc . "

c) Profesor pentru cinci minute - este un joc pe care l-am organizat ca secventa de problematizare, de verificare sau de fixare . Un elev desemnat a luat locul profesorului si a adresat tuturor intrebari (chiar si cadrului didactic) sau a dat explicatii, a completat sau a raspuns intrebarilor clasei .

d) Lasa-ma sa am ultimul cuvant! Toti elevii au comentat, in cel mult zece randuri, un scurt pasaj ales dintr-un text epic popular studiat . Elevul initiator, selectat cu atentie de profesor, a fost atentionat ca el va citi ultimul . A avut astfel posibilitatea sa-si noteze idei care i-au venit in timpul lecturii celorlalti, intrebari, sugestii . Jocul a devenit pentru toti participantii un util exercitiu de apreciere, redactare, autoevaluare, exprimare a propriei opinii .

e) R . A . F . T . (Rol / Auditoriu / Forma / Tema) . In faza de evocare sau de reflectie, am aplicat metoda redactarii unui text care solicita elevilor formularea, in scris, a unui punct de vedere personal . Etapele parcurse au fost: dupa prezentarea orala, de catre profesor, a sarcinii de lucru: "Vom incerca impreuna sa luam legatura, in scris, cu Centrul Cultural Judetean pentru a putea studia in arhiva creatii populare locale si cu Institutul de Folclor pentru a organiza o vizita de documentare", elevii si-au asumat rolul de cercetator, de profesor de romana, etc . si au intocmit in scris demersurile necesare sub forma unei cereri, a unei scrisori . Fiecare grup a citit apoi scrisoarea in fata auditoriului, invatand astfel sa observe, sa analizeze realitatea, sa solicite in scris o aprobare, sa informeze despre realizarea cerintei, sa transpuna aceeasi sarcina intr-un alt registru lingvistic: "Informeaza-ti in scris un prieten despre demersurile intreprinse, realizari, perspective" .

f) Cubul . Pentru implicarea directa a elevilor in intelegerea unui continut informational, le-am cerut sa raspunda la cele sase verbe "de comanda" inscrise pe fetele unui cub de hartie . Au avut ca sarcini de lucru (pentru zece minute):

v    Descrie taramul "tineretii fara batranete" .

v    Compara doua personaje: Scorpia si Gheonoia

v    Asociaza comportamentul calului din finalul basmului cu cel al eroului .

v    Analizeaza atitudinea celor trei domnite .

v    Aplica unele cunostinte invatate la fizica in explicarea efectelor vitezei cu care calatoreste eroul .

v    Argumenteaza pro sau contra daca putem vorbi de infrangerea sau de "triumful lui Fat-Frumos?"

Din imbinarea si corectarea raspunsurilor, au iesit comentarii interesante .

Jocul de rol- "spontaneitate originala in asimilarea realului (J . Huizinga

Una dintre disponibilitatile insuficient utilizate in didactica traditionala, jocul de rol, inregistrat in didactica alternativa ca metoda de intelegere a conceptelor, alaturi de discutie sau dezbatere (in volumul Invatarea activa - MEC, 2001, p . 30) se bazeaza pe o tehnica de imitatie, ca o forma a improvizatiei si a imprevizibilului; aceasta dimensiune il deosebeste oarecum de activitatea de simulare ce presupune existenta unui scenariu, a unui traseu previzibil . Ex . Imagineaza-ti monologul interior al personajului in momentul . . ; Descrie ceea ce presupui ca vede sau simte eroul in clipa cand . . ; Scrie o scrisoare personajului preferat despre .

3 . Metoda dezbaterii ("debate")

Este considerata de unii, alaturi de alte metode, drept o varianta a jocului de rol . , Am folosit dezbaterile bazate pe discutia polemica drept un joc cu valente intelectuale, logice, culturale, la care elevii participa in echipe afirmatoare, avand rolul de a demonstra valabilitatea motiunii contestate de echipa negatoare . Membrii echipajelor pot fi schimbati pe parcursul rundelor, iar restul elevilor devin arbitri sau observatori . Exemplificam cu doua din activitatile propuse elevilor din C . E . :

A) Realizati o dezbatere literara cu tema: "Negru Voda - continuator al efortului uman de a edifica monumente civilizatoare, sau erou individualist, ctitorind din orgoliu nemasurat si din ambitia perpetuarii renumelui sau in timp?"

B) Organizati o dezbatere literara cu tema: "Personajul colectiv al mesterilor se disociaza de Manole: din ignoranta, din incapacitatea de a face o jertfa personala sau din pricina tradarii cuvantului dat si a lasitatii omenesti in fata unei decizii capitale?"

3 . Metoda portofoliului (mapa elevului pasionat de folclor) in felul in care am practicat-o este aproape similara cu ceea ce francezii numesc "dosar de lectura" (Cornaire, L . ,1999) . Le-am cerut elevilor tuturor C . E . sa ordoneze intr-o mapa: pagina de titlu (tema, autor, scoala, clasa) . Opisul cu care se deschide portofoliul contine: cuprins, motivatia intocmirii, tipuri de produse, bibliografie, anexe . Elemente de continut :

a) instrumente didactice oficiale de evaluare: probe (extemporale, teste, lucrari semestriale, chestionare, probe practice, teme pentru acasa)

b) instrumente "neoficiale", extradidactice: recenzii ale unor articole sau carti de specialitate, rezumate, bibliografii, proiecte individuale sau de grup, articole din presa, interviuri, traseul si concluziile excursiilor documentare, fotografii, serii filatelice, inregistrari audio-video, postere, eseuri, fise de activitate experimentala, fise de autoevaluare .

Indispensabile unui portofoliu eficient sunt fisele de evaluare, autoevaluare si de feed-back (Zlatior, T . , 2001, p . 48 )

Pentru a invata sa se autoevalueze si sa se interevalueze, elevii nostri din C . E . au utilizat diverse tipuri de fise:

Fisa de autoevaluare a membrilor grupului:

Fisa de prezentare a proiectelor pe grupe

Textul expozitiv, in care limbajul orienteaza, prin functia sa reglatoare, actiunea, comportamentul, l-am folosit in concursul de postere, la alcatuirea regulamentelor unor jocuri pornind de la textul epic popular, ca introducere la un film despre balada, ca prezentare a etapelor alcatuirii unui soft educational, etc .

Textul argumentativ e practicat in didactica franceza si americana sub forma dizertatiei, cunoscuta din clasa a VI a, fara pretentia improprie de "eseu argumentativ" . Temele adresate C . E . : "Gasiti argumente in favoarea sustinerii apartenentei la genul epic, specia snoava, a textului Pacala avocat", "Formulati trei idei care sa sustina afirmatia ca textul citit este o legenda mitologica" etc . sunt in ton cu cele de la examenele nationale .

Nu consideram ca un portofoliu tematic inceput de elevii clasei a V a despre Folclorul literar poate inlocui jurnalul de lectura, din care se poate, eventual, inspira si nici ca elevul, chiar si incepator, ar confunda portofoliul cu proiectul, o alta metoda alternativa de evaluare asupra careia ne vom opri in continuare .

Inclusa in portofoliu, prezentarea de carte este o strategie plurivalenta, prin care am urmarit simultan dezvoltarea unor competente de lectura si de comunicare scrisa sau orala . Pentru un text apartinand eposului folcloric, le-am cerut elevilor sa urmareasca: a) titlul, spatiul actiunii; b) personaje principale; c) continutul de idei, incipit, final; d) enuntarea motivelor pentru care ar recomanda lectura textului .

A fost o activitate de explorare, o provocare a posibilitatilor elevilor care a presupus munca si efort intelectual . Lucrul in echipa a permis colaborarea elevilor cu nivel cultural variat, cu abilitati si competente diferite si, prin aceasta, proiectul s-a dovedit o metoda de evaluare motivanta pentru elevi, facilitand o apreciere nuantata a invatarii .

Am constatat ca evaluarea prin portofoliu ramane o metoda complexa, care implica o invatare activa, ofera sanse afirmarii oiginalitatii si a libertatii de creatie; prin posibilitatea abordarii interdisciplinare, creaza premisele largirii orizontului cultural, este agreata de elevi si datorita faptului ca permite obtinerea unor rezultate favorabile .

Miniproiectul de cercetare- o provocare adecvata posibilitatilor elevilor

Conceput initial ca modalitate de invǎtare prin actiune (learn by doing), proiectul devine tot mai mult o metoda complementara de evaluare, mai ampla decat investigatia si deosebita de protofoliu, cǎruia i se poate subsuma, ca parte integrantǎ a acestuia .

Proiectul pe care l-am inceput in clasa prin definirea sarcinii de lucru si uneori prin sugerarea caii rezolvarii acesteia, l-am continuat in afara scolii pe parcursul mai multor zile sau saptamani, timp in care elevul s-a consultat permanent cu profesorul si l-am finalizat tot in clasa, printr-o prezentare, facuta de catre liderii grupurilor in fata colegilor, a unui raport asupra rezultatelor obtinute si o dezbatere a lor .

Angajarea elevilor in aceasta activitate constituie "o orientare care, prin specificul ei, cauta sa asocieze logica invatarii prin actiune, logicii invatarii prin descoperire si astfel sa dezvolte si sa promoveze o metodologie . care vrea sa marcheze trecerea de la o "cunoastere capatata" la o "cunoastere cucerita" prin efortul personal . care reuseste sa plaseze subiectul (elevul, studentul) in situatia de "cercetator", adica sa devina partas direct la "aventura cunoasterii autentice . " ( I . Cerghit, 2006, p . 77 )

Aplicat dupa modelul descris in revista" Perspective" nr . 10/2005 p . 122-123, chiar daca se refera la romanul Baltagul, ne-a oferit numeroase sugestii pe care le-am adaptat textului narativ popular (pe cel referitor la "Miorita" il prezentam in anexe) . Cele noua grupe au avut de studiat: 1 . Traseul Vitoriei Lipan; 2 . Ordinea cronologica a intamplarilor; 3 . Traditii si obiceiuri populare; Comunicarea spirituala Vitoria-Nechifor; Hanuri, hangii, locuri de popas; Impresii si amintiri despre Nechifor Lipan; Elemente ale pastoritului; 8 . Texte functionale: scrisori, bilete, telegrame; 9 . Semnele naturii . Finalizarea s-a concretizat in : harti, mape, pliante, planse, etc .

Proiectul" Tinerete fara batranete" in viziunea realizatorilor, elevi ai cl . a IX a C . E . , a reusit sa demonstreze ca "profesorul si elevul pot fi coautori ai unei lectii in parteneriat" si a inclus in structura sa:

1 . Textul integral al basmului din culegerea lui Petre Ispirescu .

2 . Dictionar explicativ: definitii (ilustrate cu exemple din basm) .

3 . Textul initial, cu exercitii cu grad mediu de dificultate, pentru o autoverificare a lecturii si stimularea increderii in sine a elevului .

Arta narativa: oralitatea si umorul (surse si exemplificari)

Personajele - exercitii ce urmaresc surprinderea unor trasaturi de caracter si mijloace de caracterizare specifice .

Bildungsroman - probe prin care s-a urmarit formarea pe plan moral a protagonistului .

Testul final propune o evaluare finala la nivel minim, mediu si superior si se verifica de catre profesor .

8 . Bibliografie .

Metoda proiectului am experimentat-o simplificat si la clasa a Va, C . E . , la studiul snoavei si al legendei populare, unde 42% au preferat sa alcatuiasca o mapa si un CD despre evolutia snoavei romanesti de la specia populara la cea carturareasca, iar 58% au urmarit traseul legendei istorice si mitologice la noi si in antichitatea greco-romana . Multi dintre ei si-au antrenat si parintii, care nu au ezitat sa-i ajute .

Am constatat ca proiectul propus are ca avantaje faptul ca meniul selecteaza o bogata bibliografie la care elevul are acces imediat, evaluarea este rapida si obiectiva, dar si dezavantaje: calculatorul inlocuieste mijloacele didactice traditionale, insa nu poate substitui profesorul, care evalueaza creativitatea elevului, il antreneaza la dialog si il provoaca la dezbatere .

In cadrul experimentului, am considerat cǎ: "De vreme ce in viata profesionala nu se opereaza cu teste ci cu proiecte, este necesara initierea si dezvoltarea unor deprinderi de proiect inca de la inceputul formarii intelectuale in scoala" . (H . Gardner - Teoria inteligentelor multiple) .

Dupa demersul in domeniul valorificarii folclorului literar, am realizat proiecte de tipul:

1 . constructiv: - conceperea unui poster, afis, colaj, expozitie de obiecte sau de fotografii, de desene, a unor articole de revista, pe tema Prin folclor, in Europa si in lume!

-realizarea unor soft-uri educationale :

a)     Tinerete fara batranete sau triumful lui Fat-Frumos .

b)     Pe-un picior de plai .

c) Mesterul Manole intre jertfa, iubire si credinta .

- alcatuirea unei culegeri cu variantele locale, nationale si cu traducerile Mioritei in cateva limbi

- planul proiectului "Biblioteca Miorita"

- "O sugestie pentru optimizarea rezultatelor proiectelor realizate in grup- atelierul "cafenea" (Ghid metodologic 2002, p . 87-89)

2 . problema:

- realizarea unui Mic dictionar de teminologie folclorica

- comparare opera literara-film (ex . "Pacala")

- elaborarea unei grile de lectura a textului epic folcloric

3 . invatare

Elevii colectivului experimental au alcatuit proiecte de toate tipurile mentionate, pe care le prezentam si in anexa, proiecte la care variabila independenta a fost metoda invatarii prin cooperare, iar variabile dependente performantele scolare si comportamentale ale elevilor .

Am participat si la proiectul "Influenta tehnicii desenului din covor asupra dezvoltarii scolarului mic", organizat de Inspectoratul Scolar Bacau si de Scoala "Mihail Sadoveanu" din acelasi oras, care a implicat in 2003 peste 1200 elevi si 60 de cadre didactice din tarǎ . Bazata pe imbinarea dintre literatura si arta plastica, tehnica pe care am aplicat-o in activitatea experimentala pornind de la text epic popular a constat in extragerea substantivelor concrete din text si "traducerea" acestora prin imagini desenate de copil pe caietul de lucru, pozitionate astfel incat sa formeze un tablou . Elevii au realizat aceastǎ sarcinǎ pe caietul lor de lucru la pagina cu mentiunea "Schema figurativa a textului" . Pe baza tabloului realizat , elevii au povestit continutul textului . Alte doua teme plastice referitoare la continutul unui text studiat au facut apel la creativitatea scolarului si le-am realizat in clasa sau le-am dat ca teme pentru acasa .

Pentru a face legǎtura fireascǎ intre ciclul primar si cel gimnazial, am adaptat cele 12 teme de literatura cuprinse in manualul "Stil si compozitie" pentru ciclul primar, editat de colegii de la Bacau studiului modular, la orele de lectura, ca extindere la limba romana, in afara orelor de curs .

In partea a doua a caietului de lucru, (I . Teodorescu , 2002 ) se afla cateva probe de creativitate care au fost realizate pe parcursul experimentului conform indicatiilor care au fost transmise ulterior de catre organizatori . La sfarsitul anului scolar, probele de creativitate din caiete au fost intepretate de psiholog care, in colaborare cu autoarea manualului, a elaborat volumul "Creativitatea scolarului mic" .

Partea a doua a experimentului, desfasurata in 2003/2004, am aplicat-o subiectilor clasei a V a cuprinsi in esantionul de cercetare si a avut ca principal obiectiv realizarea unui studiu comparativ privind evolutia creativitatii scolarului mic in urma utilizarii unor tehnici de lucru care vizeaza stimularea acesteia . Formulelor figurale din testul "Gandind creativ cu ajutorul imaginilor" de dr . Paul Torrance li s-au adaugat texte ca Povestea lui Mos Craciun de Cornel Cazan, Ce este o poveste de Dorina Radulescu, etc . Sarcina de lucru a fost urmatoarea :

"Ganditi-va la o imagine sau la un obiect pe care puteti sa-l desenati folosind aceasta forma ca o parte a sa . Incercati sa va ganditi la un desen la care nimeni nu s-a gandit; dezvoltati prima idee ce va vine in minte, astfel incat desenul sa reprezinte o "poveste" cat mai curioasa si cat mai interesanta . Dati un titlu cat mai deosebit, dar care sa ajute la intelegerea ideii desenului" .

Concluzia acestei etape a experimentului este ca tehnica "desenului din covor"

presupune raportarea permanenta a continutului textului epic la posibile ilustratii, evidentiaza cuvintele-cheie in jurul carora se ordoneaza ideile textului, implica "traducerea" unor expresii artistice prin imagini si culoare, imbina activitatea literara cu cea plastica, antreneaza toti membrii colectivului, demonstrand ca "spontaneitatea se pregateste temeinic" . (V . Conta)

Ideea a fost reconfirmata si de experimentul "Conceptul de infinit in perspectiva interdisciplinara" descris de profesoara Janina Flueras in revista "Limba si literatura romana" volumul III - IV /2003 p . 100-11

Daca reuseste, prin metodele amintite si prin cele ce urmeaza, sa-l determine pe elev sa perceapa textul folcloric si ca pe un joc al fanteziei si inteligentei, profesorul dobandeste alt loc in procesul de invatare: "Educatorul se transforma intr-un animator, intr-un promotor de creativitate . Nu mai este cel care transmite o invatatura de-a gata, un imblanzitor de manji, un dresor de foci . Este un adult care sta cu copiii pentru a exprima tot ceea este mai bun in el insusi, pentru a dezvolta si in el insusi deprinderile creatiei, ale imaginatiei" . (G . Rodari, p . 187)

In optionalul de nivelul clasei a Xa inclus in continutul cercetarii experimentale, ne-am propus si am realizat cu elevii, ca tema de cercetare, gasirea unei modalitati pragmatice de subliniere a valorii lor artistice . Ele alcatuiesc "uvertura" creatiei lor literare si, desi scrieri de inceput, nu sunt simple exercitii de condei, ci constituie capul de pod fara de care nu se poate traversa in deplina cunostinta de cauza suvoiul tumultos al creatiei lor .

Grupul de elevi-cercetatori a aflat ca, la fel ca si in studiul oricarei specii literare, si in cunoasterea basmului pot fi urmarite doua directii: cea "sintagmatica", prin care se subliniaza "evenimente, conflicte, relatii dintre personaje" si cea "paradigmatica", prin intermediul careia sunt "disociate clasele si functiile unui sistem prin alegerea unor date esentiale . " (I . Vlad, 1970, p . 42) . Insistam in special asupra cercetarii paradigmatice, efectuate pe baza structuralismului functionalist promovat de V . I . Propp (1970) si pe ceea ce un critic numeste "modelul omologic, opus traditionalului model triadic" (T . Todorov, 1973, p . 375)

Incercand sa reduca orice basm la esenta "numitorului comun", elevii au ajuns lesne la concluzia ca toate au o structura asemanatoare cu o propozitie dezvoltata . De pilda, basmul Zana Zorilor al lui I . Slavici l-au redus la enuntul:

SB . AT . Pred . Compl .

Petru cel viteaz aduce leacul

Pentru studierea acestor structuri, colectivul experimental a fost impartit in patru grupe, fiecarei echipe revenindu - i spre studiu o anumita sfera :

SB . AT . PR . C .

-personaje -calitatile, insusirile lor -"functiile" indeplinite - motivarea actiunii -eroi - spatiu

-actanti  -timp

Grupa I a facut observatia ca trebuie diferentiate in sfera "subiectilor":

a . Personajele - au, in genere, rol ornamental, deoarece nu intreprind nimic in cadrul actiunii, lor atribuindu-li-se doar rolul de a deschide actiunea .

b . Eroii se deosebesc de simplele "personaje" atat prin profilul psiho-somatic, cat si prin ceea ce intreprind . Au functii active, toti pleaca, fiind niste aventurieri in sensul plenar al cuvantului . Fenomenul metamorfozei are, in economia basmului, rolul lichidarii unor opozitii, ceea ce inseamna ca relatiile stabilite intre eroi si acest fenomen sunt relatii de necesitate . "Din punct de vedere poetic, metamorfoza este un procedeu de compozitie la nivelul personajului" . (C . Eretescu, 1970, p . 127)

Pe de alta parte, transformarea are o importanta etica, rezolvand dificultatile eroului, deci contribuind implicit la triumful binelui . Slavici este cel care introduce in unele basme, la loc de frunte, eroinele (Florita din codru, Ileana cea sireata), dar tot cu nume populare . S-a intrezarit cu usurinta ca ele premerg viitoarele eroine din nuvele sau romane .

c) Actantii sunt surse fara interventia carora eroii nu-si pot atinge scopul sau ajutoarele primite de la asa-numitii "adjuvanti" . Cel mai important sfatuitor ramane calul, "cel mai apropiat de om, de gandurile, de nazuintele lui spre inalt, spre lumina si soare, e un Prometeu in lumea animalelor de basm . ( I . C . Chitimia,1971, p . 227)

d) Opozantii sunt cei care se impotrivesc ca personajele, eroii si actantii sa-si atinga acopul, sunt fortele raului, cei care nu au sanse sa castige decat partial: zmeul, balaurii, zgripturoaicele, uriasii, etc .

Grupa a II a care a studiat atributele "subiectilor", s-a aflat in fata unui sistem deschis, o "constelatie" (reprezentata prin metoda "ciorchinelui"), in care au consemnat:

inteligenta buna-crestere

umor  cinste

demnitate

munca

INTELEPCIUNE

prietenie respect

frumusete

voinicie

bunatate

curaj

dreptate

Este un veritabil portret spiritual al poporului roman, portret accentuat de basm, dar schitat si in balade, proverbe, doine sau alte creatii populare pe care l-au asociat cu cinci constante conceptuale din filozofia vechilor inzi intanite si la greci, aflate in raport de congruenta cu cele figurate poetic in Povestea lui Harap-Alb . (pe care tocmai o studiasera) . Feciorul de imparat trimis de Span sa aduca pe fata Imparatului Ros se intovaraseste "si la paguba si la castig" cu cinci pesonaje fantastice prezentate sub forma unor "ghicitori":

Gerila, "o dihanie de om" care se parpalea pe langa un foc de douazeci si patru de stanjeni de lemne si tot atunci striga cat il lua gura ca moare de frig" .

Flamanzila, "o namila de om manca brazdele de pe urma a douazeci si patru de pluguri si tot atunci striga in gura mare ca moare de foame" .

Setila, "o aratare de om bause apa de la douazeci si patru de iazuri si o garla si tot atunci striga in gura mare ca se usuca de sete" .

Ochila, "o schimonositura de om avea in frunte numai un ochi, mare cat o sita si cand il deschidea nu vedea nimica . Iara cand il tinea inchis, dar fie zi, fie noapte, spunea ca vede cu dansul si in maruntaiele pamantului" .

Pasari - Lati_- Llungila, "o alta bazdaganie si mai si, o pocitanie de om umbla cu arcul dupa vanat paseri . Asa se latea de tare, de cuprindea pamantul in brate . Si altadata asa se desira si se lungea de grozav, de ajungea cu mana la luna, la stele, la soare si cat voia de sus" .

Cele cinci imagini poetice, cinci portrete neintalnite in eposul folcloric, au comune constanta unui paradox, cea a ajutorului dat de (si lui) Harap Alb si locul lor in ordinea incercarilor:

Gerila "fara de mine n-ai sa poti face nimic"; Flamanzila "fara de mine n-aveti nici o isprava"; Setila "fara de mine degraba va duceti"; Ochila "daca n-oi fi si eu pe-acolo . "; Pasarila "de n-a fi si unul ca mine pe acolo, degeaba . . "

Dupa interpretarea prof . I . Filipciuc, (2002, p . 17) Ion Creanga este cunoscatorul unui sistem de simboluri literar-folclorice, cele cinci fiinte reprezentand elementele primordiale intalnite si in Upanisade si in filozofia platoniciana si in basmele romanesti sau straine: focul (Gerila) apa (Setila) pamantul (Flamanzila) lumina (Ochila) aerul (Pasarila) .

Studiul comparativ al celor doua texte i-a dus pe elevi la concluzia ca, daca la fel ca in multe din basmele populare sau carturaresti, structura narativa din Tinerete fara batranete nu pretinde o repetare a modelului canonic, textul lui Creanga, Poveste, cere refacerea schemei, deoarece combina forta echilibranta cu dinamica actiunii :

Studiat de grupa a III a, "Motorul" actiunii, "predicatul" basmului este constituit din "functiile" eroilor si este un fel de produs al termenilor care sugereaza noi semnificatii fata de cele ale partilor care il compun .

Considerat ca "serie de fapte specifice", (M . Novicov, 1969, p . 147) basmul lui Slavici Doi feti cu stea in frunte include o situatie initiala (i) "a fost odata un imparat", urmeaza o lipsa sau prejudiciere, faptul ca nu avea copii (A), casatoria este momentul de legatura in declansarea actiunii (B), se nasc doi feciori care sufera sase transformari (6x), prin nasterea lor s-a remediat lipsa initiala (R), eroii sunt recunoscutI (M), falsul erou este demascat (N) si pedepsit (Y) . Deci, elementele seriei sunt toate transformarile survenite in actiune pentru atingerea unui scop, pentru lichidarea unei "lipse" care, la randul ei este "functie" . In cazul basmului mentionat, formula rezultata prin suma functiilor este:

i + A + B + 6X + R + M + N +Y

Aplicand corect acest sistem de functii si basmului Fat Frumos din lacrima, elevii echipei a treia, care studiaza "predicatul", au obtinut niste formule clare ale structurii operelor si au ajuns, pe aceasta cale, la rezultate diferite de cele ce le-ar fi putut obtine prin aplicarea metodei de analiza traditionala . Nu au mai segmentat basmele in trei parti (miscari), ci in cate "functii" apar in text, patrunzand mai adanc in structura compozitionala a operei . Tot ei au observat ca este insuficienta doar simpla disecare "morfologica", formala, (cum procedeaza V . I . Propp) deoarece s-ar ignora principalul concept care sta la baza structurii, relatia, "sintaxa" . In procesul de analiza, stabilirea valorilor functionale nu consta doar in inventarierea "functiilor", ci si in sublinierea legaturilor dintre ele, in stabilirea locului fiecaruia in sistem, deci sinteza .

Prin compararea formulelor, elevii au remarcat faptul ca superioritatea valorica a basmelor nu se datoreaza in primul rand numarului mare de "functii", ci varietatii acestora, ba au facut si observatia ca la fel ca si in creatia populara, si la I . Slavici nu exista o gradare a repetarii unor functii, o modificare a lor, cum intalnim la Creanga sau Eminescu .

Fiindca au luat in consideratie si faptul ca in toate basmele clasicilor inspirate de surse folclorice exista o lipsa (A) sau prejudiciere (A'), o incercare grea (H) pe care eroul o trece cu succes (T) sau o lupta (L) incheiata cu victoria (V) asupra raufacatorului, remedierea lipsei (R), si casatoria eroului (Z) au ajuns la formula:

HT

A (A') sau     R = Z

LV

In felul acesta, in cercetarea "predicatului", concluzia la care au ajuns a fost chiar definitia conform careia basmele clasicilor reprezinta o dezvoltare de la situatia initiala (i), prin "functiile" intermediare la casatoria (Z) sau la alte functii-deznodamant, dezvoltare repetata de atatea ori cate miscari (parti) are opera: (i Z)ⁿ . Generalizad, au constatat ca, in proza sau in versuri, nu numai basmul, ci intreg eposul carturaresc preia din cel popular "nuclee narative" (S . Ispas, 1981, p . 230) clisee, elemente constante, motive, simboluri, prototipuri, etc . ( I . St . Lazar, 1988)

"Complementele" basmului au intrat in grija grupei a IV a, care a observat ca modul in care basmul isi structureaza mesajul din punct de vedere estetic, sociologic si psihologic nu este deloc de neglijat . Ei au observat ca spatiul, "circumstantialul de loc", nu este in basm doar o simpla ornamentatie poetica, ci constituie o atmosfera simbolica, favorabila sau nu eroilor, personajelor si actiunii desfasurate . In functie de spatiu, atmosfera fantastica se accentueaza la Eminescu sau se estompeaza, apropiindu-se de cea a basmului popular, la Creanga sau la Slavici .

Orizonturile spatiale ale imaginarului se inscriu in dimensiunile feerice a trei secvente:

a) spatiul uranic, al urmaririlor fabuloase, cu extraordinare metamorfozari spatiale .

b) spatiul chtonic (Soare, Luna), spatiul nasterii, locul plecarilor si al revenirilor lui Fat- Frumos .

c) spatiul durativ -Taramul celalalt, in care circularitatea anotimpurilor este absoluta . El este delimitat spatial printr-o "poarta de trecere" (o prapastie, o padure, un copac cosmic sau o apa) .

Elevii au mai sesizat ca in basmele romanesti, spatiul si timpul sunt divizate in universuri paralele complementare si asemanatoare, "rezervate doar initiatilor", element ce contine un important mesaj educational: intelegerea si experimentarea vietii eterne, depasirea animalicului si contactul cu nivelul spiritual al existentei umane presupune efort, vointa si curaj .

Piedicile aparute in calea opozantilor sunt, de fapt, tot niste spatii reale, putin exagerate: un gard inalt, un munte de fier, stuf intins si des, padure de cutite, etc . In acelasi basm, Zana Zorilor, locuinta unui imparat nu difera prea mult de o casa taraneasca, alte palate insa au "niste porti inalte, pana dincolo de Imparatia Norilor si feresti tot din aer tors cu multa maiestrie si tesut in gherghef de aur intunecos" .

Si iata ca grupa a IV-a a reusit sa colaboreze cu a II-a, cea care studia "atributele", deoarece spatiul in basm are si rol caracteriologic . Functia estetica de cadru al actiunii pe care o detine spatiul, este dublata in basm de aceea de oglinda etica moralizatoare .

La intrebarea: "Reprezinta spatiul scolar un spatiu magic?" elevii au raspuns ca il considera un camp favorabil manifestarilor imaginarului prin mituri, ritualuri si simboluri . El raporteaza la imaginar atat activitatile elevilor cat si pe cele ale profesorilor . Imaginatia structureaza intreaga realitate educationala, care poate urma imaginarului ideologic, bazat pe transmiterea unor trasaturi culturale care sa manipuleze institutia educativa, sau pe imaginarul arhetipal, care apropie ritualurile din viata scolii, de riturile de initiere din societatile arhaice, in care mitul este realitatea suprema . (St . Popenici, 2001, p . 113)

Timpul a fost categoria studiata de o subgrupa de elevi care nu a cautat in categoria timpului din basm ceva sigur, credibil, fix, ci doar o reflectare metaforica a realitatii obiective . Notand timpul obiectiv cu T₀, au intalnit si in basmele clasicilor o "fluctuatie temporara cu dilatari hiberbolice in stanga si dreapta momentului T₀, deci din trecut si viitor, care creeaza o ambiguitate, o vadita incoerenta ce permite o multitudine de solutii S1, S2, S3 . . Sn, care, intersectandu-se in jurul lui T₀, creeaza un fascicul de solutii, ceea ce ofera o mai mare deschidere operei" (I . Caliman,1973, p . 47)

Prin aceasta, orice basm, oricat de fantastic ar fi, devine "o reflectare a realitatii istorico-sociale, cu tendinta de a anticipa, in nascocirea lui, ceea ce intr-un anumit timp istoric nu era posibil decat in fantezie" (E . Todoran,1962, p . 402) . Dizolvarea timpului istoric in timp "fantastic" se face si la autorii clasici prin formule initiale, mediane si finale . Contaminarile sunt rare . Candva, s-a intamplat ceva irepetabil, caci "odata" este anulat de "niciodata", ezitarea fiindu-i provocata lectorului de pendularea intre real si mit . Formula "ca de n-ar fi fost nu s-ar fi povestit" sustine existenta faptelor ce urmeaza a fi povestite . Si in procesul educativ pendularile intre real si imaginar sunt continue si firesti (intre proiect si practica, teorie si experiment, explicatie si aplicatie) . Timpul poate fi manipulat (realitatea virtuala), poate fi retrait, recompus, "spart" in timpuri paralele si inegale . Sunt trasaturi care releva corespondentele structurale intre Timpul mitic si Timpul omului contemporan .

Nascut sub semnul exceptionalului, viitorul erou se afla in afara timpului comun si creste "intr-o zi cat altii intr-o luna" . Elevii au fost incantati de sugestia ca basmul Tinerete fara batranete si viata fara de moarte ar putea fi interpretat si ca povestea unei calatorii in timpuri paralele . Daca initial eroul se dezvolta ca orice alt copil pana la varsta de 15 ani, iar calatoria lui are loc in limitele timpului terestru (merge trei zile si trei nopti) odata cu intrarea in "palatele cele aurite" totul se schimba . Este un timp continuu, egal, neschimbat si fara sfarsit . Zanele subliniaza diferentele dintre timpul terestru si timpul etern: "parintii tai nu mai traiesc de sute de veacuri si chiar tu, ducandu-te, ne temem ca nu te vei mai intoarce" . La intoarcere, imbatraneste rapid, mirat de schimbari: "Cum se poate una ca asta? mai alaltaieri am trecut pe aici" . Cand pricep ca Fat-Frumos a incalcat intelegerea trecand prin Valea Plangerii, zanele sunt "cu totul speriate" fiindca stiu ca timpul este anulat doar in imparatia lor si ca eroul va fi inghitit de secolele pe care le ignorase . In final, imbatranirea rapida il transforma in praf, asa cum s-ar fi intamplat si daca ar fi ramas in spatiul terestru si doar spiritul sau, calul, se reintoarce in eternitate .

Timpul si spatiul sunt intr-o legatura dinamica, intr-un echilibru universal sustinut de legile Binelui si Frumosului . Existenta paralela a spatiilor si diferentelor specifice intre cele doua taramuri pot fi valorificate in plan educational drept introducere in teoria relativitatii . Nevoia de poveste se prelungeste de la basmul popular romanesc la cel scris, pana la "romanele" la moda, cu "Harry Potter" si "Stapanul inelelor" . Daca in acesta din urma sunt relatate cele petrecute in al Treilea Ev al Lumii, "Silmarillion" de J . R . Tolkien, Ed . RAO, 2003 este "povestea" zilelor de odinioara ale Primului Ev al Lumii, alcatuita din legende ce-si au originile intr-un trecut mult mai indepartat, pe vremea cand Moyoth, primul Stapan al Intunericului, traia pe Pamantul de Mijloc, iar Elfii Nobili au pornit razboi impotriva lui pentru a-si lua inapoi Silmarillion . In prefata, elevii au descoperit informatia ca in caiete hartanite, de prin 1917, cand a fost conceputa cartea, mai pot fi citite versuri si notite despre principalele povesti ale mitologiei, in esenta vechea batalie dintre Bine (Elfi) si Rau (Sauroni) . Am comentat cu elevii un fragment reprodus la pagina 12 a editiei citate din scrisoarea lui Tolkien catre editorul Milton Waldman, in 1951: "La fel de mult m-au pasioat de la inceput miturile (nu alegoriile) si basmele si, mai presus de orice legendele eroice aflate la granita dintre basm si istorie, din care exista mult prea putine in lume (accesibile mie) ca sa-mi satisfaca nesatul . Eram student cand am inteles, bazandu-ma pe propriile mele ganduri si experienta pe care o aveam - ca preocuparile mele nu erau catusi se putin divergente - de o parte stiinta si de cealalta povestile - ci se aflau intr-o stransa legatura . M-a indurerat din copilarie faptul ca tara mea draga era atat de saraca in povesti . Simarilile sunt" iradieri de lumina pura ale Nestematelor Primordiale" . Majoritatea lucrarilor au remarcat ca acest fragment le-a atras atentia asupra radacinilor folclorice ale celor mai moderne scrieri S F .

3 . 9 . Eseul scolar - joc al fanteziei si inteligentei cultivate, este practicat la toate disciplinele . Mijloacele diferite la care apeleaza eseul tind sa atinga trei dimensiuni: ''flectando'' (sa convinga) ''probando'' (sa demonstreze) si ''delectando'' (sa incante) .

In practica scolara este considerat unul din termenii "problema" ai reformei, caci, considerat de unii "o moda", eseul scolar este o realitate care nu poate fi neglijata fie si numai pentru ca reprezinta principala forma de evaluare a cunostintelor, capacitatilor si competentelor candidatului la examenul de bacalaureat .

Proba de bacalaureat la limba si literatura romana presupune realizarea unui eseu evaluat cu 35-40 puncte din valoarea notei . Din martie 1998, cand s-a infiintat Serviciul National de Evaluare si Examinare, s-a insistat asupra eseului structurat . Ignorarea metodologiei eseului semistructurat si a celui liber este in primul rand in detrimentul elevilor . In 2000, proba scrisa conceputa de SNEE cuprindea: intelegere de text (40%), generare de text (10%) si eseu structurat 40% cu 10 puncte din oficiu . Continutul eseului era evaluat cu 24 de puncte, iar forma cu 16 puncte . Din 2001 si pana in prezent, aprecierea continutului si a formei se face in punctaj egal (cate 20%) .

1. Eseul cu raspuns restrans

Exemplu: Clasa a VIII a:

Varianta A - timp de lucru: 15 -20 minute Argumenteaza, in cel mult 10 randuri, folosirea descrierii in fragmentul dat .

Varianta B - timp de lucru: 20 minute . Argumenteaza, in cel mult 15 randuri, apartenenta textului citat la specia balada populara .

2. Eseul structurat

Exemplul 1: Explicati, intr-un eseu structurat, atitudinea protagonistului baladei populare in fata mortii: fatalism, resemnare, asumare a destinului nemilos, sacrificiu liber - consimtit, model de comportament specific poporului roman sau apoteoza a unei vieti incheiate prematur?

Exemplul 2: Alcatuiti un eseu structurat in care sa demonstrati ca in Monastirea Argesului se intalnesc elemente de balada populara si legenda .

3. Eseul liber / nestructurat

- presupune stapanirea unui aparat critic de mare subtilitate si a unui discurs argumentativ / demonstrativ cu un inalt grad de persuasiune, de aceea se adreseaza elitelor in subiecte pentru olimpiade sau pentru alte competitii

Exemplul 1 . Cititi eseul filozofic Spatiul mioritic de Lucian Blaga si explicati intr-o compozitie libera de ce autorul identifica modelul comportamental oferit de balada populara cu orizontul specific - "matricea stilistica" - in care s-au format, deopotriva, poporul roman si cultura acestuia"

Exemplul 2 . Alcatuiti o compunere libera pe tema "Negru Voda si Mesterul Manole", insistand asupra relatiilor dintre reprezentantul puterii si omul de arta din toate timpurile .

Eseul il aplicam frecvent ca metoda complementara de evaluare . Situat intre metodele traditionale prin apartenenta la tipologia compunerilor si intre cele alternative ca tip de item subiectiv, eseul ramane o lucrare de creatie, care se apreciaza si se noteaza atat dupa criterii generale, cat si specifice . Eseul combina trei elemente: un continut, o tehnica a realizarii si trasaturi de personalitate . (L . Crihana, 2002)

In practica didactica, instrumentul de evaluare pe care l-am utilizat este scara de apreciere numerica (35 - 40 puncte, la examen sau 1 - 10, 1 - 100 puncte) dar si aprecierea verbala (in cazul minieseurilor se aplica si calificative) . Evaluarea formativa in orele de literatura a fost permanent una personalizata pentru a corecta procesul comprehensiunii / producerii de text si completat-o cu autoevaluarea elevilor . Pe de alta parte, evaluarea externa a testat produsul (comentarii, eseu, rezumat) pornind numai de la text la prima vedere, cu ajutorul unor teste sau al unui chestionar de autoevaluare a eseului (pe care elevii din C . E . il au intr-un portofoliu de evaluare / autoevaluare) si care contine intrebari legate de:

Continut si organizare

Am facut un plan al lucrarii?

Exista o propozitie / fraza care sa reprezinte teza lucrarii mele?

Afirmatiile generale sunt sustinute cu referinte si exemple din text?

Au fost folositi corectori adecvati in interiorul paragrafelor si intre acestea?

Informatiile sunt relevante si suficiente sau ar trebui completate?

Paragraful final sintetizeaza observatiile facute in lucrare?

Am tinut seama de toate observatiile anterioare ale profesorului?

Stil:

Limbajul folosit este clar? Cunosc sensul tuturor cuvintelor folosite?

Sunt toate frazele coerente?

Pot reformula anumite fraze intr-o forma mai simpla?

Timpurile verbale sunt folosite adecvat ?

Exista repetitii, clisee sau formulari echivoce pe care le pot elimina?

Am tinut seama de toate observatiile anterioare ale profesorului?

Asezarea in pagina:

Am respectat marginea specifica aliniatului?

Am respectat normele de ortografie si punctuatie?

Am pus ghilimele pentru titluri si citate?

Am tinut seama de toate observatiile anterioare ale profesorului?

Nota probabila:

Puncte tari Puncte slabe Observatiile colegilor

3 . 10 . Intrebarea problematizanta- cale esentiala de acces spre textul epic popular

Ca semn al subordonarii receptorului de catre emitator, intrebarea didactica apartine in special metodelor de invatare traditionale . Structura conversationala interogativa este abordata preponderant pragmatic de didactica moderna si releva ideea de constructie concomitenta a intrebarii si a raspunsului in dialogul profesor-elev . Alaturi de problematizare si dezbatere, conversatia euristica este un element dinamic al modernizarii . Ca instrument si cale de realizare a invatarii, mecanica stransa a intrebarii catihetice se deosebeste de sirul deschis si dialectic al intrebarii socratice si mai ales de orizontul intrebarii .

O varianta a unui model problematologic propus a constituit-o concursul " Cea mai nazdravana (ne-zdravana) intrebare " desfasurat cu clasa a IX a C . E . dupa lectura basmului Tinerete fara batranete . Cateva din intrebarile puse de elevi au fost:

1 . Ar mai fi posibila interpretarea basmului daca receptarea lui s-ar realiza la fel de catre toti elevii, prin aceleasi sensuri si semnificatii?

2 . De obicei vin raspunsurile inaintea intrebarilor sau intrebarile vin inaintea raspunsurilor . Ori, poate, deodata?

3 . Cate raspunsuri si cate intrebari putem gasi la o singura intrebare?

Care este rolul reflectiei? Ajuta la intelegerea "adevaratelor" sensuri sau le incurca si mai tare?

Este acest text o alegorie a existentei?

Omului ii e suficient in lume a fi, a fi viu, a fi viu si activ, sau a fi viu, activ si creativ prin spirit?

Calul din basme este un adevarat mentor? Ce ar trebui el sa faca atunci cand "invatacelul" a devenit un posibil mentor?

8 . Eroul are tentatia de a "vana" demonul dorului, sau ajunge sa fie el cel "vanat" de acesta?

9 . Cine mentin cu adevarat pacea in lume - conducatorii sau sfatuitorii lor?

10 . Daca incerci sa-ti depasesti limitele umane esti pedepsit? Dar daca nu incerci, mai esti cu adevarat om?

Este evident ca astazi nu mai este suficient ca ora de literatura sa-l "activizeze" pe elev prin intrebari, oricat de problematizante ar fi ele, ci incercam sa-l formam in asa fel incat sa interogheze singur textul, introducandu-l ca si metatextul, intr-o retea de retele interogative, practicand ascultarea activǎ (tehnica intrebǎrilor reformulate) . De exemplu, cand in manualul de clasa a XIa elevii au constatat ca Miorita deschide genul liric, s-au mirat ca balada, care in mod firesc apartine genului epic, poate fi studiata ca opera lirica, dar elevii cunosc aceasta creatie inca din ciclul gimnazial cand, dupa manualul de clasa a VIIIa al Ed . Humanitas raspund la peste 70 de intrebari si exercitii la capitolul intitulat Imbinarea genurilor) .

Dirijarea elevilor prin intrebari bine alese spre o anumita viziune nu inseamna "manipulare", ci initiere a lor in interpretarea deschisa a textului, cu posibilitatea gasirii permanente a unor noi sensuri, caci raspunsurile isi asteapta intrebarile .

3 . 11 . Aspectul lingvistic al experimentului a urmarit valorificarea modelului comunicativ al textului folcloric, centrarea procesului educativ pe competenta de comunicare pe care este grefata competenta culturala, adica o cunoastere a modului de viata, a valorilor si credintelor comunitatii lingvistice romanesti, fiindca demersul didactic presupune evidentierea tuturor dimensiunilor textului, nu doar a celor literare .

Martor al tuturor evenimentelor din viata spirituala, limba, "cel dintai poem al unui popor" (L . Blaga), este si cel mai fidel cronograf al istoriei .

Structurarea strategiilor in cadrul didacticii oralului are in vedere exprimarea orala fluenta si coerenta . Am selectat, pentru dezbaterea orala, teme cu impact formativ (ex . Traditii si obiceiuri populare intalnite in romanele Amintiri din copilarie si Baltagul) prin care activitatile de comunicare au tintit dincolo de formarea capacitatilor si au extins sfera intelegerii . La tema propusa, elevii C . E . ai clasei a IXa, la activitatea de cerc din mai 2003 au avut posibilitatea ca, prin analiza lexicala orala, sa puna in lumina unitatea limbii si culturii populare romanesti confirmand, inca o data ca: "Limba noastra este singura in Europa care se vorbeste in acelasi chip in toate partile locuite de romani" . (M . Eminescu, ziarul "Timpul", 6 V 1880) . Pentru pregatirea dezbaterii, le-am oferit "modele al caror rol este acela de a arata ca pe aceasta cale metodologica, cercetarea lingvistica poate contribui la crearea unei imagini generale asupra formelor de viata materiala si spirituala a poporului roman de-a lungul istoriei sale" . (Gr . Brancus, 1991 p . 5) . Este cazul unor cuvinte care denumesc aspecte ale civilizatiei rurale stravechi ("plai, furca, rost") .

Cvintetul e o metodǎ activǎ prin care, in cinci randuri, se sintetizeazǎ continutul de idei: randul 1 un substantiv, 2 -douǎ adjective, 3- trei verbe de actiune, 4- cuvinte-sentimente, 5- un cuvant/sintagmǎ-cheie .

Gazeta cercului nostru folcloric a publicat creatii ale elevilor:

a) jocuri de cuvinte . Ex . Identifica, pe verticala, sinonimul cuvantului "folclor literar" prin completarea pe orizontala a definitiilor "mioritice"

1 . . . plǎvitǎ 

2 . . de fag, de os, de soc    

3 . avut, bogat, .

. . celui popular, ii apartine si balada

. . , sinonim al omonimului "cununa"

opus rasaritului

. . de miei

8 . oi mai

9 . iesita din comun

10 . ciobanei

11 . autorul Mioritei

Scrie pe orizontala cuvintele din campurile lexicale specifice pentru :

Binele    B . L S .

Antiteza A . E . N

Sfatuitor L . G . O

Mireasa A . E . A .

D . N . V . .

A . D . A . .

A .

• Stabileste corespondente intre cele doua coloane:

1 . Strunga    Imparateasa

2 . Alegorie   Rai

3 . Paradis     Cioban

Baci Tarc

Craiasa Figurat

• Acrostih orizontal . Pornind de la initialele B . . . A . . . S . . M . . . .

B . . A . . L . . A . . . D . . . A . . . , scrieti in cinci minute cat mai multe propozitii respectand ordinea literelor, nici un cuvant in plus, in minus sau repetat . Ex . Basmul acesta stimuleaza memoria . Binele aduce satisfactii morale .

b) sugestii ale cititorilor

• Alcatuieste o poveste scurta cu titlul "Fantoma buclucasa", "Sacosa nazdravana", "Al saselea simt", "Spiritul sarbatorilor", "Poarta timpului", "Intre cer si pamant" .
• Realizeaza o varianta actualizata a povestii "Prostia omeneasca"
• Daca deznodamantul basmului Tinerete fara batranete te-a intristat, scrie un altul diferit .
• Descopera, intr-un basm popular, cuvintele si expresiile incidente si precizeaza rolul lor in text .
• Trimite pentru gazeta noastra un scurt articol in care sa-ti exprimi parerea despre cartea lui A . E . Van Voght Satul fermecat - de la basm la S . F .
• Stiai ca la Editura Echinox a aparut cartea colegei tale din clasa a VIa, Cezara Muresan, intitulata "Hotelul povestilor"? Daca ti-ai procurat-o, exprima-ti in scris parerea despre "salata de 9 povesti" si vei primi autograful autoarei .
• Imagineaza-ti care crezi ca este corespondentul tau vegetal . Realizeaza, intr-un eseu liber, o legenda despre originea si numele acestei plante .
• In revista "Traditii" ai gasit urmatorul anunt: "Pasionat de literatura populara, doresc sa corespondez cu cineva care are aceeasi preferinta" . Redacteaza o scrisoare prin care sa raspunzi favorabil anuntului .
• Concepe un poster prin care sa faci publicitate unei carti de basme populare, care sa poata fi expus intr-o librarie, intr-o scoala sau la un targ de carte .

c) rubrici fixe intitulate: "Prin text, dincolo de text . ", "Hai la joc!", " Raspunde pe nerasuflate, cu puteri nelimitate!" "De vorba cu . " . Prin intermediul lor, au fost implementate in activitatile cercului metode ca: interviul grupului creativ, sinectica, metoda piramidei, autoscopia , reprezentarea grafica, etc . (C . Tautu, 2000 , p . 7) .

Analiza lingvistica s-a dovedit a fi o posibilitate de intelegere a impactului cunoasterii eposului folcloric asupra exprimarii elevilor . Numeroase analize pe textul folcloric i-au dus pe elevi la concluzia ca, chiar daca "limba basmelor ca si a multor poezii, mai ales baladele, este in mare parte o limba traditionala, conventionala, cu forme stereotipe", (O . Densusianu, 1966, p . 53), in nici un alt domeniu al culturii eposul popular nu-si vadeste importanta ca in acela al limbii, in circumscrierea faptului folcloric ca arta: "Aceasta parte intraductibila a unei limbi formeaza adevarata ei zestre de la mosi-stramosi, pe cand partea traductibila este comoara gandirii omenesti in genere" . (M . Eminescu, mss . 2257, fila 242)

Apreciindu-i "materialitatea lingvistica", Gh . Vrabie (1990, p . 29-88) face referiri ample la toate nivelurile limbajului poetic popular ("elemente ale armoniei poeziei folclorice", "plasticitatea lexicului popular", "scurta privire asupra sintaxei poetice", etc . ) prin care elevul poate fi constientizat ca, in privinta elementelor fono-stilistice, poezia populara este o "voce" a naturii cu trasaturi eufonice speciale: aliteratii, onomatopee, repetitii, accente si pauze, elidari, etc . Intre virtutile discursive ale lexicului se includ cuvinte rare, arhaisme, regionalisme, bogata polisemie, etc . Inedite sunt unele abateri morfologice, efecte stilistice ale numelor proprii, retorica numarului, etc . Sintaxa poetica urmareste gradatia si enumeratia in fraza periodica, simetrica, retorica exprimarii, a suspensiei, etc .

Si totusi, constatarile noastre zilnice asupra capacitatii de exprimare a elevilor, demonstreaza ca avem toate motivele sa reflectam mai mult asupra atentiei pe care trebuie s-o acodam in scoala cultivarii exprimarii orale . Modelul oferit in acest sens de eposul folcloric se constituie intr-o adevarata "estetica a oralitatii" (A . Fochi, 1980) .

Alternarea unor tipuri de exercitii am folosit-o ca testare / evaluare a experimentarii unor procedee de lectura care au facut legatura intre componenta lingvistica a didacticii oralului si cea a didacticii redactarii:

1 . Observa umanizarea metaforica a muntelului in limba populara si adauga exemple in seria "un munte de om", "pe creasta muntelui", "la poalele muntelui", "pe coasta muntelui", "la picioarele muntelui, "in creierii muntilor", etc .

2 . Selecteaza si explica o structura specifica limbii populare din textul snoavei .

3 . Identifica epitete prin care este caracterizat eroul la inceputul legendei populare .

Explica rolul stilistic al diminutivelor in fragmentul . .

Justifica folosirea pronumelui personal in structura "ce-mi facea" si "ruga-i asculta"

Transcrie, din cateva balade populare, cinci interjectii de adresare si motiveaza rolul lor de marci ale oralitatii .

Gaseste in textul basmului doua cuvinte care au alta forma si alt inteles decat cele din limba actuala .

8 . Comenteaza intelesul contextual al verbului, raportandu-l la cel al substantivelor-simbol din versul "De ma-ngan cu florile si privighetorile" .

9 . Gaseste in textul de mai jos argumente lingvistice care sa justifice apartenenta la eposul folcloric: "Ia, du-te de-mi ad-o si, de-i izbuti, pe cinstea mea imparateasca ma jur ca te fac cel dintai sfetnic, iara de nu, iti pui capul unde-ti stau picioarele" .

10 . Explica ortografia versului: "Inchinar-as si n-am cui" .

11 . Decodeaza semnificatia sintagmei "frunza verde", "foaie verde" urmata de nume simbolice de plante .

Analizele pe text epic popular i-au convins pe elevi ca mitologia romaneasca, sistem mitogenetic unitar, se poate reconstitui numai datorita pastrarii si cultivarii limbii romane unitare, "unicul si adevaratul spatiu mitic sacral al romanilor" (V . Kernbach, 2004 p . 204) . Convins ca "Limba noastra este singura in Europa care se vorbeste aproape in acelasi chip in toate partile locuite de romani . " (ziarul "Timpul" 6 V 1880), Eminescu se intreba, pe buna dreptate: "Daca in limba nu s-ar reflecta chiar caracterul unui popor . . oare s-ar fi nascut atatea limbi pe pamant?" (Timpul, 1 V 1882)

O alta tema integrata in experiment prin dezbatere la cerc a urmarit contributia la "cresterea limbii romanesti" a unor unitati frazeologice (locutiuni si expresii populare) remarcabile prin conciziunea si plasticitatea lor ("a vorbi pe sleau", "verzi si uscate", "laie ori balaie", "a-l taia capul") (Bolocan, C . 1997 p . 198-203) . Elevii au gasit numeroase alte exemple carora le-au dat si interpretari originale .

Unitatile de continut extracurriculare

Cateva dintre modalitati extracurriculare de stimulare a lecturii pe care le-am aplicat C . E . sunt:

1 . Iesirea din timpul si spatiul scolar . Daca nu intotdeauna prin ora de lectura sau de comentare a unui basm in clasa reusim sa facem din banci corabii, din tabla cosmos si din copii veritabili exploratori in orizonturile cunoasterii, lucrul devine verosimil prin "spargerea" cadrului traditional . Scotand copiii din banci pentru a-i duce la teatru, la biblioteca, in parc sau la librarie, ora de scoala, nu mai este o ora (ca timp, poate fi si mai putin, dar ca realizare mai mult) . Peretii clasei se topesc incet-incet, locul lor fiind luat de raftul de carti, de scena, de copaci, de un decor "ca-n basme", care il determina pe elev sa simta mai profund miracolul lui "a fost odata . . " .

2 . Cunoasterea fenomenului literar local prin familiarizarea elevilor cu opera personalitatilor care au studiat si au publicat creatii populare din zona respectiva, contribuind la educatia culturala, stiintifica si patriotica (intalniri cu scriitori) . Prin observare participativa ca metoda de studiu, elevii au studiat nemijlocit manifestari folclorice si au scris in revista scolii si in ziarul local "Viata libera", despre Festivalul-concurs "Omatuta" de la Tecuci, despre activitatea grupului folcloric scolar "Colindita" de la Piscu, sezatoarea "Iernile de altadata" a grupului folcloric "Lozioara" de la Branistea . Cu elevii C . E . am incercat mentinerea legaturii cu scoli rurale din judet, cu batranii satelor, cu Centrul Cultural "Dunarea de Jos" . Materialele adunate au constituit obiectul expozitiilor etnofolclorice din clase si de pe holurile scolii .

3 . Albumul cu prieteni - mijloc de activare directa a elevilor pentru cunoasterea activitatii literare, prin corepondenta cu autori de basme . Este un procedeu original de aflare a unor date inedite despre geneza unei opera, semnificatii, analogii, etc . , o cale de patrundere in laboratorul creatiei scriitoricesti . Din zecile de scrisori pe care le-au trimis in perioada experimentului, elevii au constatat ca, alcatuind singuri o scrisoare pentru o personalitate, se obliga sa se informeze despre cel caruia ii vor scrie, sa-i citeasca o parte din opera pentru a-i putea pune intrebari in legatura cu ea . Raspunsurile primite i-au ajutat sa inteleaga mai bine ce este "opera deschisa", pe care poate pana atunci o considerau un univers inchis, greu accesibil . O intrebare bine gandita despre o opera este un demers apropiat de judecata de valoare . Intr-o scrisoare trimisa elevilor, acad . C . Ciopraga aprecia ca: "Ideea de a realiza un Album cu prieteni merita toate laudele . Initiativa se va dovedi admirabila peste cativa ani, cand albumul de astazi va avea un aer de piesa de muzeu" .

Carnavalul in lumea basmelor l-am organizat in scoala in vacanta de vara, cu ocazia Zilei Copilului . Pregatit din timp, el a devenit una din cele mai utile si placute forme de cunoastere a literaturii pentru copii .

Bibliografia audio-vizuala Elevii clasei a XI a C . E . si-au alcatuit acest instrument bibliografic modern si eficace, capabil sa stimuleze gustul pentru lectura, cu o mare flexibilitate in modul de comunicare a informatiei intr-un timp scurt .

Realizarea lecturarii si interpretarii textului popular din mai multe perspective in care se organizeaza receptarea unei opere literare ca "eveniment al cunoasterii" (I . Vlad ,1977) ne-a determinat sa ne intrebam, impreuna cu elevii, daca exista si o lectura specifica textului folcloric? La intrebare ne raspunde printr-o carte intreaga prof . Nicolae Constantinescu (1986) .

Activitatile practice de la cursul optional i-au ajutat pe elevii C . E . sa inteleaga ca nu exista o metoda unica de analiza a textului folcloric, oricare din ele poate deveni operativa: etnografica, istorica, sociologica, folclorica, morfologia literara, geografia folclorica (Gh . Vrabie,1970, p . 158)

Cercul de lectura

Este o formula mixta pe care o folosim pentru integrarea unor obiective diferite (M . Lebrun, 2001, p . 15) care permite ameliorarea si performanta in lectura prin dezvoltarea de atitudini pozitive in raport cu aceasta . Pe langa obiectivul central - comprehensiunea prin lectura, cercul poate atinge si calitatea exprimarii orale, redactarea scrisa, etc . Profitand de minunata perioada a adolescentei gimnaziale, am facut trecerea de la bipolaritatea "cititor-carte" la tripolaritatea "cititor-celalalt-carte", situatie in care elevul, cititor ludic atras de placerea lecturii, apeleaza la ambient, la cercul de lectura ca la o comunitate de invatare .

Cercul iubitorilor de folclor

Importante metodologic si practic, etapele de lucru in Cercul iubitorilor de folclor au presupus orientarea eforturilor elevilor spre colectarea datelor, asamblarea lor intr-un proiect care cuprinde o parte teoretica si una practica, experimentala .

In munca de teren, pentru a cunoaste faptele de folclor in forma autentica, prima actiune a cercetarii a fost observarea directa (a fenomenului folcloric de catre elevi, dar si a esantionului experimental de catre profesor) . Elevii au putut constata ca exista deosebiri stilistice esentiale intre varianta inregistrata in prezenta cercetatorului specializat si cea povestita in mediul firesc, in fata grupului de ascultatori . In cazul lautarului, cantaret care stie sa improvizeze cu talent, varianta inregistrata tehnic poate fi poetic mai pura decat cea interpretata la nunta, dar pierde din savoarea faptului surprins pe viu .

Am considerat ca merita sa recomandam elevilor, ca model, varianta basmului Calin Nebunul culeasa de foarte tanarul Mihai Eminescu care, fara sa cunoasca metodele moderne ale culegerii folclorului, are intuitia geniala a faptului autentic si noteaza "cu fidelitate de magnetofon o varianta cu toate comentariile pe care le-a facut povestitorul acestui basm" (M . Pop, 1964, p . 207-213)

Pentru a consemna gesturile si mimica povestitorului si a ascultatorilor, elevii au folosit filmarea culegerii unor fenomene folclorice complexe ca povestirea sau cantecul epic . Rezultatele au fost prezentate intr-un concurs organizat in luna iunie 2005, intitulat "By Folklore, in Europe!", care a deschis noi perspective de continuare a experimentului .

Spectacolul fara scenariu scris, fara recuzita, in care elevii isi compun spontan textul pentru rolul ales . Am "intentat" procese literare personajelor . Elevi, profesori si parinti au participat direct la "procese" ca: "Manole din Monastirea Argesului, - asasin sau martir?, "Mandrul ciobanel" din Miorita - autosacrificat pentru revigorarea naturii sau pesimist si indiferent ?

Spectacolul dupa scenariu existent Elevii au realizat, prin trecerea din vorbire directa in indirecta, dramatizari dupa povesti celebre, legende sau snoave cu Pacala .

Dezbaterea pentru "acuzarea" unui personaj literar pe baza unor sugestii existente chiar in manualele scolare . Elevilor clasei a VI-a C . E . le-am cerut, intr-o activitate de cerc: "Imaginati-va cazul lui Toma Alimos trecut printr-o instanta judecatoreasca din timpul sau . Ce probe s-ar putea aduce pentru acuzare sau pentru aparare si ce martori? Notati depozitia folosind limbajul eroilor populari" . "Incercati sa scrieti un scurt scenariu prin dramatizarea unei legende istorice despre Stefan cel Mare sau Vlad Tepes" .

Tot la cerc, observand cǎ studierea basmului popular la clasa a Va, deoarece li se pare foarte cunoscuta, atrage din partea elevilor o atitudine de respingere, am considerat nepotrivita o abordare directa a textului si am incercat o "ocolire" prin atragerea lor intr-un amuzant "joc de rol" al "autorului" care are de redactat un basm-colaj . Fiecare din cele cinci grupe in care sunt reuniti elevii a compus un basm care a ilustrat un moment al subiectului, avand in vedere ca ei cunosc etapele naratiunii, narator, personaje, etc . Dupa ce liderii celor cinci grupuri au citit fragmentul din basmul din manual care a fost repartizat grupei, au evidentiat importanta secventei in ansamblul naratiunii si au primit drept tema pentru acasa redactarea unui basm pornind de la fragmentul citit si discutat in clasa .

In ora urmatoare, am verificat gradul de competenta in realizarea unui text unitar, inlantuirea logica a ideilor, conturarea personajelor, capacitatea de exprimare . Din scurta dezbatere-comparatie au reiesit diferentele dintre valorile consacrate ale textului studiat si unele neajunsuri ale celui creat acasa .

Cerandu-le doar fisa caracterologica a unui personaj ales din basmul creat, am trecut pe neobservate de la studiul de caz la jocul de rol interpretat spontan, elevii avand surpriza invitarii unui actor care le-a oferit un model de interpretare a unui fragment din manual . Fiindca nivelul clasei a permis, am solicitat elevilor sa dramatizeze acasa textul creat, aceasta fiind o cale de dezvoltare a creativitatii si o modalitate de evaluare a intelegerii notiunilor studiate .

In 1991, a avut loc Primul Simpozion National de Etnologie, dintre ale carui materiale am selectat volumul Imagini si permanente in etnologia romana . Din el, elevilor de la cerc le-am prezentat studiul lui Eugen Agrigoroaie" Miorita - Orizont etnografic, folcloric si estetic . De la ritual la mit, la colinda si balada" si faptul ca, in anul urmator, a aparut la Paris un dictionar de etnologie si antropologie (Pierre Bonté,1992) . Au fost adevǎrate lectii de culturǎ universalǎ in care le-am demonstrat cǎ se integreazǎ si traditia galateana prin volumul Arta populara din judetul Galati,1974, continuat, dupa trei decenii, de Centrul Cultural Dunarea de Jos cu volumul 1 Album de cusaturi traditionale din Zona de Sud a Moldovei (motive geometrice, cosmomorfe, antropomorfe) . In el se remarca studiul profesoarei Mariana Chirita din Tecuci Functii rituale si practice ale prosopului sud-moldovenesc . Volumele au fost prezentate elevilor colectivelor experimentale la sedintele de cerc .

Sobrietatea portului taranesc intalnita la eroii basmelor, baladelor, snoavelor este remarcata si de studiile, albumele si colectia etnografului gǎlǎtean Eugen Holban, (2005), caruia elevii nostri i-au luat un interviu pentru revista scolii .

Obiectele gospodariei taranesti amintite si in operele literare sunt confectionate de adevarati artisti: celebrul Nicolae Popa din Tarpesti - Neamt, cu care elevii au discutat in casa pe care si-a transformat-o in muzeu, pare coborat dintr-un basm popular si isi gaseste un continuator in conceperea si realizarea mastilor in artistul galatean Paul Buta .

Intalnite in subsolul paginilor din manual, cuvintele ce definesc "zestrea" populara raman "litera moarta" daca elevilor nu li se arata obiectele pastrate de generatii, daca nu cunosc direct la ce se folosesc si astazi multe dintre ele, ce valoare au aceste obiecte de arta populara si cum ar trebui stopata degradarea si distrugerea lor ca sansa pentru relansarea mestesugurilor traditionale, ca alternativa rafinata in fata invaziei kitsch-ului . Un alt aspect observat de elevi in excursii si vizite la tara este arhitectura traditionala, care se distinge prin echilibrul proportiilor tuturor dimensiunilor, rezultatul unor indelungi cautari si al gasirii solutiilor optime .

8 . Corespondenta pe internet cu peste 50 de tineri din intreaga lume i-a ajutat sa compare variante ale Mioritei cu cele din Serbia si Muntenegru, sa descopere ca si japonezii, de exemplu, au o varianta specifica a basmului Tinerete fara batranete . Ne-am propus sa folosim aceasta cale informationala pentru a afla si compara variantele balcanice ale baladei Mesterul Manole . Pe langǎ traducerile fǎcute, elevii nostri, au prezentat in schimburi culturale programul "Fêtes est Celebrations", in care au inclus si ciclul "La Legénde Photo", o specie de parodie unde Legenda Dochiei s-a bucurat de un mare succes . Textul insoteste un set de fotografii asezate in postere de forme, marimi si culori atragatoare si sugestive . Sunt doar cateva contributii ale invatarii limbilor straine la internationalizarea mesajelor operelor lui folclorice .

9 . Metoda istorica a urmarit, ca metoda didactica, imbogatirea zestrei culturale a elevilor claselor experimentale prin actiuni interdisciplinare consacrate folclorului Departe de a fi simple divertismente turistice, ele presupun o permanenta munca de informare, in care am primit sprijinul unor diverse categorii de parteneri: cercetatori, colegi de alte specialitati, ziaristi, etc . Redescoperirea izvoarelor ramane singura sansa pentru pastrarea conditiei umane, pentru a opri anularea memoriei colective, pentru redescoperirea "cuvintelor fundamentale" de la temelia spiritualitatii noastre . "A arunca o punte inapoi in timp peste prapastia uitarii pana nu este prea tarziu, inseamna a profita de una din putinele posibilitati reale de reconstituire a "alfabetului" identitatii, care leaga generatiile in evolutia lor naturala, caci fara amintire, libertatea nu poate fi decat un rictus, un simulacru al libertatii, un dar precar inaugurand miscarea dezordonata, domnia bunului -plac" . ( I . Chimet , 1992 p . 13)

Pentru a trezi interesul elevilor fata de cadrul natural reprezentat de satul romanesc traditional, trebuie sa urmǎrim coordonate ale unei "geografii" folclorice . Lucrari metodice pe aceasta tema exista . (C . Giurcanescu, 1962, M . Handoca, 1971) . Pasiunea si fantezia profesorului le pot aplica, imbogati si actualiza, prin incursiuni in "geografia mitica" sau excursii in cea reala .

De mare interes s-au bucurat, pentru invatarea prin cercetare istorica, excursiile de documentare organizate la centrele etnofolclorice Tarpesti - Neamt, Horezu - Valcea, Hobita - Gorj, Sapanta si Barsana - Maramures, Paltin si Tulnici - Vrancea, Marginea si Radauti - Suceava . In Republica Moldova au vizitat scoli din Cahul, Rosu, Cainari (Casa memoriala "Alexe Mateevici") si Biblioteca "Ion Creanga" din Chisinau, surprinsi ca multe obiceiuri si creatii populare s-au pastrat acolo mai bine decat la noi . Dupa vizitarea scolilor "Tudor Pamfile" de la Tepu si a scolii "Ion Creanga" din Humulesti, a primei scoli romanesti si a Muzeului din Scheii Brasovului, am avut in atentie vizitarea unor gospodarii taranesti traditionale din judetul Galati, unde realizam si un film despre creatiile populare locale .

Excursia cu tema "Pe urmele Mioritei" in mai 2005, cu 25 de elevi din C . E . a inceput cu studierea arhivei Centrului Cultural "Dunarea de Jos" din Galati . Aici am aflat de "Miorul", varianta originala de la Piscu si am inclus zona in traseul excursiei . Dupa vizitarea scolii din Piscu, unde colegii galateni s-au intalnit cu grupul vocal "Colindita", ne-am oprit la Manastirea Soveja si elevii au aflat cu emotie "povestea"autorului "Cantarii Romaniei": la 4 martie 1846 s-a primit ordinul "sa se inchida in chilia manastirii Alecu Russo ca un razvratitor al oranduielei publice din tara sa . . fara sa i se dea de scris" . Totusi, el a tinut un jurnal in limba franceza, aflat la Biblioteca Academiei, manuscrisul 311, in care marturiseste cum a cules "cantecul Mioarei" dintre "cantece oltenesti" de la vranceni, care nu sunt moldoveni, ci munteni, adica barsani din Rucar si Dragoslave adusi in Soveja din Muntii Vrancei de catre voievodul Matei Basarab la 1643 . La Mircesti, la casa Alecsandri, au putut compara textul baladei trimis de Russo si publicat la 1 februarie 1850 in gazeta" Bucovina", cu cel din 1866 din volumul Poezii populare ale romanilor , unde se scrie ca a fost culeasa de la baciul Udrea de pe Ceahlau . La Iasi, la casa Kogalniceanu, au citit originalul" Introductiei" din 1840, in care se mentiona ca "obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si poetice pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris" . Dupa Arhiva de folclor de la Iasi, a urmat vizitarea Centrului cultural de la Campulung Moldovenesc, "Biblioteca Miorita", unde au cunoscut antologia intitulata sugestiv Miorita strabate lumea, au discutat cu profesorul I . Filipciuc, autorul masivei monografii Miorita si alte semne poetice . Unii elevi consultasera in prealabil harta culegerilor mioritice si harta tipologica a baladei din lucrarea lui A . Fochi . (1964)

Deosebit de eficienta prin ceea ce s-a vazut si s-a valorificat ulterior a fost zestrea folclorica acumulata la Bucuresti . S-au urmarit detaliat doar trei obiective . La Muzeul Taranului Roman cele aproape 90 . 000 de piese alcatuiesc cea mai bogata colectie de obiecte taranesti din Romania: colectia de ceramica, de port popular, tesaturi pentru interior, mobilier din lemn si feronerie, colectia de obiecte religioase . Lectiile din Scoala satului sensibilizeaza copiii fata de adevaratele valori taranesti . Au luat cunostinta de "Cateva ganduri despre cantitati, mentalitati si incrucisare" ale pictorului Horia Bernea, din Mapa" Crucea", Muzeul Taranului Roman, 1993: "Romanul actual functioneaza pe doua pozitii extreme: de profund dispret pentru ceea ce insemnam, ori de nejustificata infatuare pentru merite iluzorii care intra, mai curand, in categoria defectelor . De fapt, noi nu stim ca suntem cineva, noi simtim ca suntem ceva . "

Dupa o astfel de pregatire, ne-am oprit la Institutul de Folclor "Constantin Brailoiu" . Vizita noastra de documentare, anuntata din timp, a prilejuit o interesanta intalnire cu grupul de cercetatori care ne-a indrumat . Elevii C . E . au studiat sincretismul artei populare pornind de la o constatare interesanta a marelui folclorist C . Brailoiu: "examinate separat, nici poezia nici muzica nu dezvaluie nimic esential" (1967, p . 18) . De fiecare data cand am studiat o doina sau o balada, am reluat discutarea intelesului cuvintelor de mai sus . Prin subordonarea versului randului melodic respectiv, acelasi text poetic poate fi interpretat pe mai multe melodii, sau pe o singura melodie pot fi executate mai multe texte . Au aflat apoi ca de latura melodica a folclorului s-au preocupat, inca din 1925, muzicologii T . Brediceanu, C . Brailoiu, Sabin Dragoi, care a fondat la Ministerul Culturii Arhiva fonogramica . In 1937, C . Brailoiu propune chiar "Esquisse d'une methode de folklore musicale" . Motivul "mioritic" (adjectiv folosit pentru prima data in 1936 de L . Blaga in Spatiul mioritic) e prelungit din literatura in muzica, unde este un element component simplu, cu o semnificatie de continut care se reproduce cu variatiuni intr-o anumita compozitie . In volumul Cantece batranesti din Oltenia, Muntenia, Moldova si Banat (Bucuresti, 1932), C . Brailoiu reproduce Miorita notand, pe langa melodie si linia ritmica, indicatii care au darul de a revela prezenta unui substrat emotional cu tonalitate pozitiva . Acelasi folclorist, in studiul Sur la balade roumaine La Mioritza (Genève, 1946) resubliniaza unitatea melodie-text, care "nu exprima nici voluptatea renuntarii, nici betia neantului, ci tocmai contrariul lor" .

Elevii au beneficiat de explicatiile competente ale acad . Sabina Ispas, al carei volum (2001) anunta aparitia in martie in acelasi an, sub egida Institutului de Folclor "C . Brailoiu", a unui CD Document - Arhive Folclorice Romanesti . Cantece Epice Eroice . Contine sase balade cantate: "Bogdan Dimian", "Gerul", "Chira Chiralina"," Novac"," Aga Balaceanu", "C Brancoveanu" . Tot atunci au aflat ca eposul eroic este si specia recomandata de UNESCO pentru protejare prin Programul Living Human Treasures System . Procurat de la institut, CD-ul a fost folosit pentru a-i ajuta pe elevi, prin auditiile de la scoala, sa inteleaga de ce ''cantecul povestitor'', cu toate speciile sale, (cantec de ascultare, cantec batranesc, cantec voinicesc, balada, epos eroic) trece din fondul activ al comunitatii folclorice spre cel pasiv . Prin tezaurizarea din 1928, sunt inregistrate cateva mii de piese cu 60 de interpreti si peste 140 de "baladisti" .

Ampla lectie de cultura a continuat cu vizita la Martisor, unde informatiile s-au completat prin lectura unei Tablete de cronicar a lui Arghezi . Reprodusa in volumul "Elogiu folclorului romanesc" (p . 521), ea reda o discutie cu un profesor german: ''Cel mai bogat folclor muzical din lume, dramatiza profesorul, nu este cum credeai dumneata, scandinav sau arab . Orice folclor are mai multe sau mai putine motive originale 3, 4, 7, 12, 1 Folclorul romanesc are 33 de motive originale . le socotise! . Avem azi la Institutul de folclor, culegatori si pastratori de melodii . Ma rog, cine ar primi sarcina sa desluseasca precis intrebarea: este folclorul nostru atat de inavutit de izvoade, pe vioara, pe fluier, pe nai si pe cimpoi, pe cat striga profesorul berlinez? . Intors la Bucuresti, am stat de vorba cu cativa specialisti . Ce m-a izbit si m-a amarat, de o amaraciune inca actuala, este ca esentialul problemei le era inca strain . " Elevii au putut vedea cele mai vechi instrumente de inregistrare pe cilindri de ceara, au vizionat filme documentare despre un anumit obicei (au constatat cu regret ca multe erau realizate de straini, mai interesati decat noi de zestrea noastra autentica) . Am adus inregistrari din folclorul galatean, pliante si reviste si am procurat materiale documentare audiovizuale din arhiva Institutului despre eposul eroic romanesc . Excursia s-a incheiat cu o vizita la Muzeul Satului, care tocmai implinea sapte decenii de activitate .

Un mare iubitor de folclor, actorul Paul Buta, cunoscut galatenilor prin expozitiile de masti, prin descinderile la Paris sau Venetia in costum popular si in opinci, a infiintat in 2006 la Sivita, la 20 km de Galati, prima casa taraneasca traditionala functionala din Romania, "Vatra cu Dor", unde copiii C . E . invitati la inaugurare (fotografii in anexe) au putut dormi in paturi din lemn pe saltele din paie, au mancat paine coapta in vatra, au stat noaptea la lumina opaitului . Casa acoperita cu stuf are si un razboi de tesut, blidar si strachini, rogojini . Exista si un bordei sapat in pamant, soba cu prichici si firida, ca in cartile lui Creanga . Animatorul cultural este convins ca "nu va fi muzeul satului, va fi o lume reinviata, un trecut scos la lumina acestui secol", un spatiu in care are de gand sa-i invete pe copii sa teasa, sa toarca, sa faca masti, sa gateasca si sa impleteasca asa cum se facea odinioara .

10 . Tehnica imprimarii de catre elevi a unor carti proprii este inspirata de "tehnicile Freinet", ansamblu ce cuprindea tipologia scolara (redactare, corectare, ilustrare, imprimare) textul liber elaborat la initiativa elevului acasa sau la scoala pentru a fi citit, acultat si tiparit si corespondenta interscolara ca antidot la lipsa placerii de a citi si la nondorinta de a scrie .

Am participat cu esantionul experimental la intalnirea Cenaclului "Anton Holban" al cadrelor didactice si al elevilor din Galati la sfarsit de noiembrie 2005 consacrata lansarii lucrarii Cartea povestilor conceputa de profesoara Maria Brailescu de la Colegiul National "Vasile Alecsandri" din Galati si realizata cu 43 de ilustratii color de elevii clasei a VI a A de la acelasi liceu . De fapt au fost mult mai multi elevi care au pictat scene din basme, dar, in urma concursului organizat sub indrumarea profesorului de desen Nicolae Einhorn, cel care a realizat si minunata coperta a cartii, au fost selectate plansele pentru ilustrarea povestilor . Apropiati ca varsta de colegii"autori", cei din colectivul experimental au remarcat materialul judicios organizat, care urmareste atent etape ale actiunii basmului popular: "Inceputul", "Lipsa", "Calatoria", "Ajutoarele", "Binele", "Biruinta", "Intoarcerea acasa", "Finalul fericit", stimuland astfel cititorul sa constientizeze traseul logic al naratiunii, precum si specificul basmului . Mentiunile din postfata referitoare la structura narativa elimina confuziile ce pot aparea in definirea basmelor populare .

Despre felul cum s-a nascut cartea, o eleva marturiseste: "Lucrarea aceasta este cartea noastra de suflet, toti am contribuit la realizarea ei . Doamna profesoara nu ne-a oferit o comoara, ne-a aratat doar drumul spre ea, iar noi am descoperit-o . Astazi v-o oferim tuturor celor care doriti sa ne cunoasteti"

In dezbaterea structurii "Cartii povestilor", alcǎtuita de colegii lor mai mici, elevii cl . a VIIIa ai C . E . au observat ca, pornind de la structura basmului, prin referiri directe doar la cele patru basme populare prezentate in manualele alternative pentru clasa a Va (Tinerete fara batranete, Praslea cel voinic si merele de aur, Aleodor imparat si Greuceanu) elevii-pictori au creat imagini care sa ilustreze momentele esentiale ale textelor . Desenele lor pun in evidenta fantezia creatoare, conturul sintetic si au o cromatica, vie, luminoasa, proaspata . Volumul poate fi folosit si ca material didactic, dar mai ales ca micro-album ce ilustreaza o fericita metoda de a implica profesorii si elevii, deopotriva, intr-un entuziast efort interdisciplinar, care-si gaseste o finalitate eficienta si elegant prezentata .

Prin activitatile extracurriculare, am incercat sa deprindem elevii cu ideea ca in plan artistic folclorul literar se intalneste cu cel muzical, coregrafic, cu etnografia . Cu ajutorul parintilor si al profesorilor am incercat stimularea perceperii eposului folcloric ca "dialog al artelor" .

TESTǍRI ( preteste, teste, postteste )

Precizặri privind lucrul cu clasele de control: am folosit acelasi continut curricular (prevederile programelor) dar cu preponderenta metodelor traditionale, mai putine activitǎti extradidactice .

Evaluare initiala clasele a V a (cu scop de identificare a nivelului achizitiilor elevilor si de asigurare a premiselor atingerii obiectivelor)

1 . Evidentiaza in 3 - 5 randuri semnificatia titlului unui basm cunoscut . 10p .

2 . Numeste doua personaje care apar deseori impreuna in snoavele romanesti . 10p .

3 . Raspunde, in cel mult zece randuri la intrebarea "Ce ti-ai dori sa fii, zmeu sau Fat-Frumos?", motivand alegerea .     20 p .

Indica titlul unei legende despre o planta, un animal sau un fenomem al naturii . 5p .

Precizeaza ce obiect fermecat intalnit in basme ai dori sa-l ai si de ce? 10p .

Explica la ce crezi ca se refera cuvintele "a fost odata ca niciodata" si "pe taramul celalalt"? 15p .

Alege varianta care marcheaza raspunsul corect: Nastratin Hogea este un personaj de a) legenda b) snoava c) poveste 5p .

8 . Gaseste un personaj din basmele romanesti care ti se pare ca seamana cu Cenusareasa . 10p .

9 . Marcheaza raspunsul corect: Legendele Olimpului este: a) opera populara b) opera unui autor roman c) opera unui autor strain . 5p .

. Nota: Se acorda 10 puncte din oficiu TOTAL 100p .

Evaluare finala clasele a VI a

1 . Evidentiaza in 3 - 5 randuri semnificatia titlului basmului popular din manual 10p .

2 . Numeste doua snoave al caror personaj principal este Pacala . 10p .

3 . Raspunde in cel mult zece randuri la intrebarea: "De ce protagonistul multor basme romanesti se numeste Fat-Frumos?" 20p .

Alege raspunsul corect: "Povestea ciocarliei","Dragos-Voda" si"Soarele si luna" sunt: a) povesti b) legende c) snoave 5p . Precizeaza trei obiecte fermecate intalnite in basme . 6p .

Numeste o formulǎ initialǎ, una medianǎ si alta finalǎ intalnite in basme . 15p .

Precizeazǎ in ce constǎ intriga unei balade populare studiate . 10p .

8 . Gaseste un personaj din basmele romanesti care ti se pare ca seamana cu unul

al lui Andersen, fratii Grimm, etc . 10p .

9 . Marcheaza raspunsul corect: Povestea vorbii este: a) opera populara b) opera unui autor roman c) opera unui autor strain . 4p .

. Nota: Se acorda 10 puncte din oficiu TOTAL 100p .

Evaluare initiala clasele a IX a

1 . Numeste trei opere populare studiate in gimnaziu, precizand genul si specia . 10p .

Precizeazǎ patru caracteristici comune ale lor . 10p .

3 . Marcheaza raspunsul corect: baladele populare pot fi 10p .

a) haiducesti b) istorice c) pastorale d) legendare

Reprodu cateva versuri dintr-o poezie popularǎ, stabilind ritmul, rima si mǎsura . 10p .

Care este momentul subiectului din care face parte textul citat? 10p .

Explicǎ, intr-un text de 3-5 randuri, ideea poeticǎ a fragmentului . 10p .

Identificǎ in text un tipar stilistic specific basmului . 10p .

Numeste douǎ teme si douǎ motive intalnite in opere populare . 10p .

9 . Ce ideal uman intruchipeazǎ personajul din fragmentul citat? 10p .

Se acordǎ 10 puncte din oficiu     TOTAl 100p .

Evaluare finala clasa a IX a

1 . Numeste trei opere populare studiate in liceu, precizand genul si specia . 10p .

2 . Care dintre ele nu au caracter sincretic?     5p .

3 . Motivezǎ, in cateva randuri, de ce Mircea Eliade considera cǎ "Monastirea Argesului " este legendǎ ?

Reprodu versurile unui motiv mioritic si analizeazǎ prozodia lor .   10p .

Care este momentul subiectului din care face parte textul citat? 10p .

Interpreteazǎ in 10-15 randuri semnificatia alegoriei moarte - nuntǎ .    20p .

Ce semnificatie are titlul basmului "Tinerete fǎrǎ bǎtranete?" 15p .

8 . In ce opere populare ai intalnit motivul drumului initiatic? 10p .

9 . 9 . Ce ideal uman intruchipeazǎ personajul din fragmentul citat? 10p .

Se acordǎ 10 puncte din oficiu  TOTAL 100p .

Pretest pentru clasa a V-a

A . Basmul popular

Text-suport : "Praslea cel voinic si merele de aur " Timp de lucru: o ora

1 . Evidentiaza, in cateva randuri, semnificatia titlului basmului . 15p .

2 . Subliniaza raspunsul corect: Modul predominant de expunere in textul selectat este a) descrierea b) naratiunea c) dialogul d) monologul 10p .

3 . Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect: Spatiul si timpul specifice desfasurarii intamplarilor sunt: a) reale (cunoscute) b) ireale (necunoscute) 10p .

Numeste trei valori morale incluse in mesajul acestui basm .

(interpreteaza-posttest)      10p . Personajul principal are si trasaturi supranaturale? (detaliaza-posttest) 5p .

Indica momentul subiectului exprimat in fragmentul citat .     10p .

Extrage din text cuvinte care desemneaza: a)doua elemente fantastice b)doua

elemente reale . 10p .

8 . Scrie ideea principala ce rezulta din secventa citata . 10p .

9 . Incercuieste literele care marcheaza trasaturi ale basmului popular: a)circula oral b)autor necunoscutc)are mai multe variante 10p .

Nota: Se acorda 10 puncte din oficiu . TOTAL 100p .

Pentru a fi posibila comparatia, la test si posttest am folosit aceiasi itemi, punctaj si timp de lucru, avand ca texte-suport " Greuceanu" si "Aleodor Imparat" .

B . Legenda populara

Text-suport : "Povestea Vrancei"

Timp de lucru: o ora

1 . Indica titlul unei legende populare despre: a) o planta ( la pretest) b)un animal (la test) c) un fenomen al naturii ( la posttest) 10p .

2 . Subliniaza raspunsul corect:"Legendele Olimpului" este:

a)opera populara b) opera unui autor roman c)opera unui autor strain 5p .

3 . Identifica in legenda propusa doua trasaturi ale genului epic si doua ale literarurii populare .   20p .

Enunta tema acestei legende populare . (interpreteaza-posttest) 10p .

Explica termenul de poveste intalnit in titlurile:" Povestea Vrancei","Povestea ciocarliei", "Povestea despre Tepes" 10p .

Mentioneaza ce moment al subiectului ai recunoscut in fragmentul dat . 5p .

Gaseste trei epitete potrivite cu portrerul moral al personajului principal . 15p .

8 . Alege ce tip de legenda este: a)istorica b) mitologica (si alte exemple-posttest) 5p .

9 . Prezinta intr-un enunt diferente dintre sfarsitul unui basm si cel al acestei legende . 10p .

Nota: Se acorda 10 puncte din oficiu . TOTAL 100p .

Precizam ca la test si posttest am folosit aceiasi itemi, punctaj si timp de lucru, avand ca texte-suport "Povestea ciocarliei" si "Dreptatea lui Tepes"

C . Snoava

Timp de lucru o ora

Text - suport : " Boierul si Pacala"

1 . Explica semnificatia titlului snoavei . 10p .

2 . Alege varianta care exprima raspunsul corect: Nastratin Hogea este personaj de:

a) legenda b) snoava c) poveste 10p .

3 . Identifica intriga (cauza actiunii) textului propus . 10p .

Rezuma in doua - trei enunturi textul snoavei . 10p .

Selecteaza cuvinte referitoare la timpul si spatiul actiunii . 15p .

Alege doua adjective care caracterizeaza personajul principal . 5p .

Numeste defectul omenesc ironizat in aceasta fabula si ofera o "reteta" personala

pentru indreptarea lui . 10p .

8 . Subliniaza raspunsul corect : Verbele folosite la timpul prezent

a) surprind ritmul alert al actiunii

b) descriu cadrul naratiunii

c) creeaza o atmosfera fantastica 10p .

9 . Scrie ce te-a amuzat mai mult citind acest text : intamplarea relatata, personajele, felul lor de a vorbi . Argumenteaza raspunsul . 10p .

Nota: Se acorda 10 puncte din oficiu . TOTAL 100p .

La test si posttest , am folosit aceiasi itemi, punctaj si timp de lucru, iar ca texte-suport '' Pacala si Tandala '' si '' Pacala avocat ''

BALADA POPULARA

Pretest pentru clasele a- VI- a, aplicat celor doua colective, martor si experimental

Text - suport : "Toma Alimos" Timp de lucru: o ora

1 . Rezuma, in trei -patru enunturi, subiectul baladei . 10p .

2 . Numeste cauza care declanseaza conflictul . 10p .

3 . Transcrie versurile care prezinta portretul fizic al personajelor . 10p .

Precizeaza cele doua trasaturi morale opuse ale personajelor . 10p .

Enumera doua elemente care apartin planului real si doua ale celui fantastic . 10p .

Mentioneaza cuvinte/ structuri care indica timpul si spatiul actiunii . 10p .

Alege varianta care exprima raspunsul corect: Textul propus este o balada

a)istorica b)fantastica c)haiduceasca d)pastoreasca 10p .

8 . Stabileste care este masura versurilor, ritmul si rima 10p .

9 . Explica prezenta in text a cuvintelor si expresiilor populare, a diminutivelor . 10p .

Nota: Se acorda 10 puncte din oficiu . TOTAL 100p .

Pentru test si posttest, am folosit aceiasi itemi, punctaj si timp de lucru, avand ca texte-suport "Pintea Viteazul" si "Novac si corbul" .

BALADA POPULARA

Pretest pentru clasele a IX-a aplicat celor doua colective, martor si experimental

Text - suport : " Miorita " Timp de lucru: doua ore

1 . Stabileste daca denumirea de "cantec batranesc" se refera la caracteristicile baladei populare:

a) anonim si colectiv b) oral si popular c) sincretic si traditional 10p .

2 . Prezinta, in aproximativ 20 de randuri, momentele subiectului acestei balade . 15p .

3 . Mentioneaza trei motive poetice prezente in text . 10p .

Numeste procedeul lexical tipic folcloric intalnit in portretizarea eroului . 5p .

Figura de stil citata este :

a) hiperbola b) personificare c) alegorie 5p .

Atitudinea protagonistului in fata mortii exprimata in text este :

a) fatalism resemnat b)asumarea destinului nemilos c)model de jertfa creatoare 5p .

Demonstreaza, in aproximativ 15 randuri, de ce este o balada populara . 15p .

8 . Subliniaza, cu exemple, faptul ca acest text poate fi considerat o sinteza a genurilor literare .      15p .

9 . Precizeaza felul ritmului, rimei si masurii din aceasta balada . 10p .

Nota: Se acorda 10 puncte din oficiu TOTAL 100p .

Testul si posttestul au folosit aceiasi itemi , punctaj si timp de lucru, avand ca texte-suport "Gruia lui Novac" si "Monastirea Argesului" .

BASMUL POPULAR

Pretest de evaluare aplicat colectivelor martor si experimental ale claselor a IXa Timp de lucru: 2 ore

Text-suport : "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte"

1 . Rezuma subiectul basmului in maxim 20 de randuri . 15p .

2 . Precizeaza care sunt indicii spatio-temporali intalniti in acest basm . 10p .

3 . Stabileste intamplarea care reprezinta intriga basmului . 5p .

Mentioneaza trei motive literare care se intalnesc in acest basm .

Demonstreaza in ce consta caracterul de bildungsroman al acestui basm . 10p .

Prezinta secventa didactic-moralizatoare in care apare relatia parinti-copii . 10p .

Evidentiaza ce rol au formulele narative intalnite in text . 10p .

8 . Defineste si exemplifica oralitatea stilului . 10p .

9 . Demonstreaza, in cel mult 15 randuri, ca este un basm popular (minim 4 argumente)

10p .

Se acorda 10 puncte din oficiu . TOTAL 100p .

Pentru a fi posibila comparatia, la test si posttest am folosit aceiasi itemi, punctaj si timp de lucru, avand ca texte-suport " Sarea in bucate" si "Ileana Samziana" .

Capitolul Analiza si interpretarea rezultatelor cercetarii

Capitolul inregistreazǎ si analizeazǎ rezultate privind reflectarea conceptiilor populare despre educatie in miracolul modelator al povestii, constatari privitoare la prezenta modelului educational al eposului folcloric in continuturile curriculare, date comparative privind analiza rezultatelor obtinute de elevi in diferite etape ale experimentului . Sunt interpretate opinii privind necesitatea unui proiect de programa si de manual pentru un curs optional de folclor, rezultate deduse din experimentarea unor metode si procedee moderne de receptare a eposului folcloric, implicatii si aplicatii educationale ale perceperii directe si diferentiate a valorilor eposului folcloric .

1 . Rezultate privind reflectarea conceptiilor populare despre educatie in

miracolul modelator al povestii

Urmare directa a studierii materialului bibliografic, acest subcapitol reprezinta un studiu explorativ ce vizeaza ipoteza generala si primul obiectiv al lucrarii noastre . El evidentiaza precepte si teorii ale educatiei actuale care isi gasesc fundamente si in eposul folcloric . Supozitiile pe care le avansam prefigureaza elemente de conceptie innoitoare, care ofera premise pentru confirmarea ipotezelor .

Constatǎm cǎ relatiile dintre eposul folcloric si pedagogie se regasesc in valentele folclorului ca material educativ, cat si in normative pedagogice care aduna, selecteaza si coordoneaza conceptia poporului despre procesul educational .

Idealul educativ popular, omenia, se atinge prin evolutia stadiala a personalitatii umane, de la copilul cuminte sau neastamparat la tanarul frumos si curajos, (Fat-Frumos si Ileana Cosanzeana, "mandrul ciobǎnel", Toma Alimos) cel care se jertfeste (Manole si Ana) sau va ajunge un unchias intelept si sfatos .

Componentele idealului educational popular urmaresc educatia pentru valori morale, estetice, pentru munca de calitate, pentru sanatate, etc . Originea experientei pedagogice colective este un subiect actual in stiintele educatiei . Empirismul si practicismul creatiei pedagogice populare se manifesta stralucit in practica educationala . Continuitatea si consecutivitatea pedagogica realizeaza transmiterea din generatie in generatie a celor mai valoroase conceptii, forme experientiale educationale .

Numind aceste valori "Cuvintele Fundamentale", Nicolae Iorga se ocupa in studiul cu acest titlu de:

Frumosul folcloric (latinescul "formosus" = forma) tine de constructia spiritului, de simtul estetic, de gust: frumosului natural i se integreaza cel uman, subiectiv: "Nu-i frumos ce-i frumos, ci-i frumos, ce-mi place mie" .

Binele inseamna echilibru, armonie, masura: "Obisnuita intrebare "Ce mai faci?" presupune obligatoriu o actiune, dar si o atitudine, ca in "Fa bine si imprumuta-ma cu . " . "In nici o limba din lume nu se gaseste o expresie asemanatoare" . Rostit pe diferite tonuri, "bine" poate sugera o amanare, ironie, amenintare, pedeapsa morala . Regula fireasca a vietii e "sa-ti mearga bine" .

Mintea e necesara in toate domeniile vietii . Tot N . Iorga considera ca sintagma "copil cuminte" este introdusa de o anumita pedagogie care a deformat multe generatii, taindu-le indemnul la fapta si citeaza replica populara "Copilul cuminte este care nu face nimic in cursul lectiei" si concluzioneaza: "Mintea s-a asezat acum pe catedra, dar nu are catalog in care sa scrie note, catalogul este insasi viata" . Numeroase expresii si paremiologii romanesti se refera la: "tinere de minte ", "a lua aminte", "in minte", "mintea cea de pe urma", "cap ai, minte ce-ti ai trebuie?", etc .

Intr-un numar apreciabil de creatii epice populare se afirma necesitatea educatiei, desi cea a educatiei prin instructie este mai dificil de exemplificat, fiind patrunsa in constiinta populara mai recent si in mai mica masura . Chiar daca in eposul folcloric nu intalnim termenul "educatie", aceasta nu inseamna ca nu exista notiunea, desemnata prin sensul initial al latinescului "educatio" - "crestere si invatatura" .

Traditiile pedagogiei populare constituie obiectul de studiu al etnopedagogiei . Din folclor, ca si din pedagogia scrisǎ, rezulta doua atitudini fata de posibilitatea educatiei: optimism pedagogic bazat pe afirmarea fortei educatiei si pesimism pedagogic . Fara a fi adeptii "liniei de mijloc", pledam, cu luciditate pedagogica, pentru considerarea artei populare, ca parte a culturii nationale, drept un domeniu fundamental al educatiei estetice care poate deveni model valoric si iconic pentru completarea culturii generale .

Din sursele bibliografice studiate, reiese ca mediul educogen social-uman oglindit in folclor este vast si variat . Prin basmele culese de Petre Ispirescu intram in lumea pre si protoistorica a neamului, adusa in timpuri mai apropiate de balade si legende: Roman Grue Grozovanul, Dragos, Mesterul Manole, Constantin Brancoveanu, Cantecul lui Mihai Viteazul, Visul lui Tudor Vladimirescu, multe figurand in manuale sau in lectura suplimentara . Materialul documentar studiat demonstreaza ca familiei taranesti i-au fost dedicate numeroase studii . Folclorul satului include folclorul familiei si pe cel al copiilor, caci "vesnicia s-a nascut la sat" . (L . Blaga)

Conceptul ruralismului folcloristic bazat pe credinta ca, prin cultura, poporul isi poate imbunatati conditia de viata a avut un puternic ecou in randul invatatorimii galatene . Ion Popescu, invatator de la Podul Turcului, afirma ca: "In afara de scoala oficiala exista o scoala a traditiei , o scoala a poporului fara carte, fara scriere, scoala orala, a obiceiurilor si folclorului, transmisa din generatie in generatie, ceea ce numim noi claci, sezatori, sfaturi si taclale, vorbe de duh, de glume, de dragoste, povestiri cu talc, fantastice, basme, legende istorico-geografice, igiena, medicina populara" (I . Popescu, 1934, p . 16) . Conceptia despre viata surprinsa permanent in folclor nu uita de "gura lumii", "gura satului" .

Pentru popor, invatatura e o munca serioasa, caci se poate invata singur, din proprie experienta, si de la sau pe altul: "toata lumea e o scoala" . In didactica populara, exista un complex de reguli, principii si metode nescrise, neconstituite intr-un sistem, in care ideea de educator ce "da o lectie" apare alegoric si demonstreaza ca educatia este o functie esentiala a vietii omenesti . In popor, copilul invata in familie, de la parinti si apoi din mediul social extrafamilial intentia de a transforma ceva in bine .

Adaptarea la imprejurari presupune, ca metode aratarea (prezentarea, demonstrarea, sfatul, desi "mai bine o pilda buna decat zece sfaturi") si intrebarea . Aprobarea presupune rasplata, iar dezaprobarea - pedeapsa .

In triada traditie - folclor - educatie, se pot descoperi numeroase interferente ale continuturilor unor reguli :

a) invatatura este munca, efort .

b) ea are in centru pe cel ce trebuie invǎtat in legatura cu experienta sa de viata .

c) roadele invataturii se obtin treptat .

d) pentru a deveni temeinic, ceea ce se invata trebuie fixat prin repetare .

e) invatatura trebuie sa fie practica .

In conceptia populara, "mestesugul educatiei" priveste educatia prin instructie . Prin intermediul folclorului, educatia este, in buna parte, traditie bine inteleasa .

Misiunea sociala a pedagogiei (folclorice) traditionale este indeplinita de familie si de scoala, institutii care au aparat spiritul popular: "Pedagogia populara este o ramura a cunostintelor empirice acumulate de popor, in care-si gǎsesc oglindirea scopurile educatiei precum si totalitatea mijloacelor, procedeelor si deprinderilor folosite de masele largi ale omenirii in scopul educǎrii generatiilor tinere . " (N . Silistraru, 2003, p . 174) . Chiar traducatorul Mioritei, Jules Michelet, se declara un adept al educatiei in familie .

Desi pedagogia orala traditionala nu s-a putut fixa, trasaturile ei se pastreaza si pot fi studiate: scopurile, principiile, tehnicile si procedeele procesului educativ . Ele se regasesc in materialul paremiologic si in speciile eposului folcloric . Constatam ca si manualele scolare de la inceputul secolului trecut, in special cele pentru cursul primar, s-au inspirat din folclor .

Pedagogi si folcloristi au studiat valoarea educativa a folclorului, in general si viziunea populara asupra educatiei . Profesorul de pedagogie Petru Span (1905 p . 10) a fost interesat de utilizarea folclorului in actiunea educativa, prin texte populare: "Povestile au fost factorul cel mai insemnat, daca nu unic in educatia estetica, practica si nationala pentru toate generatiile poporului roman . . . O buna povestire este o comoara pedagogica" . Ca exemplu, selecteaza sase creatii romanesti, arata cum ar trebui predate, incadrate in "treptele formale" ale didacticii herbartiene: analiza (pregatirea), sinteza (predarea si aprofundarea) asociatia, sistematizarea, aplicarea .

Invatatorul galatean Apostol D . Culea, in lucrarea "Literatura copiilor si sezatorile cu copii" (1923, p . 7) preciza: "Scoala noastra, de 50-60 de ani de zile de cand e, n-a facut aproape nimic pentru acea foame a sufletului ce se simte la sezatori . In loc sa capteze spiritul acestei scoli seculare de cultura, adaptandu-l, ea l-a ucis cu uscaturile noastre de prin carti didactice" .

Lucrarea teologului Atanasie Paunescu (1914, p . 7-8) "Basmul in cultura integrala . Continutul graiului" avertizeaza ca "Basmul nu e numai o podoaba a vremurilor trecute . . Pentru pedagog, mai ales, studiul basmului va fi de un interes capital . Intr-adevar, nu pot sa cunoasca sufletul copilului acei care nu cerceteaza aceasta productiune" .

Invatatorul Ion Pop-Reteganul a incercat chiar o clasificare (in optsprezece volume!) a folclorului: a) cantece batranesti, voinicesti si ostasesti, b) cantece de bucurie, de jale, de dor, de urat, de manie si necaz, c) cantece satirice si chiuituri, d) diverse (Gh . Vrabie, 1970, p . 204)

Daca Hasdeu aprecia caracterul de "enciclopedie stiintifica" al folclorului drept o programa a unui invatamant popular, un remarcabil folclorist (Ov . Papadima,1968, p . 22-23) concluziona "cea mai complexa oglindire a felului cum vede poporul nostru rolul educatiei si normele pedagogice legate de ea se afla in proverbe si zicatori . . Desigur nu vom gasi in aceste caracterizari ale intelepciunii populare un sistem inchegat de idei, asemanator unui tratat de pedagogie in nucleu .

Ni se pare semnificativ faptul ca omul este atras de modelul eroului, este un potential ce trebuie recuperat de educatie prin implicarea elevilor intr-un proces global interactiv, corelat cu experienta lor de viata: "Modelul este norma perena aflata in sufletul si in mintea celui care canta: este singura cale de explicare a proceselor creatoare in folclor, aduse dupa o ars combinatoria in desavarsirea fie a basmului, a baladei, sau a cimiliturii, etc . " (Gh . Vrabie, 1984, p . 7)

Intre speciile epice, basmul este la fel de veche ca si specia umana, si nascocitorul sau este omul matur, care se intoarce in sine pentru a redobandi viziunea "varstei de aur" a copilariei dornice de cunoastere a evenimentelor imaginare ce prefateaza destinul real al unei vieti pline de evenimente care, oricat de nefericita ar fi, ramane un spatiu al fascinatiei linistite, capata energiile imaginatiei, transformandu-le in traseu al purificarii, al catharsisului . " Repovestind sau inventand, naratorul sau cititorul de basme isi reviseaza copilaria, inoculand ascultatorului-copil reveria primordiala a basmului . Ca reverie a reveriei, basmul este trait de fiecare ca un vis al eternitatii (V . Filimon, 1982, p . XVII )

Completand simbolistica modelelor, o alta "cheie" este numerologia care reconstituie in mitologie un cod magic de cunoastere esoterica a universului, de transformare a haosului in cosmos (lumea armonioasa) .

Inca din clasa a Va , elevul trebuie ajutat sa descopere ca in basm numarul apare ca reflex al trinitatii sacre: imparatul are trei copii, trec prin trei incercari, calatoresc trei zile si trei nopti, au trei insotitori, intalnesc trei sfinti, calatoresc peste noua mari si noua tari pana ajung in al noualea cer dupa ce au parcurs si alte doua spatii: pamantul si "celalalt taram" . Dupa ce Fat- Frumos asteapta trei zile, pleaca in calatorie la 15 ani (tot multiplu de 3) si trece trei obstacole .

Personajele negative subliniaza si ele perspectiva educationala a basmului ca ipostaze ale umanului decazut, pentru ca nu au ascultat sfaturile, au furat merele de aur sau soarele si luna, lasand oamenii in intuneric . Zmeii cu 3, 6, 12 capete, 3 ochi sau 12 aripi, sunt reprezentanti ai fortei brute si ai violentei invinse de suprematia intelectului .

Riturile de trecere din eposul folcloric presupun o moarte initiatica rituala, urmata de o "inviere" . Dupa ce calatorescu in lumea mortii, tinerii (Fat- Frumos, Mesterul Manole, ciobanasul moldovean) trec prin incercari care ii propulseazǎ intr-o ordine superioara, data de noul statut de invingator, care, prin autosacrificare, isi pune in slujba unui principiu moral, Binele, calitati ca: inteligenta, efort, ingeniozitate, harnicie, etc . Nu de putine ori "trimis pe la scoli si filozofi", dascalii nu mai au ce sa-l invete, caci "invataturile pe care alti copii le aflau intr-un an, el le invata intr-o luna" (actualul concept de invatare diferentiata, pe baza de "credite", etc . )

Desi corespondentele textului romanesc "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte" se pot identifica in catalogul international Aarne - Thompson "The Types of the Folktale" la subtipul "The land where no one does AT 470 B", se vehiculeaza ideea ca "sub forma integrala, pare a fi necunoscut in literatura folclorica europeana" (L . Saineanu, 1978, p . 247) . Am propus elevilor sa-l traduca si sa-l introduca in pagina web . La fel ar putea proceda orice editura cu extrem de interesanta monografie a lui M . Constantinescu "Triumful lui Fat- Frumos" . In textul acestui basm, elevii au observat apropierea etapelor calatoriei de traseul educatiei scolare prin sansa trairii experientelor unice, a posibilitatilor aplicarii si transmiterii reperelor axiologice . Si nu este un exemplu singular . In "Basmul feciorului de imparat cel cu noroc la vanat" citat de Al . Odobescu in "Pseudo kinegeticos", imparateasa isi da mai intai copilul la carte si abia apoi il trimite in lume: "De micut il dase Doamna la carte si cand abia incepuse tuleiele barbii sa-i umbreasca pielita copilareasca, el vorbea pe de rost toate limbile de pe lume, ba inca intelegea graiurile tainuite ale paserilor si ale fiarelor .

Atunci Doamna, cu inima inganata intre dor si bucurie, ii vorbi asa: "Fatul meu, cartea, cata a fost, ai invatat-o toata din scoarta-n scoarta, acum, ca sa te faci om pe deplin, si voinic cu temei, precum se cade unui barbat, si mai ales unui fecior de imparat, toti de toate partile imi spun ca trebuie sa te duci, lumea s-o colinzi ca sa incerci si sa ispitesti viata prin tine insuti si sa afli multe si marunte ale lumei care se vede ca in carte nu se pot scrie" . Viziunea traditionala despre educatie separa scoala dascalilor de scoala vietii inca din vremuri cand "oamenii de pe lumea asta stiau si puteau mai mult decat ce pot si stiu cei de acum . "

Scoala moderna incearca sa lege cele doua trepte ("a sti sa fii si a sti sa devii") prin valoarea modelului comunicativ de spatiu de acomodare cu scoala lumii . Circumstantele inceputului de mileniu impun scolii o noua paradigma educationala, un nou curriculum care sa introduca metode si tehnici concrete de prezentare a cunostintelor intr-o modalitate accesibila elevilor .

Intre acestea, "povestea" ramane cea mai importanta inventie, cel mai puternic instrument de invatare si de educatie, un model de organizare a informatiilor si a mesajului . Ea reactualizeaza elemente si structuri naturale prin readucerea emotiei si trairii active a naratiunilor in care este implicat elevul in spatiul scolar . Este un text initiatic-educativ, care implica participantii afectiv si imaginativ, prin caracterul sau interactiv .

Din compunerile realizate de elevii C . E . ai cl . a Va cu tema "Esti si tu un Fat-Frumos?, a reiesit ca mesajul educativ al eposului folcloric are un suport didactic eficient, interactiv, demonstrand ca, in traseul dezvoltarii umane, fortele individuale nu sunt suficiente . Elevii au constatat ca "traseul" urmat de ei in procesul instructiv-educativ comporta numeroase asemanari cu "cǎlǎtoria" eroului eposului folcloric:

-etapa inocentei = intrarea in comunitatea de invatare (moment prezentat detaliat si emotionant in 88% din compuneri)

-acceptarea "provocarii" = teste predictive

-incercari initiatice = activitatea de predare-invatare

ultimul obstacol = evaluarea sumativa

-implinirea misiunii = absolvirea

-schimbarea nivelului ontologic = integrarea intr-un nivel scolar superior

Modelul educational al eposului folcloric ofera spatii de creare a competentelor, abilitatilor si capacitatilor dorite in diferite arii curriculare, datorita perspectivei globale si integratoare a informatiilor incluse, sugerand posibilitatea unui proiect cross-curricular . Din raspunsurile la intrebarea 3 a chestionarului pentru elevii de gimnaziu, reiese ca se accentueaza permanent eroarea fundamentala a scolii de a neglija frumosul si afectivitatea, valori pe care elevul le cauta in afara scolii in modele impuse de muzica, filme, grafitti, jocuri pe calculator, etc .

Astazi, programele TV pentru copii prezinta violenta in context amuzant ("Tom si Jerry" si "Popeye Marinarul" sunt povesti - tip, edificatoare in acest sens) .

Nimeni nu-l ajuta pe elev sa-si dezvolte capacitatea de a alege singur prioritatile axiologice, caci si in scoala, inca multe "optionale" sunt . obligatorii . Dupǎ cum rezulta din 78% din raspunsuri la intrebarea 3 din Chestionarul 1, cel in care-si pune speranta elevul pentru iesirea din impas este profesorul, pe care are mereu rabdarea sa-l astepte sa intinereasca .

2 . Constatari privitoare la prezenta modelului educational al eposului folcloric in continuturile curriculare (programe, manuale) 

Rezultate ale cercetǎrii documentelor curriculare

Compararea diferitelor teorii sau practici pedagogice (pedagogia comparata ) s-a dovedit utila si cand am pus alaturi actuala programa de limba si literatura romana cu cea de la inceputul secolului trecut .

Acum un secol, obiectivele studiului limbii materne prevedeau ca: Scopul invatamantului Limbii Romane in scolile secundare pentru cursul inferior este:

1) "A familiariza pe elevi cu materialul concret al limbii .

2) A-i face sa citeasca, sa vorbeasca si sa scrie clar, usor si corect .

3) A le dezvolta neintrerupt simtul limbii, atat receptiv . cat si productiv .

4) A contribui la dezvoltarea judecatii si simtirii elevilor .

5) A-i introduce intr-o lume de cugetari distinse, a le dezvolta simtul pentru forma frumoasa in vorbire si in scris si a le destepta pricepere, iubire si respect pentru cultura si viata nationala a poporului nostru" (Ministerul Instructiunii si al Cultelor, Programa Analitica a Invatamantului Secundar, 1907) .

Actuala programa situeaza problematica intelegerii la nivelul fiecareia dintre coordonatele ce o compun:

1) dezvoltarea competentei de comunicare orale si scrise

2) formarea culturii literare si a unui univers afectiv si atitudinal coerent

3) formarea si dezvoltarea unor deprinderi de munca intelectuala" (MEN, Consiliul National pentru Curriculum, Programe scolare pentru clasele V-VIII, 1999)

Si in ceea ce privese proiectarea lectiei (secventei didactice), privita comparativ, am remarcat asemanari si deosebiri intre :

a) modelul traditional

Verificarea cunostintelor; Invatarea noilor continuturi; Fixarea si evaluarea cunostintelor dobandite sau actualizarea celor dobandite anterior

b) modele moderne (prezentate mai jos)

Invatarea noilor continuturi; Ce-am invatat, cand pot fi aplicate

cunostintele, cum le explic si le corelez . Ce stiu despre subiect si ce as mai dori sa aflu sau actualizarea celor dobandite anterior .

Demersul didactic traditional presupune: Didactica actuala recomanda:

-anuntarea unei teme comune pentru intreaga clasa -alegerea libera a temei functie -discutarea temei de catre profesor si elevi de experienta de viata si imaginatia

fiecarui elev

-realizarea unui plan comun  -notarea libera a unor idei, ganduri

-redactarea textului     -realizarea de ciorne cu modificari

-lectura si corectarea textului -dialog cu colegii sau cu profesorul

pt . realizarea feed-back-ului

-rescrierea in forma finala    -redactarea formei finale si

corectarea ei

-lectura textului realizat in vederea notarii -lectura textului in vederea dublei

evaluari:a produsului (textul)si a

procesului(ciorne)

Privitor la selectarea textelor pentru manualele gimnaziale, se face precizarea: "Pentru o consecventa a principiului reprezentarii cum se cuvine a folclorului literar in manualul ciclului gimnazial, manualul de la aceste clase ar trebui sa cuprinda o poveste selectata cu grija din proza noasta populara, care, judecata prin comparatie cu basmul, sa duca elevii la intelegerea evolutiei interioare a genului, a faptului ca timpul a impus in buna masura prefacerea realului in locul fantasticului, atunci cand acesta s-a mai pastrat, atribuindu-se alte functii decat cele explicative, de regula, etico-estetice" . (V . Adascalitei, 1983, p . 11)

Interpretǎri reiesite din studiul comparativ al manualelor

Manualele scolare reprezinta jumatate din materialele curriculare . De mai bine de doua secole, ele servesc drept "carte de invatatura" pentru elevi si "carte de sprijin" pentru profesori, fiindca ele selecteaza, organizeaza si prezinta continutul programei .

Consideram oportun un scurt periplu prin manualele de limba romana editate in ultimul secol pentru a observa evolutia conceptelor didactice legate de eposul folcloric .

Observatiile noastre se alatura unor opinii despre istoria programelor si manualelor din volumul  "Studiul limbii si literaturii romane in secolul XX . Paradigme didactice", de Alina Pamfil si Ioana Tamaian, Ed . Casa Cartii de Stiinta, Cluj, 2006, care considera manualele texte prescriptive construite de institutia scolara cu scopul de a impune orientarea globala a disciplinei . Un subcapitol al cartii se ocupa de " folclorul literar comunist " din ''Literatura romana . Manual pentru clasa a IX a'' ,1960,1965,1966, iar altul de ''contraste'' despre literatura populara din manualele lui Gh . Adamescu,1896, I . Vitner,1958, M . Fanache, E . Giurgiu, 1965, A . Gh . Olteanu, M . Pavnotescu,1982, M . Pavnotescu,1989 .

Revizorul scolar M . Eminescu aprecia in ziarul "Timpul" din 7 mai 1880:

"Invatatorul copiilor, o carte de citit in clasele primare de baieti si fete de C . Grigorescu, I . Creanga si V . Raceanu, editia a IVa, Iasi 1880, 1 volum, 220 pagini se numara intre cele de scoala si mai ales cu drept cuvant decat multe altele . Intre bucatile de citire afam lucrari literare de gen popular de-o valoare oarecare, caci aceasta este una din rarele noastre carti de scoala netraduse . De aceea, facand cu totul abstractie de la destinatia ei, extragem cateva probe din cari se va vedea cata originalitate de stil ascunde si cum e una din putinele carti din cari copiii invata intr-adevar romaneste" .

In Carte de lectura romaneasca pentru clasele gimnasiali, inferiori si reali de Gavrile J . Munteanu, Tom I parte prima si a doua, editiunea a doua Romer si Kramer tipografi si proveditori, Brasoviu, 1861, p . 70-71 apare varianta Russo din Soveja a Mioritei, neinclusa in prima editie din 185

Circulatia textului mioritic tiparit in foaia "Bucovina" in1850 se continua in manualele scolare incepand cu Lepturariu romanesc de Arune Pumnul, Vienna 1862, p . 106-10

I . Manliu in curs practic si teoretic de limba romana Compozitiuni si disertatiuni pentru cele 4 clase superioare de licee, seminare, scoale normale, scoale de fete, precum si pentru studiul propriu, partea a II a, Bucuresti, Tip . Si Stab . De Arte Grafice 1913, aplica poeziei populare Oprisanul din colectia Alecsandri un "Plan tipic pentru tratarea poeziilor epice poporane, aratat prin intrebari (p . 95) . Urmeaza Comparatiuni cu alte balade poporane . Oprisanul si Calomfirescu (p . 154), apoi Epopeea populara (Lectura) p . 185, pentru ca la p . 206 sa se afle sinteza Despre poezia populara . Este reprodusa o parte din studiul lui Alecsandri Romanii si poezia lor intitulata Balada Mioritei . Nota de subsol avertizeaza ca in Carte de cetire si gramatica M . Dragomirescu si Gh . Adamescu pentru cl . a Va, Editia a IIIa, Editura Librariei Socec & co, Bucuresti,1915) este insotita de doua variante . O "dizertatiune" de V . Alecsandri cu tema Despre cetire (recomandata pentru scoalele normale si seminare, p . 211) urmareste un plan cu "introducere, transitiune si argumentatie":

a) Plan tipic de tratarea poeziilor epice prin intrebari:

1 . Ce fel de poezie este? Normativa, descriptiva sau altfel?

2 . Expunerea pe scurt a continutului poeziei .

3 . Expunerea faptelor este cronologica sau inversionate? Se gasesc si episoade?

Care a fost scopul poetului cand a facut aceasta poezie?

Care e ideea fundamentala a poeziei?

Ce situatii se gasesc in poezie? Cum e impartita poezia?

Care sunt si cate sunt personajele principale active ale naratiunii si care sunt cele secundare?

8 . In ce consta frumusetea poeziei acesteia?

9 . Se potriveste titlul poeziei cu actiunea? S-ar putea gasi si alt titlu?

b) Plan tipic format prin verbe marcate:

1 . Felul sau genul poeziei; 2 . Cuprinsul; 3 . Expunerea faptelor in mod cronologic sau inversionat; Scopul; Ideea fundamentala; Situatiile; Persoanele si caracterizarea lor; 8 . Frumusetea poeziei; 9 . Titlul .

Comparatiuni cu alte balade populare: Oprisanul si Calomfirescu, Novac si Corbul, Miorita . Teme analoge de comparari: Ghemis cu Vulcan, cu Manea, Gruia lui Novac, Grozavul, Pintea .

Epopeea populara (lectura), ex . Iliada, Odiseea si Nibenlungenlied (p . 186)

Munca e o comoara (genul didactic) "lamureste si intemeiaza un adevar oarecare" (p . 189) .

Despre poezia populara: Nasterea poeziei populare (lectura, p . 206)

Balada Miorita (comentariu facut de Alecsandri, p . 208) .

Chiar dupa aproape un secol, structurarea de mai sus poate fi data ca exemplu de logica didactica, de imbinare a analizei cu sinteza, a literaturii nationale cu cea universala . Manualul de limba romana a lui M . Dragomirescu si Gh . Adamescu citat anterior, include o modificare a textului Mioritei datorata lui George Catana, la paginile 42-53, varianta Russo p . 36-38 si textul cules de G . Dem Teodorescu, p . 38-41 .

Manualul de stilistica, compozitie si gramatica romana de Gh . Nedioglu, Bucuresti, editura Cartea Romaneasca, 1923, face in introducere (p . 5) referiri la limba populara si limba literara, de acelasi autor fiind si Limba romana in evolutia ei istorica si literara f . a . continand subcapitole ca: "Nasterea literaturii populare: specii" (p . 322) si Genul didactic: proverbe, zicatori, ghicitori, satire, snoave" p . 328, "Cartile populare" (carti astrologice, p . 331) si "Ce este literatura populara epica? (p . 355) . Se exemplifica cu texte din Isopia, Fiziologul, Floarea darurilor, Pilde filozoficesti .

Manualul unic pentru clasa a V-a din "obsendantul deceniu" '50-'60 considerǎ ca este pe intelesul unor elevi de 12 ani singurul basm popular in care eroul moare, Tinerete fara batranete si viata fara de moarte . In cel din 1969, se regasesc fragmente din Praslea cel voinic si merele de aur, iar cel din 1984 includea fragmente din Greuceanu .

Manualul unic de liceu pentru clasa a IX-a din 1966, pe langa lirica populara, acorda eposului folcloric aproximativ 20 de pagini: basmul popular Calin Nebunul si balada Novac si corbul . Avand aceiasi autori, M . Fanache si E . Giurgiu, si in 1971, nu se mai facea nici o referire la cultura populara . Tot la clasa a IX-a, in 1982, capitolul introductiv era intitulat "Literatura populara" . Ca lecturi, erau propuse basmele Barbatul cel harnic si Zana Zorilor, iar pentru studiu era Monastirea Argesului .

Manualul pentru clasa a VIII-a, E . D . P . 1980, autor D . Savulescu, solicita elevilor sa alcatuiasca o compunere-sinteza pe baza cunostintelor gimnaziale cu tema "Literatura populara romaneasca," dupa ce se studia doar Miorita . In acelasi an, la clasa a VII-a se studia Manastirea Argesului si se realiza compunerea "Mesterul Manole si jertfa pentru creatie" . Elaborate in 1983, manualele pentru clasele a V-a, (autori A . Dumitrescu si V . Teodorescu) si a VI-a, (autori M . Butoi si Gh . Constantinescu-Dobridor) sunt ultimele care mai studiaza Lecturi literare separat de Gramatica . In clasa a V-a se studia Greuceanu, iar in clasa a VI-a, Toma Alimos .

Manualul pentru clasa a IX-a din 1994, cu sapte autori, isi intituleaza un amplu capitol: "Literatura populara - parte integranta a literaturii nationale", propunand studiul temeinic al miturilor si al unor specii ca Miorita, Monastirea Argesului, si Tinerete fara batranete .

Din opt manuale alternative pentru clasa a X-a dedicate studierii prozei, sase propun studierea basmului cult Povestea lui Harap Alb, cel al Ed . Humanitas prefera Danila Prepeleac si niciunul nu gaseste spatiu pentru basmul popular, cu toate ca la exercitii si teme se propun comparatii intre acesta si cel "cult" . Ultimul manual de liceu in care am intalnit eposul folcloric la capitolul Miturile si unde, alaturi de balade era prezentata si studierea basmului Tinerete fara batranete, a fost cel pentru clasa a IX-a, cu zece autori, EDP, 199

Programa pentru ciclul gimnazial propune un mod flexibil de proiectare curriculara, corelatia permanenta limba-literatura, echilibru intre exprimarea orala si cea scrisa, cu accent pe paradigma functional-comunicativa . Subliniind latura formativa a invatamantului, programa pentru ciclul liceal se bazeaza pe cultivarea sensibilitatii estetice, a placerii de a citi, continuturile proiectate sunt in corelatie cu competente specifice, iar studiul descriptiv se imbina cu lucrul cu textul, intr-un cadru flexibil de organizare a muncii ,"omitand", insa, cultura populara .

Manualele alternative contin si texte sau tipuri noi de exercitii, si modalitati de studiere diferite de maniera clasica . Fiecare manual alternativ propune o "metodica" proprie, gandind mai mult la profesor decat la elev . De aceea, ni se pare ca ar fi nimerit un "cuvant introductiv" adresat elevului, care sa contina elemente de metacognitie extrase din curriculum si adaptate la noul receptor .

Pentru perspective, extindem observarea si compararea unor manuale si la ciclul primar unde, daca n-a aflat de la gradinita, copilul face cunostinta cu eposul folcloric .

Manualul pentru clasa a II-a (Ed . Aramis 2003) face adaptari de texte dupa Al . Mitru: Spicul de grau si pleava este numita "povestire" si nu legenda (p . 98) . Daca un elev de clasa a IV-a studiaza dupa manualul Ed . Aramis 2003, afla ca lectura Boierul si Pacala este "poveste populara romaneasca" (p . 133) . Urmand clasa a V-a dupa manualul Ed . Humanitas 2001, va repeta acelasi text, despre care va afla ca este snoava (p . 296) . Este singurul manual actual care si defineste corect aceasta specie (p . 299) . Manualul MEN pentru clasa a IV-a al Ed . Aramis (fara specificarea anului aparitiei) la pagina 80 considera O poveste cu talc drept "poveste populara" tot o snoava . Pentru cunoasterea aceleiasi specii, manualul MEC pentru Scoala de Arte si Meserii, Ed . Economica, 2004, propune opera lui Anton Pann, Povestea vorbii, pe care elevul a studiat-o si in clasa a V-a (manualul All 1997, p . 174) . Pentru a fi confuzia totala, textul Pacala avocat, propus de manualul Ed . Teora, 1997, pentru clasa a V-a, dupa ce defineste snoava drept "creatie literara in versuri sau in proza (populara sau culta?) este urmat de "precizarea": "putem considera intamplarea relatata un basm" (p . 142) .

Legenda propusa pentru studiu de manualul pentru clasa a V-a EDP 1983 este Povestea Vrancei . Pentru aceeasi clasa, manualul Ed . Teora 1997 propune Povestea ciocarliei (fragment), "legenda populara culeasa si publicata de Al . Russo" (p . 218), iar manualul Ed . All 1997 - Dreptatea lui Tepes .

Manualele Ed . Corint, Sigma, Teora 2 pentru clasa a IX-a il mentioneaza pe Ion Neculce ca prim culegator de folclor (O sama de cuvinte), in timp ce al Ed . Humanitas clasa a IX-a (1999) citeaza din volumul Cartea valvelor (1982) - Legende din Apuseni culese de Maria Ionita si Albina si ariciul mortii din volumul "Datinile si credintele poporului roman "de Elena Niculita-Voronca (1903) . Manualul pentru clasa a X-a (Ed . Petrion, 2004) mentioneaza Legende despre Vlad Tepes .

Manualul pentru clasa a III-a (Ed . Aramis, 2003) propune studierea Povestii preafrumoasei Dochia (p . 54), iar in manualul pentru clasa a II-a ( Ed . Aramis 2004) sunt adaptari ale textelor populare Stefan cel Mare si Vrancioaia (dupa D . Almas) .

Manualele Ed . Corint 2004 reiau balada populara Pintea Viteazul (studiata si in clasa a VI-a in manualul Ed . Humanitas) si Miorita (propusa in clasa a VIII-a de manualele Ed . Corint si Humanitas) . Se observa ca nici macar in cadrul aceleiasi edituri nu exista o esalonare a studierii eposului folcloric pentru evitarea repetarilor .

Necorelarea textelor, ambiguitatea definitiilor, explicatiile contradictorii sunt cauze care indeparteaza elevul de fenomenul folcloric . Daca se continua asa, viitoarele programe si manuale vor raspunde la intrebarea "Unde ne sunt cartitorii?" la fel cum a raspuns Victor Eftimiu: "Cunoasteti, desigur, faimoasa balada Miorita pe care unii o socotesc cea mai frumoasa poezie romaneasca si pe care eu as scoate-o din toate cartile de cetire, intrucat cuprinde o monumentala lectie de lasitate, de renuntare . " (Eftimiu, V . 1948 p . 1-2) . Mai este oare de mirare ca "dreptul la replica" il gasim intr-un manual maghiar: Pálffy Andrei, Domokos, Samuil , "Istoria literaturii romane pentru clasa a II-a a scolilor medii", Ed . manualelor didactice, Tankdnykiado, Budapest, 1955, p . 30-32, care citeaza si interpreteaza ca fiind ungureasca varianta Russo a baladei?

Desi programa pentru clasa a X-a (MEC, 2001) precizeaza ca: "Programa ofera sugestii, cu titlu de exemplificare, menite sa ajute optiunile profesorilor . Listele de exemple sunt deschise . Profesorii (autorii de manuale) pot alege si alti autori sau alte opere care nu figureaza in aceste liste" (p . 9) . "Se va urmari realizarea unor conexiuni cu texte apartinand si altor specii literare narative studiate in gimnaziu (ex . basmul popular), p . 10 . , nu se mentioneaza nimic legat de eposul folcloric nici la "Nota de unitati de continut cu caracter facultativ, fara a fi obiectul evaluarii nationale" (p . 36) .

Intr-un manual pentru clasa a XI-a, al Ed . Corint, 2002, autori E . Simion, Fl . Rogalski si Daniel Cristea -Enache, capitolul al III-lea - Poezia, se deschide cu Poezia folclorica - parte integranta a literaturii nationale . Dupa definirea si clasificarea folclorului, a contributiei la "reliefarea specificului national" (p . 54) sunt trecute in revista caracterul oral, traditional, colectiv, anonim, sincretic .

Caracterul traditional se refera, ambiguu, la "un sistem prestabilit de mijloace de expresie artistica, intr-o diversitate nesfarsita de variante" (p . 54)

Speciile literaturii populare sunt grupate dupa prezenta sau absenta functiei lor ritualice . In privinta eposului folcloric, fara functie ritualica, sunt consemnate: in versuri, balada (haiduceasca, pastorala, legendara, fantastica), cu subiect feudal (familiala) jurnale orale si in proza - basmul, legenda, snoava .

In prezentarea baladei Miorita, desi sunt enumerate cele patru mituri traditionale autohtone, la "evolutia structurii poematice" (p . 56) nu apar decat motivul oii nazdravane, motivul maicii batrane si al mortii-insuratoare . Urmeaza, pe patru pagini si jumatate, "repere de interpretare", de fapt un "comentariu" din care aflam ca: "Miorita reprezinta epopeea pastorala a culturii romanesti" (p . 58), "paltinii au format cortegiul nuntasilor imbracati in haina eterna a vegetatiei", "selectarea copacilor si a muntilor inalti (mari) devine un simbol", "frumusetea fizica dedusa din portretul idealizat, conceput de mama sa" e completat de "destoinicia profesionala" si sunt atinse de invidia si simtul aprig al competitiei", dar ca "generozitatea sa anuleaza insasi ideea de asasinat" si de aceea ciobanasul "nu se ascunde in zavoiul neumblat", iar "actul sacrificial" e "asumarea unei necesitati" . "Renuntand la justitia umana, ce s-ar fi dovedit salbatica (a pedepsi o crima nedovedita echivaleaza, in fond, cu a comite o alta), si apeland la cea divina, salvatoare, eroul triumfa" . "Singura concesie sentimentala este facuta mamei . . lasandu-i speranta ca isi va regasi copilul pierdut fara urma", "imaginand alergarea ei dezordonata pe campuri" . (p . 61) . Eroul devine un fecior suplu . cu parul negru, mustata blond-deschisa" si isi ia totodata revansa asupra destinului sau tragic" . (s . n . p . 62) . Urmand acest "model", li se cer elevilor numeroase exercitii de redactare si compozitii .

La nivelul invatamantului superior, prof . univ . dr . Nicolae Constantinescu face cunoscuta experienta americana in domeniul predarii folclorului (N . Constantinescu, 1992, p . 230-234) . Exista "programe" (catedre, sectii) de folclor de sine statatoare, dar si integrarea acestuia in alte discipline (antropologia, jurnalistica, artele frumoase) . Cursul de folclor cuprinde intre 18 - 40 de ore de prelegeri desfasurate pe durata unui semestru cu una - trei ore pe saptamana . Urmarind modul cum e structurata material, constatam ca in "Forme verbale traditionale: legenda, basmul, snoava" nu se mentioneaza balada, care e studiata separat la Balade si cantece, dupa cum speciile eposului folcloric credem ca sunt studiate si la capitolele" Naratiuni traditionale", "Naratiuni populare", etc . Un loc important il ocupa metodologia: "Metode - proiect de cercetare in teren"; "Ce este si ce nu este folclor"; "Conceptele folclorului" . Folclorul este prezentat ca o componenta a culturii universale (perspectiva holista) cu accent pe procesul dinamic al practicilor folclorice si pe rolul folclorului in crearea si mentinerea identitatii nationale, regionale, entice . Profesorii incearca sa-i convinga pe studenti sa vada folclorul nu ca un grup de obiecte sau de texte, ci ca pe un proces ("a communicative process") a carui dinamica ii asigura viabilitatea in toate mediile socio-culturale ale societatii industrializate contemporane . Cursurile nu sunt obligatorii, dar intra intr-un "curriculum" al unei discipline majore (limba si literatura engleza, antropologie, jurnalistica, arte, etc . ) si ilustreaza legaturile dintre studiul folclorului si al altor discipline precum medicina, dreptul, istoria si literatura, incuranjand studentii sa recunoasca si sa examineze propriile traditii folcorice pentru a intelege mai bine rolul central al folclorului in viata oamenilor . Ei invata sa observe, sa culeaga si sa interpreteze fapte de folclor autentice, vii, actuale .

Experienta americana merita sa fie luata in considerare fie si numai pentru "interactive teaching": politica" usilor deschise" si dezvoltarea cursurilor pe baza "comentariilor la comentariile studentilor" .

Intr-o scrisoare adresata elevilor nostri, pe care o prezentam in anexe, prof . univ . dr . Nicolae Constantinescu precizeaza ca: "La facultatile filologice, studentii care studiaza limba si literatura romana iau cunostinta, adesea, imi dau seama, cu multa surprindere, de existenta altor specii folcorice, de care nu au auzit pana acum, la fel de profunde, de vechi, de frumoase ca si cele mai sus mentionate: colinde, oratii de nunta, cantece ceremoniale de inmormantare, legende cosmogonice, povestiri personale, anecdote citadine, etc . . Din pacate, datorita, reformei prin care trece invatamantul superior in procesul integrarii europene, un proces absolut justificat, dar nu indeajuns de bine pregatit, specialitatea noastra este in pericol si anul acesta (2005/2006) nu vom scolariza, dar am certitudinea ca incepand cu 2006 lucrurile vor intra pe fagasul normal si vom relua pregatirea in aceasta specialitate" .

Credem ca este inca o dovada ca forurile decizionale de pe la noi nu apreciaza suficient ca in Europa am fi mai apreciati daca ne-am face cunoscut specificul cultural etnofolcloric .

CONCLUZII

• Consideram ca rezultatele analizei de continut a programelor si manualelor demonstreaza evidentierea functiei filozofice a literaturii, considerate "un mod de a destepta entuziasmul pentru partea ideala a vietii omenesti" (1907) si de "a cunoaste indeaproape resorturile vietii si tipurile psihologice" (1933) . Din pacate, din motive ideologice, aceasta functie a cam fost "uitata" in ultima jumatate de secol .
• Chiar daca actualele programe si manuale sufera de o supradimensionare a informatiilor, reproiectate dupa principii noi, au recuperat functia amintita, in didacticile de astazi regasindu-se sub numele capacitatilor de "a sti sa fii, a sti sa devii si a sti sa traiesti" . Prin anii '50, autori anonimi de metodici restrictive, condamnau tot ce iesea din tiparele "romantismului protestatar" sau ale "realismului critic" . Un fel de "politie a lecturii" recomanda sa se verifice dupa sfatul cui si ce citesc elevii (Ministerul Invatamantului Public - Metodica predarii literaturii romane - clasele V - XI, Ed . Cartea Rusa, Bucuresti , 1950, p . 355-357)
• Facem precizarea cǎ am pornit de la analiza unor manuale in vigoare la liceu inclusiv pentru anul scolar 2004/200 . In cele peste 10 manuale (!) avizate de M . Ed . C . pentru anul scolar 2004/2005 la cl . a X-a, am remarcat cǎ interesul autorilor nu a fost de a face distinctii terminologice (ex . fabulos / fantastic / miraculos, etc . ) ci doar, rar, cate o remarcǎ/ interogatie care sǎ provoace elevul la lecturǎ ori analizǎ criticǎ . Schimbarile din manualele actuale sunt vizibile la nivelul reducerii discursului de escorta, al nuantarii functiei culturale, dar in domeniul eposului, sunt descrise valorile cunoasterii narative, fara legaturi insa cu literatura populara . E drept cǎ profesorului i se oferǎ posibilitea de a alege textele in functie de criterii impuse de clasǎ .

In aceste conditii, ni se pare mai utilǎ ca oricand incercarea noastrǎ de a aborda eposul folcloric din perspectivǎ naratologicǎ modernǎ, care sǎ ofere elevului deschidere interpretativǎ, dezvoltarea gustului pentru lecturǎ, atat de des invocatul obiectiv opertional al lectiei de literaturǎ .

Date comparative, pe itemi identici repetati, privind analiza rezultatelor obtinute de elevii claselor a V-a si a IX-a in etapele initialǎ si finalǎ ale experimentului

CLASA a V a CLASA a IX a

Tabel continand frecventa notelor si deviatia standard (STDEV) la

clasele a V-a si a IX-a experimentale si martor in etapele initialǎ si finalǎ ale

experimentului

CLASA a V a CLASA a IX a

Sistem de prelucrare- analizǎ si interpretare a datelor obtinute din aplicarea testelor

la clasele a V-a - a IX-a

CLASA a-V-a

A . BASMUL POPULAR

Basmul popular - pretest

text - suport "Praslea cel voinic

Itemul 1 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

In urma aplicarii testului, cei 30 de elevi ai C . E . au obtinut 382,5 puncte, adicǎ 80,5%, iar cei din C . M . 315 puncte, deci 70% , cu o diferentǎ de 10,5% in favoarea C . E .

Itemul 2 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 250 puncte, adicǎ 83,33%, iar cei din C . M . 230 puncte, deci 76,66%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C . E .

Itemul 3 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 210 puncte, adicǎ 70%, iar cei din C . M . 240 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . M .

Itemul 4 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 300 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C . M . 270 puncte, deci 90%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . E .

Itemul 5 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevii C . E . au obtinut 100 puncte, adicǎ 66,66%, iar cei din C . M . 110 puncte, deci 73,33%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C . M .

Itemul 6 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 230 puncte, adicǎ 76,66%, iar cei din C . M . 190 puncte, deci 63,33%, cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C . E .

Itemul 7 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 290 puncte, deci 96,66%, cu o diferentǎ de 3,33% in favoarea C . M .

Itemul 8 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 260 puncte, adicǎ 86,66%, iar cei din C . M . 220 puncte, deci 73,33% , cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C . E .

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- eleviii C . E . au obtinut 300 puncte, adicǎa 100%, iar cei din C . M . 300 puncte, deci 100%, fara nicio diferenta .

Traduse in grafice, in finalul analizei rezultatelor la basm, pe itemi identici, rezulta un tabel comparativ concretizat in:

Grafic nr 1 Diferenta procentelor pe itemi / basm - pretest

Basmul popular - test

text - suport "Greuceanu" -

Itemul 1 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- eleviii C . E . au obtinut 375 puncte, adicǎ 83,33%, iar cei din C . M . 405 puncte, deci 90%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C . M .

Itemul 2 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 250 puncte, adicǎ 83,33%, iar cei din C . M . 230 puncte, deci 76,66%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C . E .

Itemul 3 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 250 puncte, adicǎ 83,33%, iar cei din C . M . 240 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 3,33% in favoarea C . E .

Itemul 4 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 180 puncte, adicǎ 60%, iar cei din C . M . 150 puncte, deci 50%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . E .

Itemul 5 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 125 puncte, adicǎ 83,33%, iar cei din C . M . 105 puncte, deci 70%, cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C . E .

Itemul 6 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 200 puncte, adicǎ 66,66%, iar cei din C . M . 260 puncte, deci 86,66%, cu o diferentǎ de 20% in favoarea C . M .

Itemul 7 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 180 puncte, adicǎ 60%, iar cei din C . M . 220 puncte, deci 73,33%, cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C . M .

Itemul 8 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 230 puncte, adicǎ 76,66%, iar cei din C . M . 230 puncte, deci 76,66%, fara nicio diferenta .

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 300 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C . M . 260 puncte, deci 86,66%, cu o diferentǎ de 16,67% in favoarea C . E .

In finalul analizei, traduse in grafice, rezultatele la basm, pe itemi identici, sunt urmǎtoarele

Grafic nr . 2 Diferenta procentelor pe itemi / basm - test

Basmul popular - posttest -

text - suport " Aleodor Impǎrat " -

Itemul 1 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevii C . E . au obtinut 300 puncte, adicǎ 66,66%, iar cei din C . M . 300 puncte, deci 66,66%, fara nicio diferenta .

Itemul 2 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 210 puncte, adicǎ 70%, iar cei din C . M . 240 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . M .

Itemul 3 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 280 puncte, deci 93,33%, fara nicio diferenta .

Itemul 4 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 160 puncte, adicǎ 53,33%, iar cei din C . M . 200 puncte, deci 66,66%, cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C . M .

Itemul 5 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevii C . E . au obtinut 140 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 120 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C . E .

Itemul 6 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 300 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C . M . 250 puncte, deci 83,33%, cu o diferentǎ de 16,67% in favoarea C . E .

Itemul 7 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 230 puncte, adicǎ 76,66%, iar cei din C . M . 220 puncte, deci 73,33%, cu o diferentǎ de 3,33% in favoarea C . E .

Itemul 8 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 270 puncte, adicǎ 90%, iar cei din C . M . 270 puncte, deci 90% , fara nicio diferenta .

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 210 puncte, adicǎ 70%, iar cei din C . M . 190 puncte, deci 63,33%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C . E .

Grafic, in finalul analizei rezultatelor la basm, pe itemi identici, tabelul comparativ contine :

Grafic nr 3 Diferenta procentelor pe itemi / basm - posttest

Clasa a-V-a

B) LEGENDA POPULARA

Legenda populara - pretest-

text - suport " Povestea Vrancei " -

Itemul 1 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 230 puncte, adicǎ 76,66%, iar cei din C . M . 200 puncte, deci 66,66%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . E .

Itemul 2 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevii C . E . au obtinut 95 puncte, adicǎ 63,33%, iar cei din C . M . 115 puncte, deci 76,66%, cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C . M .

Itemul 3 20 puncte x 30 elevi = 600 puncte

elevii C . E . au obtinut 560 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 500 puncte, deci 83,33%, cu o diferentǎ de 10 in favoarea C . E .

Itemul 4 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 300 puncte, adicǎ 100% , iar cei din C . M . 300 puncte, deci 100%, fara nicio diferenta .

Itemul 5 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 260 puncte, deci 86,66%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C . E .

Itemul 6 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevii C . E . au obtinut 145 puncte, adicǎ 96,66%, iar cei din C . M . 140 puncte, deci 93,33%, cu o diferentǎ de 3,33% in favoarea C . E .

Itemul 7 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevii C . E . au obtinut 345 puncte, adicǎ 76,66%, iar cei din C . M . 285 puncte, deci 63,33%, cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C . E .

Itemul 8 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevii C . E . au obtinut 135 puncte, adicǎ 90% , iar cei din C . M . 150 puncte, deci 100%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . M .

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 300 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C . M . 270 puncte, deci 90%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . E .

Tabelul comparativ care rezulta in finalul analizei rezultatelor la legendǎ, cu itemi identici, se concretizeazǎt astfel:

Grafic nr 4 Diferenta procentelor pe itemi / legenda - pretest

Legenda populara - test

text - suport " Povestea Ciocarliei " -

Itemul 1 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 260 puncte, adicǎ 86,66%, iar cei din C . M . 240 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 6,66% in favoarea C . E .

Itemul 2 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevii C . E . au obtinut 120 puncte, adicǎ 80%, iar cei din C . M . 110 puncte, deci 73,33%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C . E .

Itemul 3 20 puncte x 30 elevi = 600 puncte

- elevii C . E . au obtinut 520 puncte, adicǎ 86,66%, iar cei din C . M . 540 puncte, deci 90%, cu o diferentǎ de 3,33% in favoarea C . M .

Itemul 4 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 140 puncte, adicǎ 46,66%, iar cei din C . M . 180 puncte, deci 60%, cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C . M .

Itemul 5 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 280 puncte, deci 93,33%, fara nicio diferenta .

Itemul 6 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevii C . E . au obtinut 150 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C . M . 150 puncte, deci 100 %, fara nicio diferenta .

Itemul 7 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevii C . E . au obtinut 330 puncte, adicǎ 73,33%, iar cei din C . M . 360 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C . M .

Itemul 8 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevii C . E . au obtinut 140 puncte, adica 93,33%, iar cei din C . M . 140 puncte, deci 93,33%, fara nicio diferenta .

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 290 puncte, adicǎ 96,66%, iar cei din C . M . 230 puncte, deci 76,66% , cu o diferentǎ de 20% in favoarea C . E .

Traduse in grafice, in finalul analizei rezultatelor la legendǎ, pe itemi identici, rezulta un tabel comparativ concretizat in :

Grafic nr 5 Diferenta procentelor pe itemi / legenda - test

Clasa a-V-a

Legenda populara - posttest

text - suport " Dreptatea lui Tepes " -

Itemul 1 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 210 puncte, adicǎ 70%, iar cei din C . M . 230 puncte, deci 76,66%, cu o diferentǎ de 6,66% in favoarea C . M .

Itemul 2 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevii C . E . au obtinut 85 puncte, adicǎ 56,66%, iar cei din C . M . 100 puncte, deci 66,66%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . M .

Itemul 3 20 puncte x 30 elevi = 600 puncte

- elevii C . E . au obtinut 600 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C . M . 560 puncte, deci 93,33%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C . E .

Itemul 4 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 230 puncte, adicǎ 6,66%, iar cei din C . M . 230 puncte, deci 76,66%, fara nicio diferenta .

Itemul 5 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 230 puncte, deci 76,66%, cu o diferentǎ de 16,67% in favoarea C . E .

Itemul 6 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevii C . E . au obtinut 120 puncte, adicǎ 80%, iar cei din C . M . 85 puncte, deci 56,66%, cu o diferentǎ de 23,34% in favoarea C . E .

Itemul 7 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevii C . E . au obtinut 420 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 345 puncte, deci 76,66%, cu o diferentǎ de 16,67% in favoarea C . M .

Itemul 8 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevii C . E . au obtinut 130 puncte, adicǎ 86,66%, iar cei din C . M . 150 puncte, deci 100%, cu o diferentǎ de 13,34% in favoarea C . M .

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 270 puncte, adicǎ 90%, iar cei din C . M . 230 puncte, deci 76,66 %, cu o diferentǎ de 13,34% in favoarea C . E .

In finalul analizei rezultatelor la legendǎ, pe itemi identici, tabelul comparativ s-a concretizat in :

Grafic nr 6 Diferenta procentelor pe itemi / legenda - posttest

C) SNOAVA POPULARA

Snoava popularǎ - pretest-

text - suport "Boierul si Pacala" -

Itemul 1 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 210 puncte, adicǎ 70%, iar cei din C . M . 200 puncte, deci 66,66%, cu o diferentǎ de 3,37% in favoarea C . E .

Itemul 2 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 250 puncte, adicǎ 83,33%, iar cei din C . M . 250 puncte, deci 83,33%, fara nicio diferenta .

Itemul 3 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 230 puncte, adicǎ 76,66%, iar cei din C . M . 240 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 3,37% in favoarea C . M .

Itemul 4 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 270 puncte, adicǎ 90%, iar cei din C . M . 230 puncte, deci 76,66%, cu o diferentǎ de 13,37% in favoarea C . E .

Itemul 5 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevii C . E . au obtinut 390 puncte, adicǎ 86,66%, iar cei din C . M . 390 puncte, deci 86,66%, fara nicio diferenta .

Itemul 6 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevii C . E . au obtinut 150 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C . M . 125 puncte, deci 83,33%, cu o diferentǎ de 16,67% in favoarea C . E .

Itemul 7 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 250 puncte, adica 83,33%, iar cei din C . M . 260 puncte, deci 86,66%, cu o diferenta de 3,33% in favoarea C . M .

Itemul 8 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 280 puncte, deci 93,33%, fara nicio diferenta .

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 260 puncte, adicǎ 86,6%, iar cei din C . M . 230 puncte, deci 76,66%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . E .

Grafic, in finalul analizei rezultatelor la snoavǎ, pe itemi identici, a rezultat urmǎtorul tabel comparativ :

Grafic nr 7 Diferenta procentelor pe itemi / snoavǎ - pretest

Snoava popularǎ -test-

text - suport "Pacala si Tandala" -

Itemul 1 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 240 puncte, adicǎ 80%, iar cei din C . M . 260 puncte, deci 86,66%, cu o diferentǎ de 6,66% in favoarea C . M .

Itemul 2 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 260 puncte, adicǎ 86,66%, iar cei din C . M . 250 puncte, deci 83,33%, cu o diferentǎ de 3,33% in favoarea C . E .

Itemul 3 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 290 puncte, adicǎ 96,66%, iar cei din C . M . 260 puncte, deci 86,66%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . E .

Itemul 4 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 250 puncte, adicǎ 83,33%, iar cei din C . M . 230 puncte, deci 76,66%, cu o diferentǎ de 6,67 % in favoarea C . E .

Itemul 5 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevii C . E . au obtinut 420 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 365,5 puncte, deci 81,22%, cu o diferentǎ de 12,11 % in favoarea C . E .

Itemul 6 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevii C . E . au obtinut 130 puncte, adicǎ 86,66%, iar cei din C . M . 130 puncte, deci 86,66%, fara nicio diferenta .

Itemul 7 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 300 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C . M . 270 puncte, deci 90%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . M .

Itemul 8 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 280 puncte, deci 93,33%, fara nicio diferenta .

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 290 puncte, adicǎ 96,66%, iar cei din C . M . 270 puncte, deci 90%, cu o diferentǎ de 6,66% in favoarea C . E .

Traduse in grafice, in finalul analizei rezultatelor la snoavǎ, pe itemi identici, rezulta un tabel comparativ concretizat in :

Grafic nr 8 Diferenta procentelor pe itemi / snoavǎ - test

Snoava popularǎ - posttest -

text - suport "Pacala avocat" -

Itemul 1 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 220 puncte, adicǎ 73,33%, iar cei din C . M . 260 puncte, deci 86,66%, cu o diferentǎ de 13,33 % in favoarea C . M .

Itemul 2 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 250 puncte, adicǎ 83,33%, iar cei din C . M . 250 puncte, deci 83,33%, fara nicio diferenta .

Itemul 3 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 270 puncte, adicǎ 90 %, iar cei din C . M . 260 puncte, deci 86,66%, cu o diferentǎ de 3,34% in favoarea C . E .

Itemul 4 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 230 puncte, adicǎ 76,66%, iar cei din C . M . 250 puncte, deci 83,33%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C . M .

Itemul 5 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevii C . E . au obtinut 420 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 420 puncte, deci 93,33%, fara nicio diferenta .

Itemul 6 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevii C . E . au obtinut 145 puncte, adica 96,66%, iar cei din C . M . 150 puncte, deci 100%, cu o diferenta de 6,66% in favoarea C . E .

Itemul 7 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 300 puncte, adica 100%, iar cei din C . M . 300 puncte, deci 100%, fara nicio diferenta .

Itemul 8 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 240 puncte, adicǎ 80%, iar cei din C . M . 210 puncte, deci 70% , cu o diferenta de 10% in favoarea C . E .

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 230 puncte, adiǎa 76,66%, iar cei din C . M . 260 puncte, deci 86,66%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . M

Traduse in grafice, in finalul analizei rezultatelor la snoavǎ, pe itemi identici, rezulta un tabel comparativ concretizat in :

Grafic nr 9 Diferenta procentelor pe itemi / snoavǎ - posttest

CLASA A - VI - A

D) BALADA POPULARA

Balada popularǎ - pretest -

text - suport "Toma Alimos" -

Itemul 1 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 250 puncte, adica 83,33%, iar cei din C . M . 220 puncte, deci 73,33%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . E .

Itemul 2 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 250 puncte, adicǎ 83,33%, iar cei din C . M . 250 puncte, deci 83,33%, fara nicio diferenta .

Itemul 3 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 230 puncte, adicǎ 76,66%, iar cei din C . M . 260 puncte, deci 86,66%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . M .

Itemul 4 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 270 puncte, adicǎ 90%, iar cei din C . M . 200 puncte, deci 66,66%, cu o diferentǎ de 23,3% in favoarea C . E

Itemul 5 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 290 puncte, adicǎ 96,66%, iar cei din C . M . 280 puncte, deci 93,33%, cu o diferentǎ de 3,33% in favoarea C . E .

Itemul 6 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 260 puncte, deci 86,66%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C . E .

Itemul 7 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 250 puncte, adicǎ 83,33%, iar cei din C . M . 260 puncte, deci 86,66%, cu o diferentǎ de 3,33% in favoarea C . M .

Itemul 8 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 270 puncte, adicǎ 90%, iar cei din C . M . 270 puncte, deci 90%, fara nicio diferenta .

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- de elevii C . E . au obtinut 300 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C . M . 270 puncte, deci 90%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . E

Traduse in grafice, in finalul analizei rezultatelor la baladǎ, pe itemi identici, rezulta un tabel comparativ concretizat in:

Grafic nr 10 Diferenta procentelor pe itemi / baladǎ - pretest

Balada popularǎ -test

text - suport "Pintea Viteazul" -

Itemul 1 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 280 puncte, deci 93,33%, fara nicio diferenta .

Itemul 2 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 230 puncte, adicǎ 76,66%, iar cei din C . M . 210 puncte, deci 70%, cu o diferentǎ de 6,66% in favoarea C . E .

Itemul 3 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 270 puncte, adicǎ 90%, iar cei din C . M . 230 puncte, deci 76,66%, cu o diferentǎ de 13,34% in favoarea C . E

Itemul 4 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 260 puncte, adicǎ 86,66%, iar cei din C . M . 290 puncte, deci 96,66%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . M

Itemul 5 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 300 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C . M . 280 puncte, deci 93,33%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C . E

Itemul 6 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 240 puncte, adicǎ 80%, iar cei din C . M . 250 puncte, deci 83,33%, cu o diferentǎ de 3,33% in favoarea C . M .

Itemul 7 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 290 puncte, adicǎ 96,66%, iar cei din C . M . 270 puncte, deci 90%, cu o diferentǎ de 6,66% in favoarea C . E .

Itemul 8 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

elevii C . E . au obtinut 280 puncte, adica 93,33%, iar cei din C . M . 250 puncte, deci 83,33% , cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . E .

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 280 puncte, deci 93,33%, fara nicio diferenta .

Traduse in grafice, in finalul analizei rezultatelor la baladǎ, pe itemi identici, rezulta un tabel comparativ concretizat in:

Grafic nr 11 Diferenta procentelor pe itemi / balada - test

Balada popularǎ - posttest

text - suport "Novac si corbul" -

Itemul 1 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 260 puncte, adicǎ 86,66%, iar cei din C . M . 290 puncte, deci 96,66%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . M .

Itemul 2 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 290 puncte, adicǎ 96,66%, iar cei din C . M . 260 puncte, deci 86,66%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . E .

Itemul 3 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 260 puncte, adicǎ 86,66%, iar cei din C . M . 240 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 6,66% in favoarea C . E .

Itemul 4 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 290 puncte, adicǎ 96,66%, iar cei din C . M . 290 puncte, deci 96,66% , fara nicio diferenta .

Itemul 5 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 260 puncte, adicǎ 86,66%, iar cei din C . M . 300 puncte, deci 100%, cu o diferentǎ de 13,34% in favoarea C . M

Itemul 6 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 290 puncte, deci 96,66%, cu o diferentǎ de 3,33% in favoarea C . M .

Itemul 7 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 240 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C . E .

Itemul 8 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 230 puncte, adicǎ 76,66%, iar cei din C . M . 240 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 3,34% in favoarea C . M .

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 240 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C . E .

Traduse in grafice, in finalul analizei rezultatelor la baladǎ, pe itemi identici, rezulta un tabel comparativ concretizat in :

Grafic nr 12 Diferenta procentelor pe itemi / baladǎ - posttest

CLASA a-IX-a

E) BALADA POPULARA

Balada popularǎ - pretest

text - suport " Miorita" -

Itemul 1 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 270 puncte, adicǎ 90%, iar cei din C . M . 250 puncte, deci 83,33%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C . E

Itemul 2 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevii C . E . au obtinut 420 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 390 puncte, deci 86,66%, cu o diferent de 6,67% in favoarea C . E

Itemul 3 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 260 puncte, deci 86,66%, cu o diferent de 6,66% in favoarea C . M

Itemul 4 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 140 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 130 puncte, deci 86,66%, cu o diferentǎ de 6,66% in favoarea C . E

Itemul 5 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevii C . E . au obtinut 125 puncte, adicǎ 83,33%, iar cei din C . M . 145 puncte, deci 96,66%, cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C . E

Itemul 6 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevii C . E . au obtinut 135 puncte, adicǎ 90%, iar cei din C . M . 150 puncte, deci 100%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . M

Itemul 7 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevii C . E . au obtinut 435 puncte, adicǎ 96,66%, iar cei din C . M . 390 puncte, deci 86,66%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . E .

Itemul 8 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevii C . E . au obtinut 405 puncte, adica 90%, iar cei din C . M . 405 puncte, deci 90%, fara nicio diferenta .

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevii C . E . au obtinut 300 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C . M . 250 puncte, deci 83,33%, cu o diferentǎ de 16,67% in favoarea C . E

Traduse in grafice, in finalul analizei rezultatelor la baladǎ, pe itemi identici, rezulta un tabel comparativ concretizat in :

Grafic nr 13 Diferenta procentelor pe itemi / baladǎ - pretest

Balada popularǎ -test

text - suport "Gruia lui Novac" -

Itemul 1 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 240 puncte, adicǎ 80%, iar cei din C . M . 250 puncte, deci 83,33%, cu o diferentǎ de 3,33% in favoarea C . M

Itemul 2 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 405 puncte, adicǎ 90%, iar cei din C . M . 375 puncte, deci 83,33%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C . E

Itemul 3 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 300 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C . M . 280 puncte, deci 93,33%, cu o diferentǎ de 6,6% in favoarea C . E

Itemul 4 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 110 puncte, adicǎ 73,33%, iar cei din C . M . 120 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 6,6% in favoarea C . M .

Itemul 5 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 135 puncte, adica 90%, iar cei din C . M . 140 puncte, deci 93,33%, cu o diferentǎ de 3,33% in favoarea C . M .

Itemul 6 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 150 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C . M . 150 puncte, deci 100%, fara nicio diferenta .

Itemul 7 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 450 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C . M . 405 puncte, deci 90%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . E .

Itemul 8 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 405 puncte, adicǎ 90%, iar cei din C . M . 390 puncte, deci 86,66%, cu o diferentǎ de 3,34% in favoarea C . E .

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 260 puncte, adicǎ 86,66%, iar cei din C . M . 210 puncte, deci 70%, cu o diferentǎ de 16,66% in favoarea C . E

Traduse in grafice, in finalul analizei rezultatelor la baladǎ, pe itemi identici, rezulta un tabel comparativ concretizat in :

Grafic nr 14 Diferenta procentelor pe itemi / baladǎ - test

Balada popularǎ - posttest-

text - suport "Monastirea Argesului" -

Itemul 1 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 240 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C . E .

Itemul 2 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

In urma aplicarii testului, cei 30 de elevi ai C . E . au obtinut 420 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 420 puncte, deci 93,33%, fara nicio diferenta .

Itemul 3 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

In urma aplicarii testului, cei 30 de elevi ai C . E . au obtinut 290 puncte, adicǎ 96,66%, iar cei din C . M . 280 puncte, deci 93,33%, cu o diferentǎ de 3,33% in favoarea C . E .

Itemul 4 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

In urma aplicarii testului, cei 30 de elevi ai C . E . au obtinut 115 puncte, adicǎ 76,66%, iar cei din C . M . 125 puncte, deci 83,33% cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C . M .

Itemul 5 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 140 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 140 puncte, deci 93,33%, fara nicio diferenta .

Itemul 6 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 130 puncte, adicǎ 86,66%, iar cei din C . M . 115 puncte, deci 76,66%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . E .

Itemul 7 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 435 puncte, adicǎ 96,66 %, iar cei din C . M . 405 puncte, deci 90%, cu o diferentǎ de 6,66% in favoarea C . E .

Itemul 8 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 420 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 420 puncte, deci 93,33%, fara nicio diferenta .

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 270 puncte, adicǎ 90%, iar cei din C . M . 240 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . E

Traduse in grafice, in finalul analizei rezultatelor la baladǎ, pe itemi identici, rezulta un tabel comparativ concretizat in :

Grafic n . 15 Diferenta procentelor pe itemi / baladǎ - posttest

F) BASMUL POPULAR

Basmul popular - pretest

text - suport "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte" -

Itemul 1 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 420 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 420 puncte, deci 93,33%, fara nicio diferenta .

Itemul 2 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 260 puncte, adicǎ 86,66%, iar cei din C . M . 290 puncte, deci 96,66%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . M .

Itemul 3 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 140 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 120 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C . E .

Itemul 4 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 240 puncte, adicǎ 80%, iar cei din C . M . 230 puncte, deci 76,66%, cu o diferentǎ de 3,33% in favoarea C . E .

Itemul 5 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 260 puncte, adicǎ 86,66%, iar cei din C . M . 230 puncte, deci 76,66%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . E

Itemul 6 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 270 puncte, adicǎ 90%, iar cei din C . M . 250 puncte, deci 83,33%, cu o diferentǎ de 16,67% in favoarea C . E

Itemul 7 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 290 puncte, deci 96,66%, cu o diferentǎ de 3,33% in favoarea C . E .

Itemul 8 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 300 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C . M . 280 puncte, deci 93,33%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C . E .

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 300 puncte, adicǎ 100%, iar cei din C . M . 290 puncte, deci 96,66%, cu o diferentǎ de 3,34% in favoarea C . E

Traduse in grafice, in finalul analizei rezultatelor la basm, pe itemi identici, rezultǎ un tabel comparativ concretizat in :

Grafic nr 16 Diferenta procentelor pe itemi / basm - pretest

Basmul popular - test

text - suport " Sarea in bucate" -

Itemul 1 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 435 puncte, adiǎa 96,66%, iar cei din C . M . 405 puncte, deci 90%, cu o diferent de 6,66% in favoarea C . E .

Itemul 2 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 260 puncte, deci 86,66%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . E .

Itemul 3 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 120 puncte, adicǎ 80%, iar cei din C . M . 145 puncte, deci 96,66%, cu o diferentǎ de 16,66% in favoarea C . E .

Itemul 4 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 270 puncte, deci 90%, cu o diferentǎ de 3,33% in favoarea C . E .

Itemul 5 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 290 puncte, adicǎ 96,66%, iar cei din C . M . 270 puncte, deci 90%, cu o diferentǎ de 6,66% in favoarea C . E .

Itemul 6 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 280 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 280 puncte, deci 93,33%, fara nicio diferenta .

Itemul 7 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 260 puncte, adicǎ 86,66%, iar cei din C . M . 230 puncte, deci 76,66%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . E .

Itemul 8 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 260 puncte, adicǎ 86,66%, iar cei din C . M . 270 puncte, deci 90%, cu o diferentǎ de 3,34% in favoarea C . E .

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 290 puncte, adicǎ 96,66%, iar cei din C . M . 250 puncte, deci 83,33%, cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C . E .

Traduse in grafice, in finalul analizei rezultatelor la basm, pe itemi identici, rezultǎ un tabel comparativ concretizat in :

Grafic nr 17 Diferenta procentelor pe itemi / basm - test

Basmul popular - posttest

text - suport "Ileana Sanziana" -

Itemul 1 15 puncte x 30 elevi = 450 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 420 puncte, adicǎ 93,33%, iar cei din C . M . 390 puncte, deci 86,66%, cu o diferentǎ de 6,66% in favoarea C . E .

Itemul 2 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 260 puncte, adicǎ 86,66%, iar cei din C . M . 220 puncte, deci 73,33%, cu o diferentǎ de 13,33% in favoarea C . E .

Itemul 3 5 puncte x 30 elevi = 150 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 100 puncte, adicǎ 66,66%, iar cei din C . M . 115 puncte, deci 76,66%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . M .

Itemul 4 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 240 puncte, adicǎ 80%, iar cei din C . M . 210 puncte, deci 70%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . E

Itemul 5 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 230 puncte, adicǎ 76,66%, iar cei din C . M . 210 puncte, deci 70%, cu o diferentǎ de 6,66% in favoarea C . E

Itemul 6 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 260 puncte, adicǎ 86,66%, iar cei din C . M . 230 puncte, deci 76,66%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . E .

Itemul 7 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 250 puncte, adicǎ 83,33%, iar cei din C . M . 250 puncte, deci 83,33%, fara nicio diferenta .

Itemul 8 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 250 puncte, adicǎ 83,33%, iar cei din C . M . 230 puncte, deci 76,66%, cu o diferentǎ de 6,67% in favoarea C . E .

Itemul 9 10 puncte x 30 elevi = 300 puncte

- elevi ai C . E . au obtinut 270 puncte, adicǎ 90%, iar cei din C . M . 240 puncte, deci 80%, cu o diferentǎ de 10% in favoarea C . E .

Traduse in grafice, in finalul analizei rezultatelor la basm, pe itemi identici, rezultǎ un tabel comparativ concretizat in :

Grafic nr 18 Diferenta procentelor pe itemi / basm - posttest

Rezultate obtinute de elevii celor doua clase a V a experimentale si martor la evaluarea , pe itemi identici, a capitolului "Basmul popular":

Tabel si diagrama de comparatie nr . 1 - Colectiv experimental

Tabel si diagrama de comparatie nr . 2 - Colectiv martor

Tabel sintetic nr . 3 : Calculul coeficientului de corelatie in cazul colectivului martor - analizand in evolutie variabilitatea notelor in momentul posttest fata de pretest .

Coeficietul de corelatie, in acest caz, calculat dupa formula mentionata anterior, este 0 . 213553

Tabel sintetic nr . Calculul coeficientului de corelatie in cazul colectivului experimental - analizand in evolutie variabilitatea notelor in momentul posttest fata de pretest

Coeficietul de corelatie, in acest caz, este 0 . 9374, ceea ce inseamna ca, din punct de vedere statistic, evolutia distributiilor notelor in momentul posttestului raportata la distributia din momentul pretestului este de sens invers, lucru previzibil, deoarece in procesul invatarii se acumuleaza cunostinte, fapt ce conduce la obtinerea unor rezultate diferite fata de cele din momentul pretestului .

Ceea ce este de remarcat in acest moment este diferenta evidenta dintre valorile calculate pentru coeficientii de corelatie in cazul celor doua colective . Daca in cazul colectivului experimental distributia este clar de sens invers in momentul posttestului fata de momentul pretestului - lucru indicat prin valoarea negativa, in cazul colectivului martor, aceasta valoare este pozitiva - fara insa a se apropia de valoarea tabelara ce ar conduce la ideea ca intre cele doua distributii (pretest si posttest) procesul invatarii ar fi avut efecte scazute . Cu toate acestea, discrepanta intre cele doua valori este evidenta - reflectand efectele diferite ale metodelor aplicate .

Vom analiza evolutia distributiei notelor atat in situatia pretestului si a posttestului

atat in cazul colectivului -martor cat si in cazul experimental . In consecinta, vom avea de analizat doua cazuri:

Tabel sintetic si diagrama de comparatie nr . 5 - distributia notelor colectivului martor si a colectivului experimental in cazul pretestului

Conform formulei de calcul c

Numarul gradelor de libertate este de: (2 -1) * ( 7 - 1) =

Rolul calcularii acestui indice este de a ne asigura ca nu exista nici o corelatie intre cele doua colective in momentul pretestului . Acest lucru este evident intrucat, chiar daca vom considera valoarea tabelara a indicelui c pentru 5 grade de libertate (fara a lua in calcul nota 10), valoarea rezultata prin calcul este mult inferioara .

Tabel sintetic si diagrama de comparatie nr . - distributia notelor colectivului martor si a colectivului experimental in cazul posttestului

Conform formulei de calcul, c

Numarul gradelor de libertate este de

Valoarea calculata confirma ipoteza statistica, infirma ipoteza de nul si situeaza valoarea riscului foarte aproape de 0,025 ( - 14,45 = valoarea tabelara) .

Analiza unor opinii exprimate in sondajul privind necesitatea introducerii unui proiect de programa si de manual pentru un curs optional de folclor

Conform OMEC nr . 3638/2001, in schema orara a fiecarui elev din invatamantul obligatoriu trebuie sa existe minim o ora de optional .

In urma un sondaj de opinie despre necesitatea introducerii unui optional de folclor, realizat prin intermediul unor scrisori deschise, noua genertie de elevi a continuat ideea concretizata inca din 1983, printr-o sustinuta corespondenta cu scriitorii, in urma careia s-au adunat sute de raspunsuri, fotografii si alte documente literare cu care am alcatuit "Albumul cu prieteni" . Cateva exemple le prezentam in anexe .

Elevii care au avut initiativa intocmirii chestionarului, au motivat, in prealabil de ce si cui l-au adresat . Clasa a IXa colectiv experimental a multiplicat scrisoarea si chestionarul pe care le-au trimis unor profesori, folcloristi, cercetatori cu experienta . Din 30 de scrisori, am primit doar 11 raspunsuri ample de la:

1 . Prof . univ . dr . Nicolae Constantinescu, Facultatea de Litere, Universitatea Bucuresti .

2 . Dr . Iordan Datcu, folclorist .

3 . Prof . dr . Ion Filipciuc, fondatorul bibliotecii "Miorita" din Campulung, Bucovina .

Scriitorul si pictorul basarabean Mihai Prepelita .

Daniel Popa, sef sectie cercetare, conservarea si valorificarea creatiei si traditiei

populare, Centrul Cultural "Dunarea de Jos, Galati

Anisoara Stegaru, referent la aceeasi sectie .

Prof . Balasa Frumusanu, conducatoarea grupului folcloric" Colindita", comuna Piscu,

judetul Galati .

8 . Prof . Dorina Lungeanu, directoarea Scolii Branistea, judetul Galati .

9 . Prof . Florenta Porumb, colaborator extern al Centrului "Dunarea de Jos",

conducatoarea formatiei artistice din Radesti .

10 . Prof . Gh . Vasilache, directorul Scolii "Tudor Pamfile", comuna Tepu, judetul Galati .

11 . Prof . Mariana Chirita, Liceul "Spiru Haret", Tecuci .

Din cele 10 intrebari adresate, cele mai multe sunt, cu mici modificari, intalnite si in chestionarul pentru profesori sau in cel pentru elevi . Toate au urmarit cunoasterea interesului pentru promovarea folclorului literar la diferite niveluri, in scoala si in afara ei, cauzele neajunsurilor, sugestii de remediere a lor . Citam cateva din cele mai deosebite raspunsuri si propuneri:

"Sunt bucuros sa aflu ca, in ciuda foarte putinelor ore de literatura populara prevazute in actualele manuale, programe scolare, profesorii si elevii insisi gasesc modalitati de a largi contactul cu aceasta inestimabila parte a culturii si literaturii nationale . . " . Folclorul autentic este pastrat poate cu prea multa grija in arhivele de folclor . De cativa ani, incepand cu 1999, la Facultatea de Litere functioneaza o sectie de Etnografie si Folclor, ai carei absolventi au trecuta pe diploma aceasta specialitate, fiind cei dintai si singurii licentiati in acest domeniu" (N . Constantinescu) .

"Constat cu satisfactie ca, intr-o nobila emulatie, aprofundati doua balade: Miorita si Mesterul Manole . Un optional de folclor s-ar putea intitula Templul arhaic al culturii romanesti . Slaba prezenta a folclorului in planurile de invatamant o apreciez ca pe o enorma eroare cu consecinte in actualitate, insa mai ales pe termen lung, fiindca, asa se spune, e suficient sa contribui la aparitia unei generatii de ignoranti, fiindca acestia vor prolifera" . (I . Datcu) .

"Daca revista ("Miorita" n . n . ) si-a intrerupt aparitia e tocmai din pricina ignorantei si indiferentei profesorilor si inspectorilor de limba si literatura romana, caci o recomandare a M . I . ca inspectoratele scolare sa achizitioneze publicatia pentru bibliotecile scolare sau macar profesorale, n-a fost urmata decat de doua astfel de foruri-indrumatoare de la Cluj si de la Suceava . . Cand clasa arata precum o tarla, desi stana ca atare era si ea candva un spatiu sacru, nu-i de mirare ca oficiantilor profesori si elevi, le e suficient sa raga si sa zbiere cat cuprinde spatiul mioritic . Ceea ce ar contribui la dezvoltarea intelectului unui tanar ar fi doar un hard cu mare putere de memorie, un sistem riguros de ordonare a cunostintelor si cateva trepte de viteza in a face legatura intre constante grupuri de pixeli . Folclorul nostru nu se mai poate valoriza (analiza si intelege) astazi in scoala decat pornind de la o limpezire a apelor (autentice) de uscatul falsurilor . Cred ca obiectivul imediat al scolii nu este sa-l invete pe elev folclor, ci sa-i ofere instrumente de protectie impotriva falsului folcloric . Vorba povetii: sa aleaga macul de nisip!" (I . Filipciuc) .

"Eu stiu un singur lucru: In U . E . noi, romanii, vom fi acceptati in primul rand pentru cultura noastra, folclorul, zestrea noastra folclorica fiind cele mai importante . Mai important ar fi interesul personal al elevilor si profesorilor pentru studierera, descoperirea operelor folclorice din spatiul natal . Peste 100 ani, peste 50 ani va fi prea tarziu (M . Prepelita )" .

"Intr-o excursie de documentare in judet, elevii s-ar putea intalni cu membrii grupurilor folclorice de la Pechea, Branistea, Piscu, Radesti, Cotoroaia, etc . Centrul Cultural "Dunarea de Jos" desfasoara in liceele si scolile din Galati un proiect numit Tanarul si traditia stramosilor" (D . Popa) .

"La Centrul Cultural Judetean exista o arhiva de folclor si o biblioteca avand peste 200 de culegeri de folclor, iar la Liceul de Arta D . Cuclin Galati se sustine un curs optional de etnografie si folclor . Liceul Spiru Haret din Tecuci a initiat realizarea unui muzeu cu obiecte traditionale chiar in incinta scolii" . (A . Stegaru)

"Un rol important in promovarea folclorului il are publicatia lunara a Centrului Cultural "Dunarea de Jos" . Un optional folcloric s-ar putea numi "Vesnicia s-a nascut la sat" sau "La izvor de cantec romanesc", etc . Cu elevii am participat la Festivalul de datini Sezatoarea din Falticeni, festivaluri de colinde la Galati, Bacau, Targoviste, Festivalul de datini "Bobocelul", Cahul (Republica Moldova), schimb de experienta Silistra, Bulgaria" (B . Frumusanu) .

"E necesar un optional de folclor, nu neaparat literar, ci si etnografic, etnolingvistic . . Cand mi-am exprimat multumirea fata de prezenta textului folcloric in manualul de gimnaziu , ar fi trebuit sa adaug ca la cl . a VII a si a VIII a avem manualele editurii Corint" . (D . Lungeanu)

"Urmaresc cat pot Tezaur folcloric si O vedeta populara . Incearca ceva si canalul Etno, dar nu tot ce se prezinta acolo e pe gustul meu (multe texte imi par "facaturi" comerciale) . . Si parteneriatul profesor-profesor sa functioneze in paralel cu cel profesor-elev, fiindca foarte multe cadre didactice au respect fata de acest gen de cultura . Astazi, cred ca ar trebui lansata o invitatie fiecarei scoli, macar de catre un for judetean profilat in folclor, iar cadrele tinere n-au decat sa invete odata cu elevii de ce nu putem marginaliza folclorul autentic . Se vede si cu ochiul liber ca balariile maneloase se prind bine si pe parloage . La unele ore de initiere in folclor trebuie sa pledez pentru fiecare cantec cules ca el sa fie invatat cu placere . Un grup de intelectuali ar trebui sa ceara la TV local un spatiu saptamanal pentru o emisiune "S . O . S . Folclorul" (F . Porumb) .

"Va felicit pe tine si pe colegii tai, precum si pe profesorul vostru pentru interesul aratat folclorului romanesc, dar mai ales operei lui T . Pamfile, personalitatea cea mai reprezentativa a comunitatii noastre . Cativa rapsozi exista, dar nu se "produc" in zona epicului, ci mai curand in directia obiceiurilor populare traditionale si a liricii populare . " (Gh . Vasilache)

"Consider ca ar trebui definite mitul si frumusetile mitului ca realitate culturala complexa, ilustrata cu exemple din literatura romana in context european .

Se fac prea multe compromisuri politice pentru mutilarea istoriei si culturii nationale si pentru compromiterea unor concepte fundamentale: patriotism, national, traditional . etc .

In liceu, predau de trei ani un optional de Cultura si civilizatie traditionala romaneasca . Organizam in prezent o colectie etnografica si o arhiva de folclor . Am realizat cu elevii sase filme etnografice . Am infiintat in 1991 ansamblul de datini Altita, in care au activat, in timp, peste 400 de elevi . In seri romanesti si spectacole de datini valorificam activitatea de cercetare .

Daca mass-media ar renunta la kitsch, daca politicienii nu ne-ar induce prin toate mijloacele umilinta de a fi romani, daca Biserica ar avea intelepciunea lui Simeon Florea Marian de a potenta credinta prin asimilarea traditiei, nu prin anatemizarea ei, romanii si-ar aprecia valorile . Tinerii romani plecati in strainatate redescopera uimiti si indurerati folclorul si le este romaneste dor de cultura traditionala .

Ar fi de repetat intrebarea capitala pe care si-au pus-o folcloristii romani de la 1848 incoace: Ce-i de facut imediat sa putem salva ce a mai ramas? " (M . Chirita)

Pentru plasticitatea raspunsului si pentru detaliile semnificative, vom cita in anexa, integral, scrisoarea ampla primita de la prof . dr . Ion Filipciuc din Campulung-Moldovenesc . Din pacate, nu am putut gasi niciun raspuns reprezentativ al profesorilor din Galati, desi am primit cateva opinii .

Se impune o comparatie intre chestionarul 1, adresat elevilor si chestionarul 2 destinat profesorilor (prezentate la subcapitolul 2 . ) . Primul contine 15 intrebari, al doilea 18 . Sunt formulate identic intrebarile 1, 2, 5, 6, 7, 8, 13, 14, asemanatoare 3, 4, 9, 10, 11, 1 Modificata dupa gradul de intelegere si dupa experienta este doar intrebarea 12 . Intrebarile 17 si 18 sunt adresate doar profesorilor .

Raspunsurile elevilor sunt asa cum, de altfel, ne asteptam, scurte si ingrijorator de superficiale . Desi nu li s-a cerut raspuns imediat, par date in graba . Din observarea, compararea si analiza raspunsurilor de mai sus, chiar daca unele par neserioase, se pot trage concluzii clare:

La chestionarul 1 au raspuns 40 de elevi alesi la intamplare, din clase de gimnaziu (20) sau de liceu (20) ale "Colegiului National Vasile Alecsandri" din Galati . Raspunsuri negative de tip "nu stiu", "nu", "nimic", "nu am", "nu ma intereseaza", "nu-mi foloseste" ba chiar si "da si nu" "nu-mi amintesc", pentru intrebarile 1, 5, 7, 10, 11, 13, 15 sunt in proportie de 85% dar, calitativ diferite . Daca la ultima intrebare raspunsul negativ, chiar necomentat, este de apreciat, la celelalte, intarirea negatiei prin cateva cuvinte sau chiar propozitii dovedeste dezinteresul, indiferenta si ignoranta multor elevi fata de studierea folclorului .

La intrebarile de mai jos, am intalnit raspunsuri apreciabile:

Nr . intrebarii: 2 3 4 8 9 12

Nr . de elevi 16 24 22 30 28 34

Adica 40% 60% 55% 75% 70% 85% din cei intervievati .

Din raspunsurile lor, rezulta ca mass-media contribuie insuficient la intelegerea si promovarea folclorului prin programe speciale Etno, Taraf, presa radio, dezbateri . 76% din raspunsuri critica emisiunea Folclorul contraataca de pe Antena 1, considerata kitsch (un exemplu vizeaza interpretarea unor cantece consacrate ale Mariei Tanase de catre manelisti, sau "Ciuleandra" interpretata fals intr-o reclama) . Doar 2% isi amintesc (probabil cu ajutorul parintilor) de "Floarea din gradina", 38% ar dori sa vada filme despre civilizatia rurala de altadata, expozitiile de obiecte artizanale sa fie popularizate prin afise iar 63% constata ca peste tot s-a redus foarte mult ponderea popularizarii folclorului autentic . Totalul de 280 de raspunsuri privitoare la utilitatea unui optional de folclor literar se distribuie in felul urmǎtor: 31 nu dau importanta termenului subliniat, 59 raspund scurt "da", fara argumente, 55 ar dori sa afle despre traditii, costume nationale romanesti si straine, specii preferate, 70 declara ca nu iubesc muzica populara, cativa considera, pe drept, programul scolar ca fiind deja foarte aglomerat sau ar accepta un optional, dar fara note .

47 prefera excursii, vizite la muzee, la tara, etc . , 16 dau raspunsuri evazive ("poate", "ar fi bine") . Unii declara ca, intr-o presupusa vizita la Institutul de Folclor, i-ar interesa inregistrari vechi si tehnica realizarii lor, costume, unelte si obiecte artizanale (confunda cu muzeele) . Intalnim insa si cateva replici categorice: "Nu ma intereseaza sa cunosc folclorul" pentru banalul motiv ca "nu-mi foloseste la nimic" sau realiste "Putine scoli de la tara mai pastreaza adevaratul folclor" . Exista si raspunsuri bombastice, doar din dorinta de a scrie ceva .

Realizarea unui soft educational in parteneriat cu profesorul, desi se bucura de atentia multora, (raspuns scurt "da" 77%) trezeste si nelinisti datorate, probabil, presupusului volum de munca . Cineva se intreabǎ "de ce sa-l numim parteneriat, ca doar numai noi il facem?" considerand ca si in aceasta noua directie profesorul trebuie numai sa "predea", "sa asculte" si sa "dea note" . Alti 20% nu deosebesc soft-ul de procesul literar la care au participat si ar fi dispusi la munca suplimentara, dar numai pentru nota .

Legat de prezenta folclorului literar in manuale, majoritatea (81%) observa deosebirea dintre cel gimnazial (unde se intalnesc principalele specii) si cel liceal (unde numai editura" Corint" mai pastreaza un oarecare interes pentru folclorul literar) . Unii (6%) confunda testarea nationala cu bacalaureatul, cei mai multi ar dori ca din programele de examen sa poata alege anumite capitole (ca la fizica, chimie, biologie) ca si cand, in aceasta situatie, ei ar prefera folclorul . Statistica replicilor monosilabice ne-a demonstrat ca "si tacerea e un raspuns", iar unele raspunsuri asemanǎtoare la intrebari au subliniat ca succesul educativ este gresit corelat cu cantitatea de date primite: cu cat profesorul transmite mai multe informatii, cu atat este mai redusa eficacitatea educativa .

Procedeele interpretative subliniaza diferenta dintre logica social-stiintifica a transmiterii si logica pragmatica a asimilarii . Chestionarea elevilor o realizam nu numai prin interviuri premeditate, ci si permanent . Din compararea perspectivelor, rezulta ca sunt apreciate diferit stilul de predare, metodele, etapele meta-comunicative, lucrul in echipa, etc . Prin cercetarea, in etape succesive, a mediului, am aflat date interesante despre stilul de viata al elevilor, intentiile noastre necorespunzand intotdeauna nevoilor si asteptarilor lor .

Am incurajat "intalnirile" cu autenticul din textul folcloric . Analiza unor probleme si exercitii s-a facut prin procedee adecvate ca "gandirea cu glas tare", evaluarea probelor scrise, a consemnarilor si a relatarilor, din care am incercat sa deducem operatiile de gandire si sa descoperim semnele creativitatii chiar si in raspunsurile "gresite", mai mult decat corectitudinea raspunsului interesandu-ne confruntarea cognitiva cu "problema", asocierile constructive intre logica unor continuturi si psiho-logica lor, pluralitatea perspectivelor, invatarea din greseli "productive" . Am avut in vedere principiul: "Cine nu lasa libertate in materia pe care o preda, inainte de a o analiza didactic, perverteste perspectiva asupra acesteia si ii priveaza pe participantii la invatare de dreptul de a avea o conceptie proprie" (H . Siebert, 2001, p . 205) .

Pentru a chestiona un numar cat mai mare si mai diferit de subiecti, am publicat chestionarul pentru profesori in numarul 1 (6) anul IV / 2005 p . 32 din "Didactica Nova", revista Caselor Corpului Didactic din Romania . Desi a fost timp suficient, raspunsurile s-au lasat asteptate . Din cele 6 judete care au raspuns, cele mai multe chestionare completate au fost primite de la Constanta (47) si Caras-Severin (28) .

Daca la biblioteca CCD Constanta exista 127 de titluri de culegeri de folclor, la biblioteca unei scoli din Caras-Severin nu exista niciuna . Unele raspunsuri foarte categorice nu au nici o motivatie (de fapt nici nu li s-a cerut!) . De exemplu, la intrebarea nr . 9 despre posibilitatea parteneriatului elev-profesor in realizarea unui soft educational cu tematica folclorica, primim si raspunsuri de genul: "Imposibil!", "Nu, niciodata!", "Da, dar fara rezultate practice" . La intrebarea 6: "Miorita?!!! Traduceri?! Nu, categoric!" Probabil ca e prea dificil de "tradus" chiar in romaneste .

Multe raspunsuri dovedesc o pregatire profesionala slaba, o preocupare educationala superficiala . Se recunoaste ca multe culegeri nu sunt folosite nici de profesorii de specialitate, nu se stie de existenta unui Institut de Folclor . Asa cum am presupus, multi considera ca preocuparile legate de aprecierea si promovarea folclorului in scoala sunt apanajul exclusiv al profesorilor de romana, muzica, eventual educatie fizica . Nici vorba de interdisciplinaritate, de lucrul in echipa . Cei mai multi "uita "de activitatea de consiliere scolara sau de cea de diriginti .

Exista si exceptii: profesoara de biologie Violeta Vlad, de la Colegiul Agricol Poarta Alba, ne scrie cu pasiune despre portofoliul "care contine versuri ale unor cantece, colinde, culese de elevi de la batranii satului din care provin sau de la cei de la azilul de batrani . Nimeni nu s-a gandit sa caute folclorul la azil(!), dar nu e timpul pierdut .

Optionalul de folclor este intitulat de unii vag sau bombastic "Folclorul, o parte din sufletul meu", "Traditii populare", "Vatra satului", "Folclorul in viata copiilor" . Ce-ar scrie, oare, daca li s-ar cere sa conceapa o programa pentru un astfel de curs? Cineva sugereaza "sa li se ceara elevilor sa creeze folclor nou "(!), propune "mediatizarea prin spectacol folcloric a zilelor cand se sarbatoreste ziua nationala" (?!) si da ca exemple de emisiuni folclorice pe cele religioase sau chiar festivalul de romante "Crizantema de aur" . La intrebarea 16, care se refera la manualul de liceu, primim replica "prompt": "Fals, in clasele gimnaziale se fac aceste poezii!", iar la 14, care cerea sa-si autoadreseze o intrebare la care s-ar fi asteptat, dar pe care nu am inclus-o in chestionar, cineva ne intreaba "Ce trateaza autenticitatea in folclorul romanesc?" Cam greu de interpretat astfel de intrebari . Probabil ca autoarea a considerat-o intrebare retorica

Rezultate deduse din experimentarea unor metode si procedee moderne de receptare a eposului folcloric

Analiza produselor activitǎtii subiectilor educatiei

In actuala lucrare, descriem si aplicam si unele modalitati extracurriculare inedite de abordare a textului popular :

1 . "Albumul cu prieteni" (include corespondenta elevilor de la cerc cu specialisti din domeniul folclorului) zeci de scrisori, fotografii, autografe, etc .

2 . Arhiva internationala virtuala de folclor, alcatuita de elevi prin contacte cu tineri din toata lumea, cuprinde: folclor chinezesc, elemente de cultura nipona, obiceiuri din Valencia, muzica si dansuri populare grecesti, Craciunul in Spania, costume populare din Peru, folklore sardo, folclor australian, slovac, suedez, rusesc, german, proverbe finlandeze, frantuzesti, etc . Lor li se adauga "Romanian Ethnographic Landscapes", un CD realizat bilingv de specialisti, pus la dispozitia de elevi celor care le-au facilitat accesul la cunoasterea folclorului strain .

3 . Prin donatii si procurari de carte, am realizat in scoala o minibiblioteca folclorica .

Video-infoteca scolii s-a imbogatit cu numeroase soft-uri si CD-uri prezentate de elevi in concursul anual IT-idea . Realizarile in acest domeniu sunt inestimabile sau mai bine zis ar putea fi, daca ne gandim ca toate materialele publicate la noi (carti, pliante, albume, articole) ar trebui insotite de un rezumat intr-o limba internationala . Elevii nostri lucreaza la un soft educational intitulat "Eposul folcloric romanesc", insotind materialele de scurte traduceri .

Am initiat un parteneriat de cercetare elevi - profesori avand ca scop atingerea obiectivelor educationale prin realizarea unor soft - uri educationale despre basm (clasa a VIIa) si balada (clasa a XIa), am stabilit impreuna modul de lucru, perioada, metodele de achizitionare si de prelucrare a datelor (intalniri saptamanale, consemnari in jurnalele de lectura, evaluari de grup, etc . ) .

Realizarea unei pagini web "Tezaur folcloric local,national si international", (http: //folklore . fpage . org) care asigura accesul rapid la informatii al tuturor amatorilor de folclor .

Pregatirea teoretica si desfasurarea practica a procesului literar "Mesterul Manole-condamnat la nemurire" a avut ca "documente": dosarul apǎrǎrii, al acuzǎrii, consemnǎrile grefierului, probe,etc .

Initierea unui program de excursii documentare pentru cunoasterea zonei etnofolclorice locale si nationale, in care s-au realizat fotografii, anchete, culegeri, participari la manifestari folclorice (filmarea si titrarea in limba engleza a celor mai reprezentative), vizite la Institutul de Folclor "C . Brailoiu", Muzeul Taranului Roman, Muzeul Satului etc .

8 . Aplicarea originala a formulei analizei structuraliste a lui V . I . Propp la basmele populare romanesti, a creat un set de modele schematice de analizǎ, reprezentǎri grafice,etc . Rezultatele utilizarii in cercetare a acestor exercitii s-au concretizat intr-o culegere realizata de elevii C . E . timp de doi ani (cl a VI a - aVII a), care cuprinde, alfabetic, 200 de formule narative populare extrase din texte si explicate cu ajutorul informatiilor obtinute de la batrani sau din surse bibliografice .

9 . Conceperea proiectului educational "Prin folclor, in Europa si in lume!"

10 . Realizarea unei expozitii cu cele mai reusite desene, postere, eseuri ale elevilor, colectii de timbre, fotografii pe teme folclorice ( unele prezentate in anexe) a constituit o pledoarie pentru abordarea multi si interdisciplinara a eposului folcloric .

10 . Urmarind obiectivele recomandate de Centrul cultural, am vizitat si fotografiat gospodarii taranesti si muzee folclorice la Buciumeni, Tepu, Radesti, Adam, Beresti, Cavadinesti, Suhurlui, Sivita, Tulucesti . Cu materialele adunate, elevii au intocmit o harta a repartizarii teritoriale a mestesugurilor populare traditionale si un album cu imagini de case, biserici, obiecte, costume, etc .

11 . Consideram o reusita interventiile persuasive ale elevilor prin permanentizarea rubricii "Aripi folclorice" in revista scolii, in care ei au prezentat recenzii ale volumelor: Miorita si alte semne poetice de I . Filipciuc, Aceste case taranesti de Sebastian Moraru, Folclorul literar al romanilor de C . Eretescu, Mitologie romaneasca de Marcel Olinescu, Universul mitic al romanilor de V . Kernbach, etc

12 . Mijloacele de invatamant pe care le-am realizat cu ajutorul elevilor se intituleaza Balade, basme si legende din colectia Centrului Cultural "Dunarea de Jos", Semnificatia jocului mastilor, Curtea de Arges - film, Mesterul Manole de L . Blaga -interpretare secvente de film, Cantece eroice din colectia Institutului de Folclor "C . Brailoiu", Caiete Miorita in principalele limbi europene, Folclorul copiilor - inregistrat in zona Sibiului in limba germana .

13 . Un procedeu aplicat elevilor C . E . , culegerea folclorului de catre ei insisi, ar trebui sa stea la loc de frunte intre posibilitǎtile de explorare directa a realitatii, metoda de cercetare care sa aiba ca rezultat descoperirea unor noi "piese" ale tezaurului folcloric romanesc si, de ce nu, si strain .

"Culegatori de folclor din sudul Moldovei" este numele noii pagini semnate lunar in revista "Dunarea de Jos" de folcloristul Ioan Horunjenco, incepand cu nr . 35 din ianuarie 200 Pe cei mai multi i-am invitat si la Cercul de folclor sa-si prezinte activitatea si sa raspunda la intrebarile elevilor . Au raspuns: Amelian Chirila, invatator din Tulucesti , care in 1974 a pus bazele Muzeului comunei, Vasile Placinta - originar din Slobozia Mare, judetul Cahul, Republica Moldova, seful ansamblului folcloric "Doina Covurluiului", Aurica Totolici, membru al ansamblului folcloric Colindatorii al Clubului Tineretului din Galati, invatatoarea Steriana Frigioiu, culegator de folclor, rapsod popular si conducator al unui grup vocal de prestigiu, general Neculai Staicu - Buciumeni , care a facut primele culegeri de material folcloric, descantece din Buciumeni, din anul 1939, cand era elev in clasa a VIIa, Grigore Bacanu, autorul a trei volume de folclor coregrafic, invatatoarea Balasa Frumusanu, care a infiintat in satul natal, Piscu, Grupul vocal "Colindita" .

In mapa elevului culegator de folclor cei 25 de elevi de la cercul de folclor au inclus, in forma simplificata, fisa de informator, fisa faptului folcloric cercetat, fisa de text de literatura populara, carora le-au putut adauga un chestionar pentru studierea unui obicei, preluat de la studentii veniti in practica . Pregatiti de prof . univ . dr . Ioan Brezeanu sa aplice metodologia culegerii folclorului, studentii din Cercul de folcloristica de la Facultatea de Litere ai Universitatii "Dunarea de Jos" din Galati, viitori profesori de limba si literatura romana, au pus in valoare potentialul creativ al acestei zone prin cercetarile intreprinse intre 1965 si 1985 cu care s-a realizat o valoroasa Arhivǎ de folclor si etnologie care cuprinde 32 de volume cu inregistrari, manuscrise si transcrieri de pe benzi magnetice din judetele Galati, Braila, Vrancea si Tulcea . Alte 28 de volume cuprind" Raspunsurile la Chestionarele din 1978 (cu 300 de intrebari) si din 1985 (cu 86 de intrebari)" . Arhiva a fost donata recent Centrului Cultural "Dunarea de Jos" din Galati si a putut fi consultata inclusiv de elevi .

Acelasi entuziast profesor nonagenar ne-a pus la dispozitia celor interesati si un Chestionar etno-folcloric tiparit in 2001, care contine modele pentru toate tipurile de fise de culegere a folclorului literar . L-am folosit in vacantele la tara, in excursii sau tabere de documentare cand si elevii mai mari de la oras au fost ajutati sa completeze chestionarul, caruia i-au adaugat fotografii, inregistrari audio, obiecte colectionate .

Printre avantajele metodei observatiei pe care le-am constatat in munca pe teren au fost : dezvoltarea capacitatii de a gandi si a actiona prospectiv, diagnosticarea si prognosticarea aptitudinilor pentru munca de cercetare, facilitarea exersarii unor conduite, repartizarea responsabilitatilor, sintetizarea sugestiilor,etc .

In fisa faptului folcloric au consemnat: date despre localitate, amintiri istorice, credinte despre lumea fizica, fiinte fantastice, credinte si obiceiuri ale sfintelor sarbatori, plante, animale, pasari si insecte, rituri de fertilitate a ogoarelor, constructia casei si ocrotirea ei, obiceiuri ale vietii de familie, medicina populara, calendarul popular, politetea si bunacuviinta, credinte si obiceiuri legate de ocupatii, mestesuguri, folclorul coregrafic, folclorul muzical , evolutia vietii etno-folcorice . Rubricile citate cuprind 223 de intrebari, lista maximala din care se face alegerea in functie de obiectivele urmarite . Culegatorii au anuntat si au lamurit de la inceput informatorii despre scopul cultural-istoric al cercetarii, de exemplu completarea sau scrierea unei carti despre sat (monografie) .

In privinta eposului folcloric, am remarcat raritatea cantecului epic, printre baladele culese de elevii nostri fiind: Cantecul lui Daianu, Cantecul lui Buda, Ghita Catanuta, etc . Ultima apare, in mai multe variante, si in culegeri de folclor galatean prezentate la manifestari folclorice din judetul Galati, unde grupul de eleve "Colindita" din Piscu, a interpretat creatii originale, intre cele epice numarandu-se: Balada haiducului Goga , Balada Miorul , Cantec de catanie , Balada lui Stefan cel Mare .

Lucrarile selectate atesta o viziune proprie asupra subiectului operei, dezvoltarea imaginatiei si depasirea imitatiilor unor modele . Fata de etapa pretestului, elevii C . E . inteleg si utilizeaza adecvat cunostintele din domeniul eposului folcloric, constientizeaza relatiile de interdisciplinaritate, valorifica eficient cunostintele acumulate . Ilustrarile pe care le prezentam in anexe dovedesc flexibilitate ideatica si compozitionala, talent si originalitate, desi doar 63% dintre ei au dovedit, prin aprecieri detaliate, o atitudine creativa . La C . M . am observat o usoara abatere de la cerintele compunerilor (eseurilor), o tratare simplista a problemelor in 46% din cazuri .

In jocul care a urmat chestionarului individual de (auto)evaluare, li s-a propus ca, pe baza tipurilor de intrebari prezentate de profesor, elevii sa-si imagineze ca pentru o ora, sunt autori de manuale si trebuie sa formuleze intrebarile potrivite pentru cunoasterea si comentarea baladei Miorita . Depasind unele stangacii, rezultatele au dovedit ca elevii au reusit sa strabata drumul invers, de la raspunsul pe care l-ar fi dat, la intrebarile puse, pornind de la cele literare la cele evaluative .

Metoda proiectului experimentatǎ simplificat si la clasa a Va, C . E . , la studiul snoavei si al legendei populare, a dus la urmǎtoarele rezultate: 14 elevi au preferat sa alcatuiasca o mapa si un CD despre evolutia snoavei romanesti de la specia populara la cea carturareasca, iar 16 au urmarit traseul legendei istorice si mitologice la noi si in antichitatea greco-romana . 19 au declarat cǎ si-au antrenat si parintii, care nu au ezitat sa-i ajute . Am constatat ca proiectul propus are ca avantaje faptul ca meniul selecteaza o bogata bibliografie la care elevul are acces imediat, organizarea si sintetizarea materialelor, evaluarea rapida si obiectiva, dar si dezavantaje: calculatorul inlocuieste mijloacele didactice traditionale, insa nu poate substitui profesorul, care evalueaza creativitatea elevului, il antreneaza la dialog si il provoaca la dezbatere .

In urma monitorizǎrii lucrǎrilor elevilor claselor a IX a C . M . si C . E . prin:

mediile obtinute au fost: proiecte C . M . 6,70 C . E . 9,30

portofolii C . M . 7,20 C . E . 9,00

Apreciindu-se rǎspunsurile din fisele de feed-back, mediile si celelalte rezultate ca fiind performante, colegiul nostru a fost nominalizat sǎ colaboreze la un proiect initiat de Inspectoratul Scolar al Judetului Galati pentru perioada 2008/2010 in scopul cunoasterii de cǎtre elevi si a punerii in valoare a patrimoniului cultural local de importantǎ nationalǎ, element care exprimǎ identitatea noastrǎ in diversitatea culturalǎ europeanǎ . Obiectivele proiectului vizeazǎ redimensionarea parteneriatelor dintre unitǎtile de invǎtǎmant si institutiile de culturǎ, din perspectiva noilor politici educationale, realizarea accesului la informare stiintificǎ, legislativǎ si culturalǎ prin realizarea unui site configurand patrimoniul cultural gǎlǎtean .

Considerǎm cǎ, pentru dezvoltarea unor posibilitati de re-creare deschise elevilor de intelegerea epicii populare, n-ar fi exagerat daca macar unii copii ar incerca sa inlocuiasca obisnuitul caiet de rezumate, in care sunt obligati sa povesteasca ce au citit, cu un "caiet de fantastica" cuprinzand basme si povesti create de ei, incercand cate putin sa infirme cuvintele lui Leopardi: "Copilaria, varsta cea mai frumoasa e chinuita prin educatie si instruire in mii de feluri, asa incat omul adult nu ar mai concepe sa fie copil" .

Utilitatea acestei agende de liberǎ lecturǎ am regǎsit-o si in numǎrul mare de premii obtinut de elevii antrenati ai C . E . in urma participǎrii la: Concursul National de Excelentǎ Mihai Eminescu , desfǎsurat anual la Bacǎu pentru cl . a Va si a V a, Concursul Uniunii Editurilor Romane (publicǎri in revista Universul Scolii ) Concursul National La Scoala cu Ceas , anual la Rm . Valcea, Concursul Licart ( Arta in licee ), anual, Bucuresti , Concursul  Tinere Condeie , Concursul revistelor scolare, etc .

Incepand cu 2006, pregatirea elevilor pentru proba in echipa a Concursului National "Mihai Eminescu" a avut ca obiectiv principal "descoperirea, cunoasterea si conservarea elementelor de folclor literar" prin extinderea si aprofundarea notiunilor in acest domeniu existente in programa scolara pentru gimnaziu . Astfel, concurentii au putut cunoaste elemente de cultura locala, populara, integrate in spatiul cultural romanesc . Echipajul fiecarui judet a realizat si a adus la etapa nationala un portofoliu cu materiale reprezentative, confectionate de elevii concurenti, in urma documentarii . Cele sapte echipe constituite prin tragere la sorti au insumat echipajele tuturor celor 42 de judete ale tarii si au realizat proiectul indicat prin reorganizarea materialelor din mapa fiecarei echipe . Am stabilit ca structura proiectelor sa includa o prezentare narativa a temei, un mic dictionar de termeni regionali, un set de ilustratii care sa sustina vizual tema, un set de cinci creatii folclorice si "obiecte de recuzita" specifice care insotesc obiceiurile descrise . Dupa realizarea portofoliului echipei, sustinerea proiectului s-a facut oral, prin dialogul celor sase reprezentanti ai echipajelor judetelor .

Efectele educative ale organizarii excursiilor de documentare reies din faptul ca elevii au inteles ce importanta au fixarea obiectivelor, alegerea traseului etc . Tinerea unui " jurnal de bord" s-a dovedit utila in completarea ulterioara a portofoliului, a hartilor etnofolclorice, realizarea albumelor cu noile date culese .

Grupul experimental care a urmat optionalul de folclor literar s-a remarcat nu numai printr-o schimbare a atitudinii fata de "popular si national", dar si prin initiative de participare la sesiuni de comunicari, expozitii, concursuri de soft educational prin contributii personale, elevii devenind tot mai constienti de adevarul cuvintelor profesorului Sever Ursa, pe care l-au cunoscut la muzeul etnografic "cuibul visurilor" din Maieru, Bistrita- Nasaud: "Cu totii facem prea putin pentru a opri rostogolirea spre prapastie a obiceiurilor si a datinilor romanesti . Cine va investi in traditii si mestesuguri se va imbogati, caci UE asteapta de la noi lucruri originale, specific romanesti" . Tot dumnealui propune "ore speciale cum sunt cele de religie, caci o religie este si asta - a ne pastra ce-am avut mai bun pe lume" . In zona arhitecturii rurale, cere introducerea in fiecare zona a 10-15 modele de case taranesti, sa avem stiluri unitare, inspirate din traditiile locale, nu case din prefabricate cu ornamentatii de faianta si turnulete de tabla sclipitoare . Concluzia acestui profesor- taran este ca: "Pana la urma, tocmai ceea ce ne inspaimanta mai mult, integrarea europeana, ar putea aduce salvarea taranului roman . Poate ca, in loc sa ne deznationalizeze, europenii ne vor forta sa fim noi insine, sa nu repetam greseala lor de a-si fi pierdut traditiile, obiceiurile si satele" (I . Longin Popescu , 2006, p . 3) . Ca o confirmare a celor de mai sus, am participat cu 25 de elevi ai cl . a Xa C . E . , datorita experientei acumulate la realizarea in 2007 a unui proiect initiat de o organizatie italiana pe tema Traditii culturale medievale in secolul al XIV lea . In acest scop , am facut o documentare la Sighisoara, Rasnov, Laslea, dar am gasit materiale deosebite mai ales in "capitala culturala europeana", Sibiu . Obiective ca: promovarea valorilor culturale nationale aflate in muzee si in case memoriale , aprecierea valorilor artistice nationale dezvoltarea abilitatilor de relationare sociala, a muncii in echipa, formarea deprinderilor de culegere si prelucrare de informatii, stimularea implicarii elevilor in conservarea valorilor culturale locale, au fost realizate prin activitati care au inclus excursii tematice, realizarea de filme documentare, expozitii, etc . si continua sa atraga grupuri de elevi, parinti, profesori .

In februarie 2008, am asistat cu elevii cercului de folclor la inceperea lucrǎrilor de amenajare a muzeului sǎtesc din Pǎdurea Garboavele si a gospodǎriilor traditionale de la Suhurlui/Rediu .

Din pacate, nu exista un Program National de incurajare a pastrarii si popularizarii traditiilor . Chiar si fara el, valoarea lor se impune, ca si exemplul autoritatilor de la Oslo, care, impresionate de frumusetea portului popular romanesc, au revigorat din 1972 mestesugul re-crearii vechilor costume ale vikingilor, ba au introdus pe 2 iunie, in fiecare an, sarbatoarea portului norvegian ca festival al intregii natiuni . Cat de usor s-ar putea institui la 1 Decembrie o zi a portului popular, manifestare publica (nepolitica!) a sufletului romanesc De ce nu s-ar introduce in programa scolara si universitara cursuri speciale de estetica populara, de traditii si folclor? De ce numai japonezii sa se bucure cantand muzica romaneasca pe instrumentele Fanfarei de la Zece Prajini? A fost nevoie de un manager neamt si unul american, care nu s-au sfiit sa bata noroaiele ca sa-i descopere si sa-i faca celebri . De ce "Taraf de Haidouks" de la Clejani e mai cunoscut in lume decat in Romania ?

Din larga paleta de texte scrise practicata in scoala, ne- am oprit la cateva exemple de valorificare creativa a eposului popular, procedee pe care le-am prevazut in experiment chiar de la clasa a V a si care se incadreza in perioada cercetarii .

Interesati sa aflam in ce masura intrebarile formulate pe marginea unui text epic popular sunt o cheie pentru interpretarea acestuia, am intreprins o ancheta in randul elevilor de la trei clase a VIII a (doar una C . E . , la care cu un an inainte am avut cursul optional), din care am aflat care sunt, dupa parerea lor, conditiile esentiale ale unor intrebari bune . Din perspectiva celor mentionate, in urma prelucrarii datelor, pe baza celor 70 de intrebǎri pe care le-au analizat , a reiesit cǎ elevii preferǎ:

56 % 60% 35% 50%

concizie claritate coerenta marci interogative simplitatea in limbaj Diagrama de comparatie - calitatile intrebarilor

Exploatand cunostintele anterioare ale elevului, le-am putut imbogati, la clasa a XIa, C . E . , printr-un nou set de intrebari-problema:

1 . Credeti ca tine de specificul romanesc faptul ca atat Miorita cat si Mesterul Manole apartin mai mult liricului, decat epicului sau dramaticului?

2 . Ce va sugereaza constructia metaforica incipienta "Pe-un picior de plai / Pe-o gura de rai . "?

3 . Care credeti ca este, la nivel simbolic, semnificatia versurilor "Iata vin in cale / Se cobor la vale" . ?

Considerati ca repetarea cifrei 3 (trei turme, trei ciobani, trei fluiere, trei zile) ar putea avea vreo semnificatie? In ce alta creatie populara epica ati mai intalnit-o?

De ce mioarei nazdravane, animal credincios stapanului, i-au trebuit trei zile de framantari pentru a se hotari, in sfarsit, sa-i dezvaluie acestuia complotul celorlalti doi ciobani?

Ar putea exista o legatura intre cele trei secvente lirice ale monologului (testament, alegorie moarte-nunta, motivul maicutei batrane) care sa motiveze atitudinea ciobanului in fata vietii si a mortii?

Legatura intre text si cititor am realizat-o firesc, prin intrebari intratextuale (2, 5, 6), intertextuale (1, 3, 4) si extratextuale (1, 3) .

Analiza raspunsurilor elevilor la fiecare intrebare ne-a dus la urmatoarele concluzii:

. Am explicat ca esenta lirismului narat ce transpare din inlantuirea dinamica a unor presupuse evenimente marcheaza atitudinea unor "subiecti lirici mascati" si le-am cerut elevilor sa-i descopere in spatele celor trei forme de dativ etic: Ca sa mi-l omoare" "Vreau sa mi-te-omoare", "Cine mi-au vazut" .

Dupa o lectura ce omitea intentionat cuvintele subliniate, 82% dintre elevi le-au resimtit ca marci ale relatiei afective care ii apropie sufleteste de "mandrul ciobanel" pe presupusul narator, oaia nazdravana si "maicuta batrana" .

. La o doua intrebare, raspunsurile au relevat o perceptie ciudata a structurii metaforice ca dubla deschidere: fie spre atmosfera lumininoasa, linistita, de spatiu paradisiac, la granita dintre real si fantastic, de fapt intre sacru si profan, 57%, fie spre o prapastie ce duce la cadere intr-un spatiu necunoscut, fara posibilitatea intoarcerii, 40% . S-a observat, de altfel, ca atat raiul cat si iadul trezesc sentimentul pierderii definitive a dimensiunii umane (raiul) sau a dimensiunii divine (iadul) . 3% au dat raspunsuri nesemnificative .

3 . Pusa cu tinta precisa, intrebarea a treia face apel la cunostintele insusite cu un an in urma despre motivul labirintului din mitul lui Osiris, "coborarea in infern" . Raspunsul se leaga de exercitiul de intertextualitate si transtextualitate facut in clasa a X a la studierea basmului, a nuvelei fantastice si a romanului Baltagul . De aceea, versul "Se cobor la vale" a fost perceput ca avand o dubla semnificatie, sesizata de 87% dintre elevi .

a) transhumanta, prin "coborarea la vale", sugereaza plasarea temporala (toamna), cand natura "aluneca" spre iarna

b) coborarea dintr-un spatiu sacru intr-unul profan, in care pacatul (complotul criminal) se manifesta prin "coborarea in infern" .

Deprinsi cu interpretarea simbolisticii cifrei trei din fantasticul univers al basmului, 70% dintre elevi au remarcat ca prezenta ei in balada e un avertisment asupra spatiului "sfintei treimi" in care patrundem .

Pentru a se putea raspunde la intrebarea a cincea, am fost nevoiti sa apelam si la alte intrebari: "In care moment miorita se hotaraste sa vorbeasca?" "Ce semnificatie are el?" 76% au remarcat ca miorita dezvaluie complotul abia dupa ce stapanul i se adreseaza direct: "Miorita laie . " . La intrebarile suplimentare: "De ce balada a fost intitulata de Alecsandri Miorita, desi protagonistul este ciobanul moldovean? Daca ciobanul nu ar fi observat framantarile ei si nu i s-ar fi adresat cu "draguta mioara", etc . , i-ar mai fi dezvaluit complotul? Este ea un "alter-ego" al ciobanului, sufletul care avertizeaza trupul, sau reprezinta "soapta de sus" din Mesterul Manole, elementul divin salvator?" am primit peste 60% raspunsuri interesante, unele generatoare de noi intrebari . Redam cateva mai jos .

"Miorita e cea care are premonitia, oaia tanǎrǎ care nu a fǎtat incǎ, laie (negru amestecat cu alb) bucǎlaie (cu lanǎ albǎ si extremitǎti negre) . Dublul cromatism exprimǎ natura dublǎ a acestei divinitǎti a vegetatiei, rolul ei de mediator intre douǎ lumi: terestrǎ, a luminii, subteranǎ, a intunericului" . "Mesajul mioarei nu contine sfaturi de a se apǎra, ci indicatii rituale referitoare la viitorul traseu initiatic . " "Ca mit, Miorita reprezintǎ douǎ faze ale devenirii: a fi-viata si a nu fi-moartea, egalizate de invariabilul "o fi" .

Majoritatea rǎspunsurilor (77%) pledeazǎ pentru atitudinea lucida a ciobanului, care, depasind simple idei pesimiste sau optimiste, exprima dorinta ca nici moartea sa nu-l clinteasca'' din dosul stanii'', "sa fiu tot (mereu) cu voi" . Considerand existenta umana o forma tragica de manifestare a divinului prin alaiul "nuntasilor" care sfintesc si binecuvanteaza trecerea dincolo, 65% din raspunsuri constata ca elementele terestre se integreaza firesc in revenirea la spatiul feeric de la care s-a pornit, ca umanul si divinul, maicuta si mioara se intalnesc intr-un paradis regasit prin jertfa ("lacrimi de sange") .

Aspectul lingvistic al experimentului il exemplificam cu cateva observatii privind "dinamica verbului " in eposul folcloric, cu accent pe "o arhitectonica a timpurilor impusa de ritmul povestirii spontane" . Solicitand elevilor sa realizeze o statistica a verbelor la indicativ din baladele Toma Alimos si Mesterul Manole, au constatat ca ele sunt la:

Concluzia logica este ca dinamismul frazei poetice populare este impus de verbele la imperfect .

Experimentul nostru confirma prin rezultatele la teste, rǎspunsuri la chestionare, etc . faptul ca receptarea eposului folcloric se face de catre copii, in special pe doua cai: audierea si lectura . Statistici psihologice (T . Slama-Cazacu,1961, p . 35) au constatat ca, in comunicarea verbala, procesele limbajului ocupa urmatoarele procente: audierea 45%, vorbirea 30%, citirea 16% si scrierea 9% . Daca luam in consideratie chiar numai cele doua cai mentionate mai mai sus, ele ocupa impreuna 61% din timpul comunicarii, cu accent pe audiere la prescolari si scolarii mici, iar la ceilalti pe lectura .

Luand ca subiect de discutie basmul Scufita Rosie, am urmarit exprimarea a 30 de copii de varsta scolara mica inclusi in esantionul de cercetare, si am observat in ce masura se inscrie ea in forme de limbaj "socializat" si cate exprimari sunt incadrate intr-un dialog mai amplu .

Constatari: 90% dintre copii se adreseaza cuiva . Doar doi copii au reusit performanta ca, din 50 de enunturi, 40 sa fie integrate intr-un dialog . Abia spre varsta de 7 ani, replicile se grupeaza frecvent in jurul unei teme propuse . Esentiala este si "zestrea" lingvistica pe care copilul o primeste de la familie prin povestire . Nu mica este diferenta dintre copiii care sunt alaturi de bunici si ceilalti copii . Primii stiu sa povesteasca mai bine, fiindca are cine sa stea mai mult de vorba cu ei . Neglijarea acestui aspect produce asupra copilului nu numai un handicap verbal, ci si intelectual . Educatorul din gradinita (si din scoala!) este (intotdeauna?) un model pentru vorbirea, gandirea si comportarea copiilor .

Chiar inainte de a intelege ce povestim, copilul este atras de cum povestim . Din discutiile cu copiii de varsta scolara mica inclusi in eperiment, rezulta ca ei vad in cei care le citesc sau le spun povesti un martor la intamplarile relatate si uneori chiar un autor al lor . Cu toate ca nu putem stabili clar in ce cazuri e necesara lectura si cand se impune povestirea, constatam ca aceasta are avantajul de a crea posibilitatea selectarii fragmentelor, a inlocuirii expresiilor si cuvintelor inaccesibile copiilor, dar si dezavantajul ca, printr-un limbaj simplificat, uneori chiar impropriu, sa diminueze sau chiar sa anuleze valoarea literara a textului .

Incercǎm sǎ nu spulberǎm efectul emotional al lecturii ca "eveniment al cunoasterii" (Ion Vlad) prin banala intrebare: "Spune, ce ai inteles?" Unii elevi au simtit mai mult decat au inteles sau decat sunt capabili a exprima in cuvinte . Sunt insa in stare sa deseneze ce le-a placut, sa repovesteasca sau sa continue povestea . Odata obisnuiti cu limbajul povestii, percep involuntar ritmul frazei: "A fost odata ca nicidata" reprezinta, pentru ei, formula magica ce deschide poarta spre universul basmelor si care anunta desprinderea de real: "Basmul - vechea secolelor straja / imi deschide cu chei de aur si cu-a vorbelor lui vraja / Poarta-nalta de la templul unde secolii se torc" (Eminescu, Mihai - Memento mori) .

Un randament ridicat in acumularea si fixarea unui vocabular bogat, variat si nuantat aduc explicatiile care reunesc si completeaza cunostintele elevilor despre categoriile semantice . Rezultatele unei dezbateri pe baza evolutiei sensurilor verbului a spune din textele populare in limba actuala le-am sintetizat in cateva serii de sinonime cu deosebite conotatii stilistice . Am constatat ca 79% din comentariile din pretest asupra unor teste folclorice foloseau inca din clasa a V a formule ca: "autorul popular ne spune, ne arata, ne reda" sau chiar "ne zugraveste" . Lista operatorilor verbali cu care am cerut elevilor sa inlocuiasca sabloanele mentionate a fost propusa chiar de ei cu ajutorul dictionarului . Tot ei au avut ideea folosirii permanente a acestei liste, ca "fituica obligatorie", sub forma unui util semn de carte (sau de caiet) aflat la indemana tuturor, in clasa sau acasa . S-a propus completarea modelului cu neologisme: "a afirma, a preciza, a evidentia, a reliefa, a sugera, etc . "Este un model interesant si util, mai ales ca a fost adaptat fiecarei specii invatate . Privind comparativ, in lucrarile acelorasi elevi ajunsi in clasa a VIII a, procentul termenilor "paraziti" a scazut la cei din C . E . sub 30%, in timp ce la cei din C . M . , la care nu s-a folosit "semnul", procentul a fost dublu . Experimentul a demonstrat ca elevii pot opera cu terminologia specifica analizei operei populare, cunosc specificul ei, apeleaza creativ la valorile artei populare, constientizand relatiile interdisciplinare . Au ajuns astfel mult mai repede si pe o cale fireasca la lista conceptelor operationale din programa de bacalaureat .

In evaluarea normativa a competentei exprimarii scrise, am aplicat modelul propus de Alina Pamfil (2003, p . 189) Cu cateva modificari, fisa se poate folosi si in evaluarea orala . Rezultatele obtinute in urma aplicarii fisei de urmarire individuala a competentei scripturale pe care o prezentam in anexe ni se par relevante, in special in eseurile C . E . de la cl . a VIII a la simularile pentru testarea nationala din aprilie 2005: 82% din totalul raspunsurilor primite structureaza sintetic mesajul textului epic popular, 71% stiu sa compuna un text cu dominanta informativa, narativa sau argumentativa, 93% rezuma corect un text narativ, poseda un lexic nuantat, adecvat problematicii testului .

Ca si in cazul celorlalte obiecte de invatamant, elevii performeaza mai bine obiectivele ce vizeaza receptarea mesajului scris si mai slab pe cele care se refera la producerea de text .

Regretul din afirmatia lui E . Cioran: "Poporul roman nu se afla la inatimea genialitatii limbii sale" este cu atat mai actual cu cat nu se acorda inca suficienta atentie marilor disponibilitati de expresivitate si de claritate ale limbii noastre populare, al carei spirit elevat e datorat ascendentei sale latine si inrudirii cu limbile romanice, spirit conservat cel mai bine in creatiile populare autentice .

Implicatii si aplicatii educationale ale perceperii directe si diferentiate a valorilor eposului folcloric

Posibilitati de receptare a esteticii eposului popular prin dialog interdisciplinar

Un aspect metodologic esential pentru estetica folclorului urmǎrit in experimentul nostru il reprezinta relatiile interdisciplinare cu aproape toate obiectele de invǎtǎmant, dar si cu istoria artelor, antropologia, filatelia, etc . Pentru exemplificare, prezentǎm in anexe desene ale elevilor pentru ilustrarea unui posibil manual de folclor, cópii dupǎ partituri si inregistrǎri din arhiva Institutului de Folclor "C . Brǎiloiu" existente in portofoliile lor, fotografii cu tematicǎ folcloricǎ realizate de elevi la activitǎti de cerc, altele din arhiva Centrului Cultural "Dunǎrea de Jos", postere, hǎrti, pliante, modele de fise de cercetare folcloricǎ, chestionare, corespondentǎ cu personalitǎti, compuneri , soft-uri educationale, etc .

Pentru a descoperi noi interferente ale teoriei literaturii cu artele plastice, am dezbatut cu elevii cartea Alexandrei Vranceanu Modele literare in naratiunea vizuala - Cum citim o poveste in imagini . (2002,) . Nu putini au observat ca topirea a patru tipuri de discursuri intr-o viziune coerenta si consistenta ofera raspunsuri care duc la noi intrebari: exista diferente intre "citirea" textului plastic si cel literar? Exista un suport comun al celor doua entitati sau este doar o distinctie intre idee si imagine? Exista posibilitatea trecerii de la judecati constatatoare la cele evaluatoare? Capitolul Lectura imaginii insista asupra relatiei pictura-literatura, limbaj verbal-limbaj vizual . Sistematizand metodele prin care imaginea sugereaza o poveste, autoarea insista pe lectura imaginii in cheie semiotica si iconologica, sursele narativitatii fiind atat verbale cat si vizuale . Metodele literare utilizate in naratiunea vizuala sunt: textul si ilustratia, afisul (posterul) banda desenata, fotografia, imaginea publicitara, etc . care sustin toate ideea de narativitate vizuala, idee subliniata si prin exemple de ilustrare a eposului folcloric de catre copii, (Brailescu, M . , 2005) dar si de creatii ale unor artisti consacrati . (Marcel Olinescu - Mitologia romaneasca, cu desene si xilogravuri de autor, Editura Saeculum Vizual, Bucuresti, 2004) .

Privitor la rolul mass-mediei, teatrului si filmului in promovarea eposului folcloric, intr-o valoroasǎ emisiune difuzata initial din doua in doua saptamani de TV Cultural, intitulata "La portile cerului", prezentatorul, Grigore Lese, observa ca "redactorii si realizatorii emisiunilor de folclor din radio si TV, care sunt cam aceiasi de 30 de ani incoace, n-au scos nici acum cantecul si cultura populara din chingile formatelor politizate" . Indemnandu-i sa urmareasca un ciclu de emisiuni, am constatat cǎ elevii stiau despre "Jocul satului", "Oameni de piatra", "Timp istoric", "Glasul codrului", etc .

In proiectarea materiei, am introdus la clasele C . E . , pentru completarea unitatii de invatare valorificarea, in orele de literatura, a unor secvente din filme ca: "Pacala", "Mesterul Manole" (dupa piesa lui L . Blaga) "Harap Alb", etc . Basmele lumii sunt transpuse cinematografic (in filme despre Alice in tara minunilor, Tom Degetel, Gulliver, Fratii Grimm), ultimul fiind si o interesanta incursiune in modalitatea de prelucrare a basmelor populare .

Si din dramaturgia romaneasca am valorificat eficient materia epica folclorica din "canticelele comice" ale lui Vasile Alecsandri Barbu Lautarul, Sanziana si Pepelea care deschid drumul feeriei nationale, vodevilul Nunta taraneasca, dialogul politic Pacala si Tandala , poemele dramatice Mesterul Manole si Miorita de Valeriu Anania .

Cu elevii C . E . , am vizionat la "Festivalul Gulliver" al teatrelor de papusi, care aduna la Galati, in fiecare toamna trupe din toata tara, Neghinita de Delavrancea, Pacala in satul lui, Aladin si lampa fermecata, spectacole animatie si pantomima, Pasarea de aur, Ratusca cea urata, cele mai multe plecand de la basme celebre . Din cele scrise de copii, rezulta ca "dezbaterea" din familie, inainte si dupa vizionare, i-a antrenat pe toti la intelegerea mesajului textului si cǎ nimeni nu pune problema substituirii textului cu filmul, jocul pe calculator, etc . , ci a complementaritatii formelor lor de expresie .

Ne-am propus si am si realizat o colaborare cu teatrul "Gulliver" pentru pregǎtirea elevilor talentati din C . E . in vederea participǎrii la festivalurile de teatru scolar . Trupa selectionatǎ si-a confectionat, cu ajutorul actorilor, papusile, decorurile, a realizat ilustratia muzicala si a dat chiar spectacole in scoala . Incitanta a fost ideea ca, pornind de la un text de basm, legenda, balada, chiar elevii sa incerce dramatizarea prin compunerea unui nou text, fie el si o actualizare parodica a mesajului traditional . Asa s-a ajuns la Fat- Frumos cel mofturos, Un Harap Alb Cool, Praslea cel voinic si CD- urile de platina, Folclor spalat cu clor (citǎm fragmente in anexe) cu care au obtinut premii la festivalurile "I . L . Caragiale", "Licart, etc .

Participǎm, de peste un sfert de secol, la Biblioteca Judeteana "V . A . Urechia" Galati la o activitate " Carnavalul Povestilor " devenitǎ traditionalǎ, extinsa la "Zilele cartii pentru copii" .

Diversificarea circuitelor informationale moderne in societatea "de consum" incurajeaza fenomenul de kitsch, opereaza cu copii si "prelucrari" indoielnice, uniformizeaza elementele stilistice . Radu Niculescu (1977, p . 96) observa chiar "restrangerea proceselor folclorice spontane" . Constatam, din pacate, ca situatia nu s-a schimbat prea mult, cu toate ca exista si exceptii . Am descoperit impreuna cu elevii, prin auditii la cerc, colectia de albume muzicale "Etnophonie", pentru care Academia franceza "Charles Cross" i-a acordat Sperantei Radulescu prestigiosul premiu "Coup de coeur" . Din 2000, colectia apare pe CD-uri insotite de brosuri explicative bilingve . .

Dupa cativa ani de optional de folclor, dar si de activitati extracurriculare deosebite, ne-a surprins placut schimbarea mentalitatii la o cl . a XIIa . Daca ei au observat ca purtarea costumului popular fara adausuri neavenite are un mesaj in sine, ca decorul-cliseu se poate inlocui cu un ecran pe care se fac proiectii adecvate textului si melodiei, ca spectacolul folcloric nu e aproape de divertisment, inseamna ca nimic din ce-am lucrat impreuna nu a fost in zadar .

a) Initiative de identificare a unei "filozofii" a epicii populare

Pe aceastǎ temǎ, am gǎsit probleme amplu dezbatute in valoroasa antologie Elogiu folclorului romanesc, Bucuresti, E . P . L . , 1969 .

Remarcabil pentru intelegerea eposului folcloric ni se pare studiul despre filozofia legendelor al lui Gh . Vladutescu (1982) . In capitolul De la mit la filozofie, autorul constata ca mitul vorbeste altfel istoricului religiilor, istoricului filozofiei, antropologului sau folcloristului, in consecinta, "nu se poate cerceta altfel decat interdisciplinar" . Intelepciunea populara este partea noastra de filozofie veche, intrucat gandirea mitica premerge celei filozofice si contribuie la nasterea ei .

Am dezbǎtut la cerc studiul despre basmul Tinerete fara batranete, in care filozoful Constantin Noica (1978, p . 137) constata: "Fara a anticipa teoria relativitatii a lui Einstein, basmul acesta folcloric stie cu siguranta ceea ce a regasit astazi, pe cai stiintifice, fireste, mintea omului, anume ca timpul curge intr-un fel in cate o parte a lumii, sa zicem a cosmosului, si altfel in cate o alta parte" .

Pledam pentru o integrare a eposului folcloric in istoria filozofiei romanesti, intrucat acesta, alaturi de alte componente ale intelepciunii populare, reprezinta prima treapta a gandirii noastre filozofice in devenirea ei istorica .

b) Rolul cunoasterii "radacinilor istorice"ale creatiei populare

"Ceea ce istoria nu uita, devine legenda, iar ceea ce istoria

uita devine istoriografie" . (L . Blaga)

O celebra lucrare a folcloristului V . I . Propp aminteste de "radacinile istorice ale basmului fantastic" care, ca si in scrierile de anticipatie, oglindesc si visurile omenirii .

La o lectie de dirigentie, am dezbatut tema: "Epoca istorica a lui Stefan cel Mare in traditia populara", pentru care, de un real folos ne-a fost studiul lui Ovidiu Papadima Traditia populara si Stefan cel Mare, cat si studiul intemeiat pe dovezi istorice, geografice, lingvistice si folclorice intitulat Pe-o gura de rai . Bine informati, elevii au concluzionat alǎturi de A . Russo, ca "Datinile, povestile, muzica si poezia sunt arhivele popoarelor . Cu ele se poate oricand reconstitui trecutul intunecat" . (1967, p . 267) Povestile sunt create, tezaurizate si verificate de munca si gandirea colectiva a comunitatii si, integrate institutiilor sociale trecute, basmele au pastrat urmele unor rituri, obiceiuri . Se gasesc basme in papirusuri egiptene si in vechea scriere indica Panciatantra . Un studiu de dialectologie compara evolutia istorica a variantelor dacoromane si aromane ale Mioritei . (T . Galusca,1992)

c) Constatari despre importanta influentelor mitologice asupra eposului folcloric

Referitor la teoria ca folclorul si mitologia sunt aproape imposibil de deosebit, este edificatoare marturia unui eschimos: "Povestile noastre sunt intamplari traite de oameni, iar lucrurile pe care le auzi nu sunt intotdeauna dintre cele mai placute Cand istorisesc legende, nu sunt eu cel care vorbeste, ci intelepciunea strabunilor nostri" . (A . Cotterell, 2002)

Studiind cu elevii de la cerc folclorul traditional, am grupat creatiile in doua categorii:

a) in stransa legatura cu viata practica (obiceiuri, credinte, superstitii)

b) de natura ideala (basme, legende, poezii) .

Aceasta i-a ajutat sa faca deosebirea dintre faptul folcloric (mesaj, text legat de imprejurare) si actul folcloric (realizarea practica legata de mentalitate, mitologie, credinte, practici magice) . Pentru documentare in vederea intelegerii mesajului profund al basmului ''Tinerete fara batranete", le-am recomandat elevilor clasei a X a, C . E . , trei studii - model de abordare ''totala'' a eposului folcloric:

a) o lectura comparata a acestui basm deosebit, un eseu mitologic (M . Constantinescu, 1979)

b) o interpretare mitologica ampla a eposului folcloric (V . Kernbach, 2004)

c) o abordare a "singurului basm care exprima direct plinatatea, masura si adevarul a ceea ce se poate numi fiinta" . (C . Noica, 1996, p . 101)

O procedura integrata in cercetare a constituit-o valorificarea mentalitatii mitice autohtone concretizate in principii mitice (modele de gandire arhetipala) . Ea cunoaste o evolutie liniara sau accelerata, in trepte . Principiul mentalitatii mitice (acea "gandire salbatica "de care amintea Claude Lévi Strauss) l-am aplicat unor creatii mito-fantastice romanesti (balade, legende) care, prin ritual magic, incearca mentinerea sau restaurarea "randuielii" lumii si s-au confirmat ipoteze, au aparut semnificatii noi . La literatura romana, iar in clasa a XI a si la literatura universala, elevii C . E . au cunoscut: principiul Cosmos - Haos (in "Greuceanu") principiul Somnului malefic (in "Praslea cel Voinic") principiul potopului si al jertfei (in "Monastirea Argesului") principiul labirintului (in"Miorita") . Cu ajutorul lor, elevii au deprins elemente de intertextualitate, de literatura comparata, etc . Aceste cai de legatura intre mitologie si eposul folcloric romanesc demonstreaza ca si astazi ramane la fel de actual indemnul descoperitorului Mioritei: "De-as fi poet, as culege mitologia romana care-i frumoasa ca si aceea latina si greaca . " (Al . Russo)

d) Posibilitati de descoperire a profilului psihologic, etic, religios al neamului in eposul popular

Din pacate, chiar elevii constatǎ cǎ literatura de specialitate n-a perseverat in studierea reflectarii in folclor a insusirilor pozitive ale neamului nostru, in evidentierea contributiei eposului folcloric la eliminarea defectelor, desi nu sunt putine calitatile oferite ca model oamenilor intalnite in basme, legende sau balade: inteligenta, omenia, bunatatea, ospitalitatea, toleranta, puterea de adaptare, simtul umorului, masura, echilibrul . Pe de alta parte, nu ne sunt straine: slaba capacitate de organizare, lipsa de solidaritate, indiferenta fata de avutul comunitatii, lipsa de pretuire a trecutului .

Orientat in cea mai mare parte spre instructie, sistemul nostru educational trebuie sa faca eforturi spre indeplinirea unui obiectiv fundamental al reformei scolare: accentuarea activitǎtii educationale . Daca in instructie exista programe supraincarcate, in educatie exista foarte mult loc pentru ele, iar prezenta lucrare se doreste a fi un proiect de program educational in domeniul folclorului, asa cum am precizat deja in fixarea obiectivelor cercetarii .

In scrierile psihologilor, sociologilor si filozofilor romani din prima jumatate a secolului trecut se subliniaza ca insusirile poporului roman se intalnesc in lumea satelor, mai putin alterate decat la oras, dar atunci populatia rurala detinea 80% din intreaga populatie a tarii . La intrebarea daca mai e posibila astazi intoarcerea la traditii, un raspuns pertinent si persuasiv ar trebui sa-l dea stiintele educatiei , care au in vedere ameliorarea, prin educatie, a societatii: "Mai curand cred ca putem sa pornim de la ceea ce avem acum, facand sa devina mai puternice insusirile pozitive si sa scada in intensitate cele ce nu slujesc afirmarii capacitatilor noastre pozitive, creatoare . ''( I . Gh . Stanciu, 2002, p . 112)

Multiplele valente educative care se manifesta in basm sugereaza modele de cum trebuie sa fie oranduita viata pe pamant . Un exemplu de ierarhizare a valorilor il reprezinta, fara a absolutiza, basmele create de marii nostri scriitori care, pornind de la structura basmului popular , se axeaza pe evidentierea unor valori morale - eticul (Slavici), valori artistice - esteticul (Creanga), valori filozofice - adevarul (Eminescu) .

Prin insasi finalitatea lui, basmul urmareste o idealitate iar, personajul central, prin "functiile" sale, propune un model etic, tentatia imitarii lui fiind usor sesizabila in jocurile copiilor . Toti doresc sa joace rolul personajelor pozitive, desi gandirea lor in formare poate fi marcata si de alte influente .

Povestitorul popular sesizeaza capacitatea de convingere a exemplului din basm . Intr-un articol despre fantezie si realitate in viata povestitoarei Sanziana Ilona, Tony Brill, demonstraza ca "ea cauta sa aleaga povestea care se potrivea acestei situatii ca sa scoata omul din incurcatura . Vad omul ca lucra, api'i spun . Daca nu stie omul ce sa faca, api'i i-oi descrie cu povestea . Astfel aprofundeaza ea functia sociala a basmului prin larga umanitate cu care imbratiseaza necazurile altora" . (T . , Brill, 1967 p . 222)

Alte preocupari didactice in domeniu vizeaza ''functia etica si estetica a metaforelor in basmul fantastic'' (A . Olteanu . 1974) sau valori etice si estetice in baladele noastre populare (S . Radian, f . a . ) .

Motivul drumului initiatic, des intalnit ca nucleu epic popular si-a modificat dimensiunea cultica in favoarea celei artistice . Reprezentarea simbolica a vietii omului, este o calatorie in labirintul lumii de aici, "dar si de dincolo" .

Dupa un plan riguros intocmit impreuna cu elevii de la cerc, am organizat dezbateri despre valori etice si estetice in baladele noastre populare . Un model pentru o astfel de dezbatere l-am gasit in numarul special al revistei "Apostrof "(Cluj, an IX, nr . 7-8 (98-99) din 1998) dedicat temei Miorita si Mesterul Manole si psihologia poporului roman, asupra careia elevii au avut interventii deosebite, unele idei fiind legate si de afirmatii ale lui Eugen Lovinescu din studiul Miorita si psihologia etnica vol . Scrieri 3, Bucuresti, Ed . Minerva, 1970, p . 314-319) .

Cand am studiat basmul Greuceanu, chiar si elevii de clasa a V a C . E . au sesizat urmatoarele situatii: eroul porneste de la palatul imparatului in cautarea astrelor rapite de zmeu . In calatoria sa, intalneste "o padure si un pod care marcheaza punctul terminus al taramului pamantean . Trecand pe taramul celalalt, dǎ de palatele zmeilor . Restabileste armonia universala prin eliberarea astrelor si se reintoarce acasa, unde, dupa alte peripetii, se va casatori cu fata imparatului . Este un drum "orizontal" .

Palatul imparatului Padure Palatul zmeilor

P₁ ----- ----- -------------> P₂ ----- ----- --------- ----- -------> P₃

Taramul real ----- ----- -------- < ----- ----- ----- ----- ------

Am comparat apoi schema cu situatia intalnita in alte basme, unde drumul parcurs e "vertical", spre "talpa iadului", printr- o fantana, sau catre "inaltul cerului", urcand intr-un copac urias . Este o calatorie spre necunoscut :

Cer

Pamant

Iad

" Parcurgand" drumul alaturi de erou, elevii au observat ca acesta acumuleaza valorile umanitatii care se transmit din generatie in generatie . Dominanta in tot eposul folcloric, atitudinea etica iradiaza in numeroase componente, toate sustinand ideea superioritatii morale a celor harnici si cinstiti . Sinteza a gandirii populare, a idealului colectiv, omenia intareste credinta in evolutia persoanei de la copilul cuminte sau'' nazdravan'' la tanarul frumos si fara frica, ajungand un adult destoinic si apoi un batran intelept si sfatos, care-si convinge nepotii si prin povesti, caci "Raul poate sa-l faca oricine, cat de nevolnic ar fi . Binele e insa numai pentru sufletele tari si firile calite" (N . Steinhardt - "Jurnalul fericirii")

S-a spus ca mitologia este la jumatatea drumului dintre magie si religie . Disparitia (ocultatia) si revenirea fiintei initiate (epifania) prin implinirea destinului este un scenariu mitico-ritual frecvent in lumea asiatica si mediteraneana (la noi, in Miorita)

Herodot vorbeste de credintele dacilor, iar N . Iorga considera ca Zamolxis ajunsese profetul vietii fara sfarsit . Despre Deceneu, preotul legendar al geto-dacilor, Iordanes, scria in Getica: "El i-a invatat morala dezbarandu-i de moravurile barbare, i-a instruit in stiintele fizicii, facandu-i sa traiasca potrivit legilor naturii, i-a invatat logica, facandu-i cu mintea superiori altor popoare; aratandu-le practica, i-a indemnat sa petreaca in fapte bune, demonstrandu-le teoria celor 12 semne ale zodiacului le-a aratat mersul planetelor si toate secretele astronomilor" (C . Daicoviciu, 1972, p . 283) .

Cea mai dezvoltata structura poetica a baladei Mesterul Manole (824 de versuri) culeasa de G . Dem . Teodorescu de la lautarul brailean Petrea Cretu Solcan (1883) pastreaza o istorie cantata despre zidirea unei biserici, al carei initiator este indemnat de trufie si nu de smerenie sa ridice edificiul . Manole este constructorul care se va jertfi, ca si Isus, pentru zidirea bisericii, "trup ce reuneste toti credinciosii" . Femeia crestina nu mai este fiica a Evei, ci a Mariei, iar dupa legea crestina, Ana si Manole formeaza un singur trup . Prefigurare a Mariei, Ana are rol fundamental in absolvirea de pacat . Doamna Despina, sotia lui Neagoe Basarab, conform traditiei, si-ar fi vandut podoabele pentru terminarea constructiei bisericii .

Eposul folcloric este un produs al evolutiei :

Initiatic = basm

Mit ----- ----- --------> rit ----- ----- ----- ----- ----> ritual eroic = balada

memorie datina imaginar = legenda

populara obicei ceremonial CREATIE = epos folcloric

manifestare a

religiozitatii

Suntem siguri ca partea cea mai surprinzatoare, prin unitatea in diversitate, a acestui tezaur o reprezinta eposul folcloric, un argument important fiind acela ca finalitatea interpretarii eposului folcloric presupune perspective complementare functional-structurale, retorice, tematice, deci conexiuni la aceste niveluri cu celelalte genuri folclorice .

Unul din conceptele comune semnificative este acela de a fi "om de omenie" . Basmele si povestile abunda de exemple de oameni muncitori si omenosi, desi de multe ori poporul, nemultumit de realitate, viseaza la o alta, in care evadeaza prin basm spre o "tinerete fara batranete si viata fara de moarte" . Indiferent ce calitati ar avea si ce ar reusi sa infaptuiasca, eroul ramane OM, iar "basmul nu se ocupa decat de om, chiar daca vorbeste de astri si monstri" (I . C . Chitimia, 1971, p . 199)

In domeniul educatiei civice si in cel al educatiei pentru valori, textele eposului folcloric au posibilitati nebanuite, insuficient folosite, prin care in mod firesc si uneori ludic construiesc identitatea moral-estetica a tinerilor . Slabirea educatiei morale se datoreaza in primul rand faptului ca scoala asteapta solutii din partea familiei, (uitand ca "cei sapte ani de acasa" sunt facuti, uneori, la"fara frecventa" !) iar familia incheie "contracte" cu scoala, in speranta ca ii va transfera acesteia si o parte din propria responsabilitate ("asa va invata la scoala?!")

Educatia prin eposul folcloric poate initia elevii in cultura populara, poate satisface unele cerinte de ordin cultural, estetic, etic, ii poate face buni "consumatori" de folclor doar daca sunt si cunoscatori . Chiar daca scoala ar perpetua o traditie culturala, simpla mandrie cu "tezaurul folcloric", nu este suficienta . Realizarea fondului aperceptiv (prin studiere, receptare, valorificare) permite elevului elaborarea propriilor criterii de apreciere a artei populare . Problema este cum anume, prin educatie folclorica s-ar putea dezvolta, cel putin la elevii cu aptitudini speciale, anumite potentialitati creatoare de noi productii culturale inspirate de folclor . Educatia prin si pentru folclor devine act de promovare a culturii, nu doar prin difuzarea si aprecierea folclorului, ci mai ales prin stimularea fortelor creative ale elevilor, pentru sporirea flexibilitatii compozitionale si ideatice, a originalitatii in selectarea si interpretarea valorilor . Datorita bogatiei si profunzimii exemplelor, n-ar fi lipsita de interes o lucrare care, pornind de la studiile consacrate, (D . , Draghicescu,1995) sa aiba in obiectiv particularitatile psihologice ale poporului roman reflectate in eposul folcloric . Aceste aspecte sugereaza ipoteze de cercetare extrem de interesante prin perspective, capabile sa ofere multiple raspunsuri la intrebarile ce se impun . In orice cultura, orala sau scrisa, arhaica sau moderna, "povestile" reprezinta aportul didactic afectiv, efectiv si activ prin care sunt transmise generatiilor viitoare valorile de baza . Ele depasesc contextualitatea imediata prin suportul educational universal, propus si nu impus, prin care se formeaza decizia de a asculta, posibila schimbare a propriului punct de vedere, raportarea la mesaj si nu la emitator, exprimarea personala a interlocutorului, gandirea divergenta, etc .

Nemarginirile sperantei culturale ar putea si ar trebui sa intre in definitia acestui popor care mai crede ca singura libertate cu care a fost inzestrat omul este libertatea de a gandi si isi cauta chipul in oglinda aburita de apa vie a creatiei populare . Cate neamuri au privilegiul ca printr-o balada, Miorita, un basm, Tinerete fara batranete si o legenda, Mesterul Manole, sa-si revendice libertatea de a gandi despre moarte in termenii unui mariaj cosmic, raspunzand original ("A FI si A NU FI") celebrei intrebari shakespeariane, chiar cu mult inainte ca aceasta sa fi aparut?

Este folclorul o religie a popoarelor?

Intrebarea ne-am pus-o asistand la o ora de religie la cl . a Xa C . E . , prilej cu care am fost placut surprinsi sa notam pareri ale elevilor despre faptul ca in folclorul romanesc, crucea apare adesea ca un semn magic salvator (in basmul Aripa frumoasa din colectia lui Ion Pop- Reteganul, eroul face semnul crucii peste capcanele zmeoaicelor si le neutralizeaza) .

In viziunea folclorica romaneasca, religia este sacra prin apararea datinilor si profana prin lipsa unor dogme rigide, inlocuite cu simple interdictii . Structura pastoral-agrara a crestinismului popular laicizeaza mituri religioase "in sensul intimizarii totale, fara a le anihila misterul si sfintenia originara" (V . Kernbach, 2004, p . 188) . Dupa model hristic, omul isi sacrifica trupul ca sa biruie spiritual, readucand iubirea, armonia in comunitate . Elevii au inteles ca violenta malefica e curmata de forta benefica prin victima sacrificata, Ana, trup din trupul lui Manole care tine de pamant, simbol al mamei primordiale . Jertfa cladeste si sustine prin ea insasi Biserica, unire sacra intru iubire si fantana, prilej de reimprospatare a fortelor vitale .

Amintindu-si de "parabola biblica" studiata in clasa a Va, elevii au constatat ca transformarea unei povestiri sacre intr-o naratiune profana, adica artistica si nu doar religioasa, duce la aparitia basmului, dar nu se poate preciza unde sfarseste povestirea si unde incepe basmul . Este un proces asemanator trecerii de la colindul religios la cel laic, idee de care si-a amintit un fost elev al C . E . , acum student, care ne-a trimis din Chile o secventa pe care a filmat-o pe strada: in fata lacasului de cult care nu semana a biserica, preotul si enoriasii, cu microfoane si instrumente, interpretau cantece populare prin care "tineau legatura" cu Dumnezeu . Se vorbeste de "criza simbolismului religios" (J . C . Borella, 1995), dar si despre "arhetipuri crestine in Miorita" (Gh . Geana, p . 71-77, 1995), etc .

e) Efecte ale studierii matematico-informatice a folclorului

Pornind de la modelul numit in folclor "arhetip", "prototip", "pattern" etc . , elevii C . E . au descoperit prin studierea bibliografiei ca matematicienii ofera jaloane, puncte de reper pentru interpretare comparativa a variantelor, care, practic, sunt o multime infinita . (T . Balanescu, 1973, 1975p . 119-133 s i25-49) . Folosindu-se si de un criteriu empiric, asemanarile tematice, departajate dupa impartirea in episoade, autorul citat alcatuieste un corpus de 15 variante ale baladei Miorita, cu 25 de episoade tematice (E . T . ) asemanatoare "functiilor" din basmele analizate de V . I . Propp si intocmeste o matrice, un "model narativ" sub forma de grafic . Ca elemente tematice, sunt definite:1 . descrierea locului actiunii ; 2 . turmele in transhumantǎ ; 3 . descrierea turmelor de oi ; prezentarea celor trei ciobani . Numarul de variante (ocurenta 0 ) si frecventa in procente (F) a fiecarui element tematic duc la concluzia ca ocurenta 15 si frecventa 100% cu care se prezinta elementul tematic 10 "dezvaluirea complotului", si 11, "dorintele testamentare ale ciobanului", confirma pe cale statistica afirmatia filologica: "intre vorbirea dintre cioban si mioara este samburele baladei" . (D . Caracostea, 1969, p . 60) . Tratarea matematica a limbajului invariant sau studiul algebric al structurilor repetitive se regasesc in acelasi volum . (S . Ciubotariu,1975)

Aplicand aceeasi metodǎ a graficului, I . Filipciuc (2002, p . 148), pe baza analizei altor variante, ajunge la concluzia ca un corpus asistat de calculator al acestor materiale ar impune o prima compartimenare in: texte literare culese cu functii de colinda sau balada; melo-texte (partituri cu melodii pentru Miorita); meta-texte (comentarii si interpretari); trans-texte (traduceri); pre-texte (valorificari in literatura carturareasca); pseudo-texte (contrafaceri in care nu se intalnesc nici varianta balada nici colind); simili-texte (cu subiecte apropiate in literatura folclorica a altor popoare) .

Corpusul introdus pe calculator simplifica munca de rutina a cercetatorului folclorist, lingvist, etnolog si ofera material pentru intuitie si introspectie, reprezinta un teren si un instrument de verificare a unor ipoteze, ilustreaza constantele . Elevii au facut observatia ca un corpus mioritic special nu necesita un volum prea mare de echipament tehnic : un calculator Pentium Pro 200 MHz cu capacitate RAM 32 Mb, memorie HDD 2,5 Gb, CD-ROM 8 x Speed si un monitor 17" ar fi suficient pentru stocarea textelor si datelor celor aproximativ 2000 de variante ale Mioritei si ca metodele matematico-informatice mentionate se pot aplica si studierii celorlalte specii ale eposului folcloric .

In scoala noastra, biblioteca virtuala (infoteca) a devenit suportul didactic insumand, dictionare, demonstratii, documentare, animatii, prezentari de carte, filme, etc . Elevii C . E . au asistat, in 2006, la prezentarea, in format electronic, in Festivalul "Gulliver", a unor carti de povesti . Opera regizorului clujean Traian Savinescu e parte a unui proiect integrat unui soft preexistent ca sistem individualizat de lectura activa . Fiecare carte are atasat un fisier electronic ce ii permite transpunerea sonora si interactiunea cu paginile . Exista un suport de tip laptop (Pad) in care se introduce cartea, insotita de un cartus de memorie personalizat dupa titlul povestii, care se introduce in laptop . Fiecare pagina se deschide cu ajutorul unui punct de start . Imaginile devin punct dinamic, de animatie . Seria de carti aflata deja in magazine cuprinde si o integrala Creanga .

Intr-o societate informationala pentru toti, A E L (Asistent Educational pentru Licee) este un sistem integrat, dinamic si deschis, care ajuta profesorii si elevii in procesul de invatamant, stimuland, prin instrumente moderne, creativitatea si competitia, gandirea tactica si strategica, invatarea activa, lucrul individual si in echipa . Implementarea acestui sistem considerat performant in Europa se deruleaza in cazul majoritatii disciplinelor .

Pentru limba si literatura romana, incercam crearea de software educational functional si riguros conceput . Participam anual, alaturi de elevii C . E . , la un concurs organizat de Inspectoratul Judetean Galati intitulat INFOLITERATURA , unde reusita a fost confirmata de numeroase premii . Criteriile pe care le urmareste Inspectoratul Scolar Judetean Galati in evaluarea acestor moderne materiale didactice sunt: coerenta intre proiectare, predare, evaluare, caracterul interdiscilinar, interactiv si formativ, bibliografia si trimiterile catre alte surse de informare, atractivitatea prezentarii . Designul realizat a avut ca model si CD-ul obtinut in vizita de documentare la Muzeul National al Literaturii Romane din Bucuresti intitulat" EURO LITERA TUR", care contine o expozitie interactiva multimedia: fotografii, manuscrise, fragmente audio-video, date istorico-literare, carti electronice si propune o viziune scenografica moderna a discursului expozitional si o abordare multilinguala utilizand tehnologia digitala multimedia . Am putut constata insa ca abordarea preponderent analitico-tehnica a textului literar poate ingreuna, in detrimentul elevului, exersarea competentei culturale .

Echipa noastra profesor - elevi a realizat in cursul unui an de studiu, in directa si permanenta legatura cu specialistii de la sectia de cercetare a Centrului Cultural "Dunarea de Jos", o serie de softuri educationale . Am inceput cu un CD obisnuit , intitulat Tezaur folcloric galatean, national si international in care, pe fond muzical original, a fost proiectata harta meseriilor traditionale din judet, imagini ale gospodariei taranesti, biserici, obiecte, modele de tesaturi . A urmat titrarea unui film documentar Miorita, realizat de Inspectoratul Scolar Judetean Vrancea . DVD-ul, al carui text a fost tradus prin colaborarea cu profesorii de limbi straine, a fost oferit ca mesaj romanesc de catre elevii care au participat la diferite manifestari in strainatate . Cu aceasta ocazie, am constatat ca altii nu prea au ce sa ne ofere, dar s-au hotarat sa persevereze si sa poarte corespondenta pe internet pentru initierea unei arhive internationale de folclor in liceu . Urmand exemplul elevilor mai mari, care au realizat softurile Miorita si Mesterul Manole, cei mai mici, de clasa a VII a, coordonati de colegul lor mai mare, Alexandru Paunoiu, care fusese in gimnaziu in C . E . , s-au remarcat la concursul IT-IDEA prin softul "Basm Project" . Cei de clasa a V a au pornit de la textul Praslea cel voinic si merele de aur din manualul lor, pe baza caruia au realizat un joc, un scurt film de prezentare, teste, etc .

Toate aceste aplicatii informatice in domeniul eposului popular contin: un argument, un proiect didactic al unitatii de invatare si software-ul prezentand continuturile informative si interactive (htrul, pdf, Power Point, Word, Flash) sunt utilizabile in biblioteca sistemului A . E . L . si concepute in conformitate cu succesiunea secventelor didactice . Am avut in vedere obiectivele, continuturile, sugestiile tematice si bibliografice din majoritatea manualelor alternative, conceptele operationale si tipurile de activitati recomandate de programele scolare in vigoare (http: // cnc . ise . ro) .

Nevoia de a redimensiona actul didactic centrandu-l pe activitatea elevului, a dus la crearea unei infoteci continand, asemenea unui muzeu virtual, date legate si de eposul folcloric . Am reevaluat cu elevii interesati si elemente de referinta ale invatarii programate (Pavel Petroman si colab . , articolul Optimizarea invatamantului asistat de calculator in "Revista de Pedagogie" Nr . 11/1989, p . 38, unde se face organigrama evolutiei personajului Harap Alb), dar si surse mai recente (ex . Simona Elena-Bernat "Creativitate si eficienta in elaborarea unui soft educational" : www . didactic . ro) care fac trimiteri la platforma e Learning dezvoltata de compania SIVECO prin seturi de lectii interactive ce servesc deopotriva profesorului si elevului ca modele pentru noi aplicatii .

f) Incercari de percepere a naratorului popular ca potential "cititor in stele"

Pornind de la o serie de date din articolul Zodiac publicat in 1877 de Franz Cumont in Dictionnaire des antiquites Greques et Romaines, un cercetator roman (I . , Filipciuc, 1983 p . 5) avanseaza ipoteza ca portretul ciobanului "tras printr-un inel" invoca un ritual descins din cultul mitraic raspandit in epoca romanizarii Daciei, inscriind Miorita, colinda si balada, intr-un sistem de 12 calende rostite in rastimpul celor 12 nopti dintre Anul Vechi si Anul Nou . Expresia "tras" ("trecut" printr-un inel) poate insemna "nascut pentru a fi sortit mortii" . Unele monumente romanice il reprezinta pe Mithra nascandu-se dint-un bloc de piatra pe care sunt insemnate, in jurul trupului, pe inelul ce-i inconjoara trupul, cele 12 figuri zodiacale ale cosmosului: precum Helios, Bachus, Isis, Seraphis, Jupiter, Pan, Niké, Mithra sau Isus Hristos . Despre nasterea din piatra a lui Isus scrie si Monica Bratulescu in Colinda romaneasca, Bucuresti, Ed . Minerva, 1981, dar si S . F . Marian (1982, p . 60) . Cei doisprezece apostoli corespund celor douasprezece zodii . In mentalitatea folclorica romaneasca, Apocalipsa se inscrie in coordonatele cosmo-geo-temporale firesti, nimic nu este rod al hazardului .

Dupa Simion Florea Marian, "colínda si a colindá" este un cult de soare si nu inseamna altceva decat soarele personificat ca un zeu "in curgerea sa giur impregiur prin zodiac" . (S . F . Marian, 1882, p . 1-44)

Despre rolul constelatiilor in viziunea taranul roman intalnim si alte materiale (F . V . Manoliu, 1998, p . 95-111) . Un mic dictionar de astronomie se incepe cu o impresionanta . concluzie: "Legati de pamant si de cer, conjurand ploile vara si descantand frigul iarna, nestiutori de carte, dar increzatori in Cartile Sfinte, taranii romani au incercat, de-a lungul timpului, sa inteleaga tot ceea ce exista si inconjoara . Batuti de vanturile istoriei si deprinsi cu bajenia in munti sau cu rezistenta incapatanata si pasiva impotriva incercarilor de a li se pulveriza personalitatea sufleteasca, ei privesc cerul si pamantul ca alcatuind o structura unitara . In staruinta de a-i descifra tainele si de a-i utiliza disponibilitatile, agricultorii si pastorii romani si-au adunat un adevarat corpus de obiceiuri, credinte si traditii care sa le calauzeasca pasii in lume" . (V . , Manoliu, 1998 , p . 8)

Informatii pe teme de astronomie popularǎ au obtinut elevii C . E . in urma corespondentei cu Biblioteca "Miorita"din Campulung Moldovenesc, unde exista si filmul "Obiceiuri de nastere din Banat", realizat in satul Zolt, judetul Timis in octombrie 1975, de Facultatea de Filologie a Universitatii Timisoara . Din el rezulta ca, in diferite zone ale tarii, botezul copilului se face si astazi, la peste doua milenii de la nasterea lui Hristos, prin trecerea nou-nascutului printr-un colac de grau ornamentat cu insemne astrale: sintagma "tras printr-un inel" defineste semiotic trecerea printr-un inel a ciobanului sortit a se nunti cu "mireasa lumei" printr-un inel-cununie-colac-cerc zodiacal si poate fi interpretat drept marca savarsirii unui ritual-botez-mitraic simulacru al jertfei umane inchinate unei divinitati cosmice, caci, la nunta ciobanului cu Sora Soarelui si a Pamantului, "Soarele si Luna le-au tinut cununa", iar steaua care a cazut la aceasta hierogamie nu ar fi altceva decat pogorarea miresei celeste la locul desfasurarii ceremoniei nuptiale" . (I . Filipciuc, 2002, p . 220)

Pentru a evidentia radacinile folclorice ale poemului "Calin (file din poveste)" de Mihai Eminescu, prin metoda comparativa, le-am cerut elevilor cl . a VIIa C . E . la o lectie din 2004 sa numeasca elementele care aseamana si care deosebesc "nunta imparateasca" si nunta "mandrului ciobanel" . Dupa studierea bibliografiei, concluziile au fost interesante: nunii le fixeaza deasupra capului celor doi miri cununa din material celest (cele sapte stele ratacitoare), adica ii cununa .

In sistemul geometric ptolomeic, cele sapte planete ce se considera ca se rotesc in jurul Pamantului erau :

1 . LUNA -luni

MERCUR -miercuri 2 . SATURN-sambata

VENUS-vineri     3 . JUPITER-joi

SOARE -duminica MARTE-marti

Cu ajutorul unui manual de astronomie, elevii au putut urmari drumul fiintei umane prin cosmosul celor sapte planete care, conform textului basmului, incepe de la Soare, (Duminica) trece pe la Venus si Mercur, face un popas de o zi la Luna (Luni), ocoleste planetele Saturn si Jupiter pentru a ajunge direct pe Marte (Marti), de unde sare peste planeta Soare si Venus pentru a se opri in Mercur (Miercuri), face un salt spre Luna si Saturn spre a se opri in Jupiter, (Joi) de unde calea directa peste Marte si Soare este la Venus, (Vineri) de la care se ajunge pe langa Mercur si Luna la Saturn, (Sambata) pentru ca, in sfarsit sa se revina, peste Jupiter si Marte la Soare, (Duminica) in punctul initial . Din antichitate, exista credinta perfectei corelatii intre microcosmosul fiintei umane si macrocosmosul universal, trupul omenesc avand repartizate capul (pentru Marte) mana dreapta (Venus), piciorul drept (Mercur), piciorul stang (Jupiter), mana stanga (Saturn), organele genitale (Luna) si plexul abdominal (Soare) . Drumul lui Fat-Frumos sau al sufletului ciobanului spre lumea cealalta este numai in dreapta: "Gandind legendele Cerului, taranul roman isi explica lumii sufletul . Trasaturile definitorii ale acestuia, asa cum se vad pe cerul taranesc, sunt curiozitatea si staruinta, increderea in sansa, dar si constiinta caracterului aleator al acesteia . Lectia trasmisa de studierea hartii ceresti a satului romanesc este una de rabdare incapatanata, credinta constanta si refuz de a-si uita radacinile" . (V . Manoliu, 2001 , p . 9-10) .

Dupa vizita la Planetariu, cerandu-le elevilor sǎ-si actualizeze portofoliul cu noile date, acestia au obtinut urmǎtoarele rezultate: dupǎ ce au remarcat cu uimire ca, singur in fata Cerului, taranul a stiut intotdeauna "sa-l intrebe" si sa-i "citeasca" raspunsurile in zodii, au cǎutat texte populare in care se fac referiri directe la zodia in care s-au nascut fiecare dintre ei si au avut satisfactia descoperirii ca :

1. Zodia Berbecului se regaseste in colindele Berbecut balut, Miorita sau in balada Miorita ori Costea .
2. Zodia Taurului, a "boului sur" sau negru, cu coarne de aur include imaginea "fetei de maior" (lat . majus - luna mai) in leaganul dintre coarnele taurului sau ale cerbului .
3. Zodia Gemenilor -contureaza imaginea celor doi frati ce se lupta in baladele Mircea Ciobanasul sau Dobrisan . Si in basmul Doi feti cu stea in frunte regasim portretul cu insemne cosmice - soare, luna, luceferi .
4. Zodia Racului are semnificatii de ordin: etic - balada Soarele si Luna, unde soarele este obligat sa se intoarca din drumul spre nunta cu sora sa, Luna; semiotic - refuzul incestului; etimologic, "rac" (sl . ) Zodia Cancerului; astronomic - la solstitiul de vara, Luna este in constelatia Racului .
5. Zodia Leului -se refera la animalul care "doarme sub un spin inflorit", imagine din colindele romanesti, patrunsa odata cu intregul zodiac inca din vremea lui Deceneu .
6. Zodia Fecioarei este cea a fetei cu care se insoara Fat-Frumos din colinde, basme, balade, legende, o mandra "fiara a cerului", "o fata de maior cu rosu baier", careia fratii ciobani ii sacrifica prin nunta un frate tanar, fecior, frumos si intelept, fata uriasa si salbatica pe care Iorgovan o va infrunta, o fata de Imparat Ros, o fata de grec adusa intre coarnele unui cerb . "Spicul graului" este semnul Constelatiei Virgo, Fecioara, "frumoasa frumoaselor", sora a Soarelui in colinda Soarele si Luna .
7. Zodia Cumpenei . In colindul 'Sus la vita vinului / La poarta gutuiului", Ion voinic porneste la vanatoare, hotarat sa doboare cerbul si, ca si in Povestea lui Harap Alb, albina il ajuta sa deosebeasca cele doua fete de imparat . Semnul e "cumpatul", cumpana de pe cer, Balanta .
8. Zodia Scorpiei din lat . Scorpionus - cuprinde texte literar-muzicale despre Scorpie sau Sarpe care se suprapun in povestea unui tanar "subtirel ca un inel" inghitit doar pe jumatate de o jivina vicleana .
9. Zodia Sagetatorului, din lat . Sagittarius, semnificata in folclorul romanesc printr-un animal sagetat, cerb sau ciuta, cu arcul si sageata arcasului este o fiara a cerului, a codrului, a campului inzestrata cu podoabe celeste, rostul de intemeiere a unei case, a unei familii, a unui pod . Metamorfoza cerbului in om si invers o regasim in mai multe basme si legende .
10. Zodia Tapului, discret figurata in textele noastre, are etimologie traco-dacica . Un cioban care si-a pierdut oile se intalneste cu lupul, simbol universal al intunericului, si-l intreaba daca nu le-a vazut . Imaginea fetei albe la fantana este a constelatiei Lebada, numita de romani si Fata cu cobilita Fantana de la rascruci si aflata intre Steaua Polara si Constelatia Tapului (Capricornului) .
11. Zodia Varsatorului apare doar in basmul Tinerete fara batranete, unde Fat- Frumos si Dragastos, nascut in plina zodie a Varsatorului, "plange" inainte de a se naste si va fi atras spre moarte indata ce va calca in Valea Plangerii .
12. Zodia Pestilor este divers reprezentata in texte mai putin incarcate de elemente epice . Balada Antofita a lui Vioara sau Vidrosu, texte despre niste vanatori ce prind un peste sau un "pui de iuda" acvatica pe care il chinuie ca sa le spuna "cand ii coada veacului / Sfarsitul pamantului" . Pe bolta cereasca exista doi pesti din Constelatia Pisces si al treilea, Pestele Mare, chiar simbolul Mantuitorului .

Elevii de la cercul de folclor s-au aratat interesati si de studierea calendarului popular . Din bibliografia recomandatǎ, au aflat ca exista un grup de 12 colinde "zodiacale" care se rosteau la casa gospodarilor in timpul celor 12 nopti dintre Anul Vechi si Anul Nou . Transformarea colindelor in balade s-a facut odata cu sporirea incarcaturii epice, in epoca in care s-a produs mutatia serbarii Anului Nou din primavara in vara . Initial sacra, structura colindului a fost impregnata de elemente profane cotidiene .

Un text folcloric precum Miorita a fost cea dintai cantare inchinata calendei si fiarei cerului din zodia Berbecului, cu prilejul fast al echinoctiului de primvara din 9/21 martie, ziua intrarii Soarelui in aceasta zodie, iar paradigma aceasta cosmologica ne trimite la semnificatii mult mai profunde si mai arhaice decat asa-zisa "resemnare", lasitate sau indiferenta cu care se incearca explicarea faimosului (si falsului) "conflict pastoral" . (I . Filipciuc, 1993 , p39-44) . Cei dornici de cunoastere si-au putut explica un element original, aparut in manuale doar ca o afirmatie vaga: de ce, in baladele populare romanesti, fondul profund liric domina epicul .

Date privind amplificarea lecturii elevilor prin inter-influenta epos folcloric - literatura carturareasca

1 . Modalitati de apreciere a eposului folcloric drept izvor al literaturii scrise

Pornind de la ideea ca raporturile existente intre folclorul literar si literatura romana scrisa, sunt relatii de interdependenta, am limitat studierea lor la doua niveluri ale textului: tematic (motivic) si prozodic . O nota specifica folclorului romanesc o constituie patrunderea elementului liric popular in literatura veche, moderna si noua si in creatii structural epice, cum ar fi basmul, balada sau legenda . Legaturile s-au accentuat si prin elemente de limba, locutiuni, proverbe, expresii, etc . ( A . Gh . Olteanu, 2000) . Toate aceste aspecte apar evidentiate practic de 70% dintre cazurile elevilor clasei a VIII a ai C . E . , care au avut ca tema "Comparati motivul alegoriei mortii din baladele Toma Alimos si Miorita" . Toti au observat (si le-am cerut sǎ si motiveze) faptul ca in manualul Ed . Humanitas varianta Alecsandri a celebrei balade pastoresti este incadrata la ultima unitate de invatare numita " Sinteza genurilor " .

In dezbaterea semnificatiilor unor opere eminesciene, toti elevii cl . a IX a C . E . au fost capabili sa explice de ce, in cazul lui Eminescu, nu se confunda culegatorul de basme populare cu creatorul de basm cult . Chiar daca el foloseste toate elementele supranaturale ale basmului popular, in aceeasi masura adauga elemente ale unei mitologii personale, cu mare putere de sugestie . Argumentele aduse: Intreg demersul epico-fantastic din Fat-Frumos din lacrima porneste de la o idee magica- tristetea fara leac a imparatului nu e generata de o suferinta abstracta, metafizica, ci izvoraste din drama frustrarii instictului patern . "Doua creatii, Luceafarul lui Eminescu si apoi un basm popular, Tinerete fara batranete ar putea sa ilustreze modelul ontologic in prelungirea sentimentului romanesc al fiintei . In fapt, cum se va vedea, este in cele doua creatii mai mult decat o ilustrare a modelului: este o adancire si o reliefare, cu Luceafarul invederandu-i-se intelesurile prin neimplinire, cu basmul popular, prin implinire . Basmul Tinerete fara batranete e un dar nesperat al culturii noastre folclorice adus umanitatii" . (C . Noica, 1996, p . 89)

La intrebarea "De ce credeti ca este ocolita opera lui Creanga in subiectele la alegere de la examenul de bcalaureat?", 70% din raspunsurile elevilor cl . a XIIa, C . E . au gasit urmatoarele motivatii: dificultatea compartimentarii operei lui Ion Creanga (scrieri didactice, povesti, povestiri, amintiri) subliniaza unitatea si unicitatea ei, exprimata limpede de acest "Homer al nostru" in Prefata la povestile mele . Constient ca textele publicate sunt creatii personale, individuale, ("povestile mele") scrise nu atat pentru ascultator cat pentru un "iubit cetitoriu" indemnat la actul lecturii ("ceteste, rogu-te si ceste") scriitorul integreaza firesc in universalitate viziunea romaneasca despre lume . A demonstrat-o, daca mai era nevoie, Vasile Lovinescu in Interpretarea ezoterica a unor basme si balade populare . (1993)

Considerat de unii doar "un scriitor pentru copii", Creanga nu este nici citit si nici inteles suficient; multi liceeni chiar se mira ca (se) mai studiaza Povestea lui Harap Alb,

La solicitarea pe care le-am adresat-o celor de cl . a XIIa C . E . , sa propuna pentru studiu un alt basm cult, preferintele lor, motivate estetic, s-au oprit la:

57% basmul - poem M . Eminescu - Fat Frumos din lacrima

32% basmul - nuvela I . Creanga - Soacra cu trei nurori

4% basmul - parodie I . L . Caragiale - Fat Frumos cu mot in frunte

2% basmul - feeric V . Alecsandri - Sanziana si Pepelea,

2% basmul - idila G . Cosbuc - Craiasa zapezilor

1% basmul stiintifico-fantastic I . C . Vissarion - Ber -Caciula

2 . Date privind contributia eposului folcloric la stimularea frecventei lecturii

"O camera fara carti este ca un trup fara suflet" (G . K . Chesterton)

Literatura populara romaneasca preia cultul pentru invatatura, nascocind un splendid erou care se naste cu cartea in mana, Voinicul cel cu cartea in mana nascut . In acelasi sens, raspunsurile celor 20 de profesori din toata tara la prima intrebare din chestionar referitoare la culegerile de folclor demonstreaza ca in bibliotecile scolare exista si sunt folosite la clasa aproximativ 40 de volume, mai des citate fiind:

1 . Poezie epica: Balade Miorita, Ed . Academiei 1964 (A . Fochi), Balade populare romanesti Ed . Albatros 1977, Mesterul Manole, Ed . Eminescu 1980, (M . Cordoneanu), Toma Alimos , Ed . Minerva 1989 (I . Datcu, V . Savulescu)

2 . Sinteze folclorice: Istoria literaturii romane I . Ed . Academiei 1964, Elogiu folclorului romanesc, E . P . L . 1969, Temelii folclorice si orizont european , E . P . L . 1971, I . C . Chitimia Folclorul romanesc in perspectiva comparata , Ed . Minerva 1971, M . Eliade, De la Zalmoxis la Genghis han, Ed . Stiintifica 1980, M . Coman, Izvoare mitice, Ed . Cartea romaneasca 1980, M . Pop, si P . Ruxandoiu, Folclor literar romanesc,, E . D . P 1976, Gh . Vrabie, Eposul popular romanesc, Ed . Albatros 1983 Gh . Vrabie, Proza populara epica, Ed . Albatros 1986, V . Kernbach, Universul mitic al romanilor, Ed . Stiintifica 1994, C . Eretescu, Folclorul literar al romanilor, Ed . Compania, 2004

Chiar daca se spune uneori ca lectura e o problema de gust, gustul pentru lectura e o problema de educatie, deloc facultativa, ci esentiala pentru formarea elevilor: "Intalnirea decisiva intre copii si carti are loc pe bancile scolii . Daca acest lucru se intampla intr-o situatie creativa, unde conteaza viata si nu exercitiul, va putea sa izvorasca acel gust pentru lectura, cu care nu te nasti, pentru ca nu este un instinct" ( G . Rodari, 1980, p . 163) .

Rezultate ale metodei "targului de carte "

Pornind de la bibliografia pentru eposul folcloric pe care am stabilit-o impreuna, grupurile au realizat un poster si au facut pentru fiecare carte cate o reclama . Au incercat si au reusit sa fie convingatori in prezentare . Au circulat prin "librariile" organizate in scoala (in clase, pe holuri, la biblioteca), au citit rezumatele cartilor, au analizat posterele si au ales pentru lectura cinci carti in ordine descrescatoare, conform fisei de evaluare a cartilor:

Premiul pentru cea mai buna "librarie" l-a obtinut "Libraria Harap Alb", iar pentru cea mai solicitata carte "Cercul mincinosilor - povesti filozofice din toata lumea" de Jean Claude Carrière, urmata la foarte mica diferenta de puncte de Povesti corecte politic de adormit copiii de James T . Gardner . " De cand delirul a devenit forma de viata curenta, nici povestile nu mai sunt ce-au fost . . Zana vorbeste ca un presedinte de ONG, iar Motanul Incaltat are un discurs de lider sindical trimis la specializare peste Ocean . "Daca asa arata noua lume a copilariei pare sa ne spuna el, singura solutie e refugiul printre amintirile de pe vremea cand balaurul era balaur, sirena era sirena, iar tigrul isi sfasia prada fara sa dea doua cepe degerate pe politica sanselor egale" . (din prezentarea de pe coperta cartii)

La cercul de lectura, grupati cate patru-cinci, elevii clasei a IXa experimentale au lecturat acelasi text jucand, prin rotatie, rolul de animator, lamuritor (alege si explica secvente deosebite) regizor (prezinta personaje) cercetator (documentarist) magicianul cuvintelor, navigator (urmareste deplasare spatiala a personajelor) sintetizator, etc .

Consideram ca un cerc de lectura riguros pregatit este eficient prin posibilitatea de a interveni in procesul de comprehensiune, nu doar asupra produsului prin transfer de competenta de la" lectorul eficient" la cel" inocent" prin vizarea simultana a ce-ului (informatii) cum - ului (strategii de lectura) si de ce - ului (preferinte pentru o anumita strategie) . Am putut astfel realiza "modelizarea" si prin initierea parintilor pentru a continua acasa procesul inceput la cerc . Evitand didacticismul moralizator, am avut in atentie estetica receptarii, faptul ca emotia estetica este o experienta personala, o "tranzitie " literara intre lector si text, o "negociere" a sensului cu textul, dar si cu alti lectori constienti de propria viziune . In anul scolar 2004/2005, (exceptie facand vacantele) la clasa a VII-a C . E . am organizat cercuri de lectura (grupuri) de cate 8 elevi, in 8 intalniri lunare de 75 de minute .

Obiectivele urmǎrite au fost:

imbunatatirea lecturii in conditiile cooperarii intre elevi prin activitatea de lectura

familiarizarea elevilor cu o metoda de interpretare literara adecvata varstei si diferita de cele traditionale

perfectionarea exprimarii orale si scrise

Pregatirea si experimentarea au constat in:

alegerea a trei echipe eterogene si a liderilor lor

profesorul a derulat etapele experimentului:

recitirea textului epic pentru stabilirea secventelor narative

redactarea unui jurnal de lectura global

alegerea rolurilor de lector (sintetizator, animator, regizor, magician, ilustrator, cercetator, lamuritor, navigator)

Rezultate: 24 de jurnale individuale de lectura contin o descriere a fiecarui rol de lector, spatii pentru raspunsuri, ilustratii, grile de evaluare .

Modelizarea: Consemnand pe tabla elementele principale ale experimentului, am jucat succesiv fiecare rol .

Experimentul propriu-zis: la fiecare intalnire, dupa lectura si reflectie, animatorul a dat cuvantul lamuritorului si dezbaterea a inceput . Elevii au completat grilele de autoevaluare si de evaluare a echipei . Prin scriere colectiva, fiecare echipa a compus un text inspirat de logica celui citit, sau o scrisoare catre autor . Raspunsurile primite au fost comentate, elevii si-au exprimat parerea in scris despre aceasta forma de munca in echipa .

Constatari:

- 10 din 24 de elevi au preferat rolul de animator

- 2 considera acest rol dificil

-20 din 24 au apreciat ca avantaj posibilitatea formularii ideilor in grup pentru dezbaterea unui subiect de interes comun .

- 21 doresc reluarea experientei

- ameliorarea performantelor de exprimare orala (18)

- desprinderea de rutina scolara 19

- dificultati in aderarea la spiritul de echipa 8

- posibilitatea de intrajutorare 100%

Relevanta acestor rezultate in comparatie cu colectivul de control am regasit-o permanent in prezentǎri de carte, jurnale de lecturǎ, compuneri cu caracter creativ . Chiar daca s-au mentinut unele opinii divergente intre profesor si elevi, si unii si altii ne-am schimbat treptat atitudinea fata de lectura scolara, constatand prin angajarea afectiva, estetica si sociala, ca in fata textului literar pe care dorim sa-l descoperim, toti suntem vulnerabili, iar invatarea nu este doar una de natura scolara . Dupa lectura textului epic popular, elevii cl . a VIIa C . E . au notat pe bilete nesemnate ce a ramas neinteles; ele au fost redistribuite, s-au incercat raspunsuri, a inceput dezbaterea lor, iar in a doua parte a orei elevii au scris in caiete ce-au retinut printr-un raspuns totalizator, raspuns logic (sistematic) sau raspuns implicit (afectiv) .

Continuarea creativa a textului a presupus, ca invitati ai colegilor din C . M . , un joc de rol in echipe de 2- 4 elevi: "scriitorul", "ilustratorul", "tehnoredactorul", "graficianul" (pentru coperta) rezultand zeci de proiecte in care autorii au motivat cum au lucrat si de ce au preferat asa, ce a facut fiecare, ce sugestii au pentru continuarea sau imbunatatirea proiectului de redactare creativa . El contine compozitii variate, texte metaforice si parabole, eseuri narative, fragmente poematice . Au demonstrat practic posibilitǎtile de interpretare, completare, demontare a textului epic popular din perspectiva naratorului omniscient . Dintre propunerile facute de ei, am aplicat, pentru ca s-au dovedit eficiente :

• "intrarea" in text cu ajutorul altor opere mai incitante care abordeaza aceeasi tema (ex . doina Ciobanas de la miori ca "prefata" la balada Miorita) .
• apropierea de textul literar prin intermediul altor arte (muzica, pictura)
• "demitizarea" textului", accesibilizarea mesajului prin integrarea textului; fisa de lectura orientata
• mutarea accentului de la lectura - memorare de informatii la cea descoperitoare de valori
• restructurarea probei scrise pentru examenele nationale la nivel gimnazial cu deplasarea accentului pe lectura pentru a intelege si comunica, iar pentru nivelul liceal lectura pentru a comunica si a interpreta .

8 . Constatari privind efecte ale interferentelor locale, nationale si universale

intalnite in eposul folcloric romanesc " Sa fim nationali, cu fata spre universalitate" (Titu Maiorescu)

Inca de la 1900, in Elementele literaturii poporale , Cosbuc sustinea ca "Fondul baladelor si al basmelor, al colindelor, al bocetelor si al descantecelor, oricat s-ar parea de felurite este unul si acelasi cu fondul poeziei poporale al tuturor indo-germanilor . Toate cantecele si basmele popoarelor sunt mituri contopite . Miturile au ramas tipice ca fragmente, sau, mai bine zis, ca elemente si din combinarea lor neamurile si-au facut felurite cantece si basme" (G . Cosbuc, 1979, p . 326) . In aceeasi lucrare, privitor la capodopera baladelor populare romanesti, scrie: " Imi rezerv alt loc unde voi aduce ca marturii si obiceiuri si credinte solare, ca sa dovedesc ca Miorita e a noastra, a indo-germanilor . Si n-am imprumutat-o de nicaieri, ci am avut-o noi totdeauna . Si sunt convins ca si slavii si germanii si francezii si toti arienii o au . Prea multe rudenii are in basmele noastre, in credintele, in obiceiurile romanesti . " (p . 340) .

Parerea lui A . Fochi (1980, p . 80) este ca "Nu vom sti niciodata cum s-a nascut Miorita, de la un fapt real petrecut undeva pe drumurile de transhumanta, (Ov . Densusianu) dintr-un bocet, (C . Brailoiu) dintr-un motiv ritualic universal . (I . Odobescu) .

Ideile lui Cosbuc sau Blaga despre constante folclorice universale sunt continuate de Basil Munteanu in Constantes dialetiques en littérature et en histoire, Paris, Didier, 196

Intr-o dezbatere pe care am organizat - o cu clasa a XIa C . E . pe tema "Ion Creanga si marii povestitori ai lumii", am pornit de la prima monografie "La vie et l'oeuvre de Ion Creanga", al carei autor, Jean Boutière, compara povestile acestuia cu ale Fratilor Grimm, remarcand ca scriitorul humulestean se situeaza la intersectia a doua surse de inspiratie: modelele folclorice si imaginatia originala . Elevii au observat ca, spre deosebire de tenebrozitatea visului ca mijloc de introducere a maleficului in opera, procedeu intalnit in basmele lui H . C . Andersen, Creanga "povesteste" fantasticul, creandu-i o ambianta mai putin ambigua . Chiar daca Boutière exagereaza, considerandu-l pe Ion Creanga "un folclorist ca fratii Grimm", tot el apreciaza ca povestitorul roman este "inainte de toate un artist, ca Perrault" . Voluptatea vietii reale il apropie pe scriitorul humulestean de Rabelais, cu ale carui personaje gigantesti se aseamana, dar se si deosebesc: uriasii lui Creanga se caracterizeaza printr-o exacerbare a dimensiunilor psihologice, in timp ce eroii lui Rabelais sunt doar persoane supradimensionate . Comparatiile au continuat, pentru a stabili si in basmele altor scriitori influenta basmului popular in raportul dintre national si universal .

Insistam asupra basmului, specie epica intalnita in folclorul tuturor popoarelor, pentru ca in scoala este una din putinele creatii care ofera copilului posibilitatea de a lua contact cu literatura universala, fiind sinteza de general, stabil, invariant, pe de o parte, si de particular, specific fiecarui popor si povestitor, pe de alta parte . Poate doar prin muzica sa-i mai putem determina pe elevi sa simta si sa inteleaga atat de bine ce inseamna specific national . Dar oare basmul nu este o simfonie a inteligentei si sensibilitatii populare in actiune? Stereotipia constructiei (N . Rosianu, 1973) nu reuseste totusi sa inabuse parfumul atmosferei fataliste din "O mie si una de nopti", eroicul din basmele rusesti, gentiletea celor frantuzesti, barocul basmelor unguresti, fantezia celor nemtesti, bufoneria celor italiene sau traditionala lupta dintre bine si rau din creatiile romanesti . Dupa cum lupul din Scufita Rosie e altul decat cel din Capra cu trei iezi, Tom Degetel este altul decat Neghinita . Eroii aflati in incurcatura rezolva greutatile in maniera in care ar fi reactionat intreg neamul din care se trag si care tine de specificul national . Ne-a dovedit-o o fosta eleva, aflata acum la studii in Japonia . La intrebarea daca si in eposul popular nipon exista un basm de valoarea lui Tinerete fara batranete, ne-a confirmat ca Urashima Tarō are semnificatii asemanatoare, insa, in tinuturi inconjurate de ape, eroul e firesc sa caute si sa gaseasca palatele existentei vesnice pe fundul oceanului, unde este dus de o broasca testoasa fermecata .

O serie de componenti ai ethosului romanesc au modificat la nivel morfo-semantic dimensiunile universale ale structurii epice initiale ale basmului Tinerete fara batranete si viata fara de moarte . Lazar Saineanu (1978) mentioneaza o varianta italiana, L'Isola della Felicita, in care calatorul, pornit spre Insula fericirii, isi ocoleste propria moarte si primeste ca dar nemurirea . Pierde insa atributele omenesti, in primul rand memoria afectiva . Intr-o versiune franceza, un invatat cauta tara fericita in care oamenii nu mor niciodata . O poveste ruteana are un personaj care gaseste teritoriul nemuririi in luna .

Manualul pentru clasa a IX-a al Editurii Art, la unitatea "Lumi fantastice" "valorifica" interesant raspunsurile date de C . Noica (1978, p . 11 si urm . ) la intrebarea "Ce este universal si ce este specific romanesc in structura basmului Tinerete fara batranete . In acelasi studiu, filozoful de la Paltinis, se intrebase despre acest text unic: "Cine l-a plasmuit? Unde isi are echivalent? Caci ar trebui sa aiba unul in literatura mondiala a basmelor . (p . 104) . Eroul basmului e unul din putinele personaje din literatura noastra care nu cunoaste obisnuita ascensiune, ci strabate drumul "devenirii intru fiinta", el insusi fiind "Fiu al Fiiitei" . Dupa indeplinirea aspiratiei specific umane de iesire din obisnuit, ramane provizoriu prizonier intr-o lume pasiva, fara trecut sau viitor, fara amintiri, in "lumea fara dor" din cantecele noastre de inmormantare, in lumea "unde nu-i nici intristare nici suspin", unde constata ca fericirea este o iluzie . Se dovedeste mai puternic decat nemurirea, indraznind sa fie, in continuare, un cautator si, recapatandu-si memoria si "dorul de parinti", are puterea de a se va intoarce in "lumea cu dor", dovedind, ca niciun alt erou, ca e greu sa te duci, dar si mai greu sa ai forta eternei autodepasiri ca sa te poti intoarce . Oare nu acesta e si mesajul inaltator al versurilor: "De-ar piere oamenii cu toti, s-ar naste iarasi oameni", prin care Demiurgul nu-i compatimeste pe muritori, ci ii admira pentru tenacitatea cu care-si cauta "norocul", incercand mereu sa-si depaseascǎ limitele "cercului stramt " in care a fost inchis fara voia lui ?

Schema compozitionala a basmului este universala, dar originalitatea pre-indo-europeana a structurii se transforma, prin actualizarea sa discursiva, in originalitatea autohtona indiscutabila: "Prin reorganizarea unei lumi preexistente lui, o lume a legendelor primitive si a miturilor, basmul si-a elaborat inca din epoca de geneza, tipare fundamentale si un cod al limbii artistic, care au capatat o mare stabilitate; asa se explica universalitatea basmului in timp si spatiu si gradul accentuat de stereotipie . " (P . Ruxandoiu, 2001, p . 421)

Aceeasi originalitate o sesizam si la nivelul personajului exponential, asemanator dar si de diferit, Greuceanu, Aleodor Imparat sau Praslea cel Voinic . Raportandu-l la eroii nationali, dar si la cei universali, elevii au constatat ca Fat- Frumos "poate sa semene cu Ghilgames, Tezeu sau Apollo, poate fi un cavaler Lancelot du Lac sau un rege Arthur autohton, ca splendid exemplar al clasicitatii, el intruchipeaza idealul uman elin al Kalokagathei - armonioasa imbinare de frumusete fizica si morala, inteleasa insa din perspectiva senbilitatii noastre" (E . Munteanu, 1982, p . 70) .

Pe plan local, eposul folcloric, fara sa abdice de la poeticitatea originala, care poarta amprenta unor mentalitati din subconstientul colectiv de mult disparute, cultiva stereotipa formulelor, a traseelor propuse de eroi . In povestile din Covurlui, spre exemplu, tipologia formulelor initiale si mediane este mai putin evidenta, dar stereotipia finala de genul "iar eu incalecai pe o viespe si va spusei asta poveste" e bine marcata (C . Ciobanu, 2003, p . 26 - 30)

Studiind arhiva folclorica a Sectiei de Cercetare, Conservare si Valorificare a Creatiei si Traditiei Populare a Centrului Cultural "Dunarea de Jos", elevii au gasit la index CD nr . 37 Basmul celor 11 flamanzi cules de la mos Iordache Novac, nestiutor de carte, povestitor din Radesti, comuna Balabanesti, care incepe asa: "Intr-o pustietate mare era un bordei si in el 12 flamanzi . " etc . Din analiza transcrierii basmului, reiese ca de fapt "rama" ce izola mesajul solemn nu mai este astazi resimtita ca necesara, sfatosenia pedagogica si etica traditionala a povestitorului se reduce la, cel mult, hatrosenie, fabulosul migreaza in senzational, forta structuranta a arhetipului nu-si mai exercita controlul etic asupra imaginatiei, feed - backul moral intracomunitar nefiind astfel posibil . Nu epicul fantastic s-a schimbat prin integrarea in real, ci creatorul basmului, insusi actantul, cu intregul sau complex de mentalitati in transformare, el este cel care se re-modeleaza . Folcloristul inregistreaza astazi asonanta nepoetica dintre arhaicitatea schemelor si motivelor si neologicul canalelor de comunicare si a modalitatilor de transmitere, intr-o modernitate ce a distrus valul misterului .

Prin compararea unor inregistrari facute acum zeci de ani de specialisti ai Institutului de Folclor "C . Brailoiu" cu cele realizate in ultimii ani in zona Galatiului (Balada Valcan, Legenda satului Radesti, Basmul Ionica Fat-Frumos, Legenda Sarpelui si chiar legenda toponimica intitulata Covurlui), elevii au sesizat mutatiile semnificative ce au loc permanent in special in eposul fantastic, in era unor anti-eroi destructurati etic si estetic . O alta constatare se refera la contaminari observate:

a) intre specii, ex . In codrul Baltatului este un colind pastoral (cu elemente de balada) Balada romanului (cu elemente de doina)

b) intre variante locale sau din zone apropiate . Ex . Balada Sarpelui si balada Corbea (in judetul Galati, dar si in Vaslui) .

Cauzele acestor interferente sunt clare: "Asa cum se stie, nimic mai universal decat folclorul . Nici nu banuiesti prin ce tainice fire, un motiv dintr-un indepartat colt de lume - fie european, fie extraeuropean - se intalneste de mai multe ori aidoma in alte parti, unde nici nu gandesti" (Gh . Vrabie, 1970, p . 119) .

9 . Contributii ale cercului de folclor la cunoasterea unor preocupari folcloristice locale

Materialele bibliografice mai jos mentionate au fost "descoperite" si cercetate in sedintele Cercului de folclor al Colegiului National "V . Alecsandri", Galati .

In ampla monografie intitulata Scoala galateana, aparuta la Galati, Editura Geneze, in 1996, autorii prof . univ . dr . Ioan Brezeanu si prof . Gh . S . Stefanescu, fosti profesori ai scolii noastre, au consacrat un amplu capitol contributiilor dascalilor galateni la dezvoltarea stiintei si culturii . La loc de frunte se situeaza preocuparile pentru folclor si folcloristica, considerate indatoriri patriotice de prim ordin (din pacate, doar in epoca respectiva!) .

Adresand invatatorilor chemarea de a nu lasa sa se piarda comorile artei romanesti, Artur Gorovei ii indemna sa salveze "de la pieire tot ceea ce a facut poporul in limba sa curata si neprefacuta" (A . Gorovei, 1949, p . 29) . Folcloristul clujean Ion Muslea era convins ca "invatatorii sunt marea nadejde a salvarii folclorului, deoarece invatatorul isi petrece viata in mijlocul poporului si poate lua parte la toate serbarile lui, fara ca cineva sa se teama sau sa se sfiiasca"(I . Muslea, 1928, p . 16) . "Ruralistii" n-au inteles, totusi, importanta civilizatiei ca factor "moderator" al vietii spirituale, vazand in tehnica, presa si chiar in comert o primejdie pentru creatia folclorica . La fel de eronata era si parerea ca numai satul este depozitar al culturii populare .

Sincera pretuire pe care invatatorii galateni, cu toate limitele mentionate mai sus, o acordau folclorului si etnografiei rezulta si din promptitudinea cu care au intocmit raspunsurile la Chestionarele lui Hasdeu (1878 si1884) si la acelea ale lui Nicolae Densusianu (1893 si 1895) . La primele chestionare, au raspuns 73 de invatatori, din actualul judet Galati, avand formulari complete St . Vechiu (Liesti), I . Negrescu (Rogojeni), G . T . Vasilescu (Draguseni), C . Melinte (Ganesti), P . Munteanu (Jorasti), I . Huzum (Manjina), I . Bejan (Smulti), Th . Coatu (Tg . Bujor), I . Nazare (Nicoresti) Ioan Tacu (Branistea), etc .

La chestionarele lui N . Densusianu, au raspuns 76 de invatatori dintre care se remarca raspunsurile lui E . Patriciu (Bursucani), M . Dobreanu (Cudalbi), S . Grigoriu (Satu Costi), G . Murgeanu (Filesti), P . Brasoveanu (Foltesti), V . Duma (Cavadinesti), N . Andriescu (Slobozia Conachi), I . Predarescu (Sivita), V . Stegaru (Corod) Andrei Parvan (Beresti), tatal istoricului Vasile Parvan .

Unii au colaborat la revistele de folclor Sezatoarea, Ion Creanga, Ghilusul, revista locala Doina sau au alcatuit culegeri de folclor publicate sau ramase in manuscris . Investigatiile lor s-au indreptat cu precadere catre proza populara, ramasa in urma fata de poezie datorita dificultatilor de inregistrare a textelor povestite .

Din corespondenta cu Artur Gorovei, aflam ca invatatorul Ene I . Patriciu din Smulti intocmise o valoroasa culegere de proverbe pe care revista Sezatoarea se oferea sa o publice . In 1908, Iuliu Zanne, autorul remarcabilei culegeri Proverbele romanilor, ii cerea relatii asupra unor proverbe ce i-au fost trimise din Smulti si ii transmitea un chestionar referitor la obiceiuri ale vietii de familie - nastere, nunta, inmormantare, la credinte si la alte forme din viata satului . Va apǎrea apoi o culegere de Brasoave (Gh . Popescu Ciocanel, Ene I . Patriciu, Gh . P . Salviu, 1905) anecdote scurte, "snoave, jitii, pataranii, sotii, dodii, poznarii, nazdravanii", dar si ghicitori, descantece, proverbe si zicatori .

Invatatorul Dimitrie Popa, prieten si coleg cu Stefan Petica, a cules folclor din Bucesti, iar volumul de basme Inelul de izbanda, i-a fost prefatat elogios de Th . Sperantia (D, Popa 1877, p . 157) . "Basmul cere sa fie spus pe larg si pe-ndelete, sa fie spus in grai popular presarat cu deosebite reflectii populare care sa tradeze filozofia populara, care tradeaza felul cum poporul isi explica lumea cu fenomenele ei si cu faptele omenesti" (N . I . Munteanu, 1914-1918, p . 48)

Tot un invatator, Chirita Mindru, din comuna Tulucesti, a realizat o culegere de folclor pe care, impreuna cu monografia satului a depus-o la Biblioteca Academiei .

O valoroasa culegere a invatatorului N . I . Munteanu cuprinzand folclor din Jorasti, in cinci volume, s-a pierdut, si ca urmare a publicat doar volumul Povesti si legende . In revista Sezatoarea a publicat articolul Credinte si superstitii, iar in revista "Doina" o minutioasa descriere a Caloianului, incantatie prin care se urmarea invocarea ploii in timp de seceta .

Profesorul Ion Licea de la "Liceul Vasile Alecsandri" din Galati (al carui absolvent si, in prezent profesor de limba romana este si autorul acestei lucrari) a publicat volumul Poezia populara si apoi Cantece ostasesti din vremea razboiului cu o scurta privire asupra folclorului roman (I . Licea, 1936, p . 96) . El cerea sa se urmareasca in decursul veacurilor nu doar capodoperele literaturii populare, ci orice cantec popular din orice regiune locuita de romani . Discuta valoarea textului popular prin prisma etnopsihologismului: cere studierea folclorului pe baze comparative, "laolalta cu viata popoarelor balcanice si invecinate", pleda pentru aplicarea unei metodologii stiintifice de culegere si inregistrare . Propune infiintarea unui muzeu de folclor si etnografie in cadrul liceului . Pastram in muzeul liceului lucrarea sa Contributiuni vechi romanesti la cultura altor popoare (1934) .

Profesorul Constantin Damianovici demonstreaza prin articolul Adevaruri si prejudecati privitoare la arta populara ca arta carturareasca gaseste inepuizabile izvoare populare .

G . N . Munteanu - Barlad - s-a preocupat de folclorul epic din zona Dunarii de Jos, generator al bogatului ciclu de balade eroice antiotomane (studiile Galatii in poezia populara si Balada Badiului (G . N . Munteanu, p . 213-222, p . 337-343) .

Semnificatia refrenului "Hai, lerui, doamne!" a fost clarificata de profesorul Dimitrie Dan, care o considera derivata din latinescul "Alleluia, Domine!", formula de invocatie intalnita in psalmi si in imnurile religioase si preluata din ebraica de crestinismul primitiv . Pornind de la etimologia propusa de profesorul galatean, Al . Rosetti gaseste echivalente in folclorul francez si polonez, unde avea aceeasi functie de slavire a divinitatii .

Legatura intre generatiile de ieri si de azi o face remarcabilul prof . univ . dr . Ioan Brezeanu, fost profesor al liceului nostru, care s-a daruit invatamantului peste 50 de ani, a intreprins cercetari in teren, in arhive, in fonduri de documentare si in biblioteci, a predat cursuri de Folclor literar romanesc, a investigat folclorul, etnografia, istoria si invatamantul din zona Dunarii de Jos . Intre anii 1965-1985 a realizat Arhiva de Etnografie si Folclor care contine 60 de volume cu inregistrari si transcrieri de pe benzi magnetice . A introdus zona Galatiului in circuitul valorilor folclorice prin cele 21 de carti de specialitate si monografii publicate in domeniul etiologiei, folclorului, istoriei locale . Intr-un volum recent aparut (I . Brezeanu, 2000) remarca valentele cercetarii zonale pentru cunoasterea fenomenelor etno-folclorice . Culegerile anterioare avertizeaza chiar din titlu despre importanta folclorului poetic local . (I . Brezeanu, 1967)

"Cuvantul introductiv" la volumul Pe-un picior de plai constata ca prin regiunea Galati treceau si unele dintre drumurile oierilor transilvaneni din partile Brasovului, cel mai important fiind acela care trecea prin Vrancea spre Balta Brailei si imprejurimile Galatilor . In zona Dunarii si-a gasit o puternica atestare balada dunareana reflectata in impletirea fanteziei cu istoria . G . Calinescu afirma ca baladele dunarene sunt "poezii rupte din viata, cu mare profunzime de culoare locala, picturi pline de detalii, documente care colcaie de realism ^" (G . Calinescu, 1964, p . 219) .

Cantecele despre Badiu si Chira s-au nascut chiar in porturile Galati si Braila, de unde au iradiat de-a lungul Dunarii in Oltenia si Banat, pana inspre muntii Vrancei . Se pare ca Badiu, cu tot mitul legendar al figurii sale, a avut o existenta reala in schela Galatilor (Gh . Vrabie, 1966, p . 344) . Gh . N . Munteanu vorbeste chiar despre o biserica a Badiului de pe malurile Dunarii .

Impresionat de frumusetile baladelor, Vasile Alecsandri, care venea adesea in preajma Galatilor, la mosia fratelui sau, Iancu, din comuna Foltesti sau la Manjina, la casa prietenului sau, Costache Negri, a cules cateva: Badiu, Mihu Copilul, Dolca, Vidra, Chira si Codreanu (N . Densusianu, 1893, ms . nr . 4549) .

Alte variante ale cantecelor dunarene, insumand peste 7000 de versuri, au fost culese de G . Dem Teodorescu de la vestitul lautar brailean Petrea Cretu Solcan, pe care l-a cunoscut in 1883, la Lacu Sarat: Valcan, Iovan Iorgovan, Corbea, Ilincuta Sandrului, Mesterul Manole, Oaia nazdravana, etc . In timp ce Badiu in varianta lui Alecsandri are doar 150 de versuri, in varianta lautarului brailean ea are 1014 versuri . Eroii sai sunt luati din mediul de viata specific portului dunarean . Cea mai autentica reprezentare isi gaseste frumusetea cantecului brailean in cele culese de G . Dem Teodorescu de la Petrea Cretu Solcan (in 1883 si 1884) lautar descoperit la Lacul Sarat . Acesta a realizat o sinteza a cantecului din Oltenia (de unde era originar) cu cantecul batranesc din zona Munteniei de nord . In numai trei-patru zile, i-a transmis folcloristului 96 de doine, 32 de balade si 8 cantece, toate insumand cam 1000 de versuri, unele parandu-i-se culegatorului mai frumoase decat acelea din colectia lui Alecsandri .

Tot in zona galateana a luat nastere balada Costea Ciobanul, care s-a raspandit apoi aproape in intreaga arie folclorica a tarii . Bine conservat este si cantecul Ghita Catanuta, care dezvolta epic detaliat tema pedepsirii sotiei infidele .

Creatorii si interpretii sunt oameni in varsta, de aceea parerea specialistilor este ca baladele populare vor fi cantate din ce in ce mai putin, fiindca " si-au pierdut functia activa prin care mentineau in mase spiritul eroic (M . Pop, 1965, p . 1)

Poezia urarii (colinda laica), specie viguroasa a folclorului galatean prezinta interferente cu cantecul batranesc eroic si chiar cu basmul . Ciclul cel mai important il constituie colindele legate de casatorie, apoi "colindele de flacau" cu tema lupta cu leul, vanatoarea cerbului, "colindele de fata", "colindele de tineri casatoriti", dezvoltandu-se toate pana la identitate de motive si structura cu colinda din spatiul Munteniei, Olteniei si Transilvaniei . Au fost studiate comparativ de Ioan Brezeanu (1972 p . 115) si prezentate apoi detaliat intr-o teza de doctorat .

Folclorul din nord-vestul judetului Galati a fost consemnat in culegerile folcloristului Tudor Pamfile in volumul Cantece de tara (1913), cuprinzand balade, snoave, legende din satul natal, Tepu .

Zona de nord-est cu Valea Horincii a fost mai putin cercetata, cu toate ca, incepand din 1928, a aparut in comuna Jorasti, revista de limba, literatura si arta populara, Doina .

Din volumul Pe-un picior de plai (1967) peste 50 de cantece lirice sunt culese de Gh . Nadoleanu . Culegerea In Vadul Brailei (Casa Creatiei Populare a Judetului Braila, 1970) apartine in cea mai mare parte prof . I . Brezeanu, care considera ca Baraganul de rasarit a dat tezaurului nostru folcloric bogate si valoroase creatii epice apartinand tuturor ciclurilor: cantece legendar-fantastice: Soarele si Luna, Sarpele;cantece voinicesti: Novac, Gruia, Valcan, Badiu, Doicin, Marcu; cantece despre curtea feudala: Corbea, Miu haiducul; cantece pastoresti: Oaia nazdravana, Costea, Salga ; cantece familiale: Ghita Catanuta .

Cantecul dunarean, numit si "cantec de margine" (Brezeanu, I . , 1967 p . 200) are ca izvor tematic in special sirul de conflicte dintre localnici si puterea otomana . El reflecta drame ale fetelor si femeilor rapite de turci: Chira Chiralina, drama mamei Marcului, a sorei lui Doicin, ale unor haiduci tradati (Valcan, Gruia) .

Actuala revista de cultura Dunarea de Jos continua traditia inceputa la Galati in 1908 "ca sa patrunda literatura impreuna cu aviditatea de cultura in paturi din ce in ce mai adanci, pregatind mase noua de cititori" (1909, p . 3) .

Peste ani, vechea revista Orizonturi inmugureste sub acelasi titlu in volume, studii aparute la Galati . In 1971, capitolul Cercetari folclorice contine fragmente din lucrarea profesorului Ioan Brezeanu Structura compozitionala a colindului laic si Vasile Alecsandri, descoperitor al folclorului romanesc, studiu al profesorului C . Tudor . In volumul din 1972, prof . I . Brezeanu trateaza Tema nuptiala in colindele laice dunarene (dupa Motivul rapirii in cantecul batranesc dunarean din 1969) si impreuna cu studentii colaboratori la cercetarea din valea Horincei, sintetizeaza rezultatele in lucrarea Contaminari si mutatii functionale in creatii folclorice din zona Galatiului .

In culegerea de lucrari metodico-stiintifice Catedra, Galati, 1982, Virgil- Nistru Tiganus, in studiul Valori etice in balada Mesterului Manole, porneste de la ideea ca "eposul romanesc se sustine printr-o prezenta cu totul particulara in spiritualitatea europeana" . Fost elev si profesor al Colegiului National "Vasile Alecsandri" din Galati, actualmente prof . univ . dr . la Universitatea "Dunarea de Jos", publica la Ed . Sinteze, in 2004, volumul Lutieri si sunete - semne si spatii ale comunicarii spirituale, in care un interesant capitol, intitulat Pacea sufleteasca - expresie a comunicarii folclorice, se refera la o cercetare folclorica realizata de studenti de la Universitatile din Galati si Cahul (Republica Moldova) avand ca obiectiv forme de comunicare folclorica in desfasurarea evenimentelor din viata unor colectivitati satesti .

Texte descoperite in sudul Moldovei confirma, prin lexicul preponderent latin, concluzia folcloristului Simion Florea Marian (Vraji, farmece, desfaceri, 1883) ca descantecele dovedesc "originea noastra romana" La intrebarea daca a invatat asemenea practici din vreo carte, "descantatoarea", care avea aproape 90 de ani, raspunde: "noi am mostenit cuvintele de la bunicii nostri" .

La Drochia-Soroca, nunta avea si o masura crestineasca straveche, precizeaza Angela Gherghelas, cu decor de "ospetie" ce apropie cerul de pamant: "Poftiti, gospodari, de gustati, sufletul vi-l bucurati!" . Imaginea alaiului princiar al mirelui este aceeasi cu cea conturata de Dimitrie Cantemir in Descriptio Moldaviae .

Pana se conving ministerele (culturii, invatamantului, integrarii europene) ca este nevoie urgenta de un Program National de Reabilitare a Folclorului, nu ne impiedica nimeni, indiferent unde s-ar afla scoala, sa-i invatam pe elevi pasul horei si sarbei traditionale, sa interpreteze un cantec popular, sa coase motive traditionale sau macar sa cunoasca si sa aprecieze costumul popular local . Nu in toate scolile se pot organiza muzee de etnografie ca la Liceul "Spiru Haret" din Tecuci, dar in salile de clasa se poate aduce, cu efort minim, o parte din sufletul romanesc .

Suntem mandri cand strainii apreciaza cultura populara romaneasca in manifestari internationale in care elevii nostri organizeaza "seri romanesti", expozitii, etc . Ca sa poata deveni "ambasadori" culturali trebuie sa cunoasca "acasa" si de la sursa autorizata ceea ce urmeaza sa prezinte lumii : Gand pentru satul meu, atelier de vacanta organizat la Scoala Nr . 1 Piscu i-a familiarizat pe elevi cu notiunea de "parish-map" = harta comunitatii si cu motivele care fac necesara realizarea ei, dupa o serioasa documentare . Fotografiile lucrarilor s-au transformat in carti postale difuzate prin Powerful Information din Marea Britanie, organizatie invitata la finalizarea actiunii . Si elevii galateni de la Colegiul National "Mihail Kogalniceanu" au participat la proiectul international "Forum Europe - Jeunesse", in care au vorbit tuturor despre spatiul in care existam, despre Blaga si Eminescu, au dansat in splendide costume populare, au prezentat obiecte si obiceiuri si chiar . mancaruri traditionale romanesti . Un proiect de poarteneriat scolar Comenius 1, finantat de Comisia Europeana, se intituleaza "Éducation à la citoyenneté à traverse le folclore" (educarea pentru cetatenie in domeniul folclorului) si are ca obiectiv general promovarea, in randul elevilor din ciclul primar, a unei dimensiuni europene a educatiei prin intermediul folclorului si in special al dansului popular care, ca si muzica, sunt mijloace universale de comunicare . Patru tari partenere: Martinica-scoala coordonatoare, Italia, Spania si Romania (Scoala "Mihai Eminescu" din Galati) s-au reunit la Sevilla si Genova si-au dezbatut aspecte privind folclorul dar si sistemul educativ din fiecare tara partenera . Pe 6 mai 2006, la Galati, s-au prezentat proiectele aflate in program, s-a vizionat spectacolul pregatit de elevii galateni, care i-a adus si pe parinti mai aproape de scoala, a incurajat competitia, asumarea de responsabilitati, a croit un drum al cunoasterii si al autocunoasterii care, in mod cert, va avea continuitate, dupa cum considera institutor Ileana Antonescu, coordonator de proiect . Au dovedit-o in schimbul intercultural cu provincia Potenza (Italia), in martie 2008, elevi ai colegiului nostru .

Deschiderea permanenta spre cultura populara se face prin paginile speciale de pe internet . Asa au aflat si tinerii nostri ca la Paris Paul H . Stahl a publicat din 1979, in 29 de volume Études et Documents Balkaniques et Mediteranéns si in 18 volume Sociétes Europeénnes cu multe date despre cultura populara romaneasca, toate distribuite gratuit marilor biblioteci de specialitate . Profesor la École de Hautes Études en Sciences Sociales, membru de onoare al Academiei Romane din 1993, a publicat si studiul Evolutie istorica a comunitatii satesti euopene . Paul Petrescu (Stockbridge, SUA) a sustinut la Bucuresti teza de doctorat cu tema Arhitectura populara romaneasca, avandu-l conducator stiintific pe acad . George Oprescu . A devenit apoi coordonator al Atlasului Etnografic al Romaniei (1977-1987) si a publicat studii despre Pomul vietii in arta populara din Romania, costumul popular romanesc din Transilvania si Banat, motive decorative celebre in creatia plastica taraneasca, scoarte romanesti, locuinta taranului roman . Tratatul sau, Arta populara romaneasca, a aparut la Editura Academiei in 1969, iar in 1985, la Editura Stiintifica si Enciclopedica a publicat un Dictionar de arta populara . A tinut cursuri, a organizat simpozioane si expozitii de arta romaneasca in toata lumea .

Un exemplu la fel de elocvent este cel al diplomatului Lucian Blaga, atasat cultural la Berna, care a luat initiativa, in 1930, sa traduca in limba germana o serie de creatii populare romanesti, spre a face cunoscute si in Elvetia valorile culturii poporului nostru . Ascultand muzica ruseasca, poetul face spontan legatura intre expresia melodica si spatiul stepelor si, de aici, intre doina romaneasca si spatiul colinar locuit de romani, ceea ce si marturiseste apoi in Spatiul mioritic (L . Blaga, 1969 p125) . El va avea in vedere un spatiu imaginar subiectiv: "Cu acest orizont spatial se simte solidar ancestralul suflet romanesc, in ultimele lui adancimi si despre acest orizont pastram undeva, intr-un colt inlacrimat de inima, chiar si atunci cand am incercat a mai trai pe plai, o vaga amintire paradisiaca: "Pe-un picior de plai / Pe-o gura de rai" . Sa numim acest spatiu - matrice, inalt si indefinit ondulat si inzestrat cu specifice accente ale unui anume sentiment al destinului: spatiul mioritic" .

La vremea in care traiau si creau Brancusi, Enescu si Maria Tanase, care au dus folclorul pe culmile geniului, parerea lui V . Eftimiu era total diferita: "Miorita mi se pare un mostruos exemplu de resemnare lasa, renuntare, de sinucidere . Ar trebui scoasa din toate manualele didactice . Acel pastor moldovean pe care vor sa-l omoare - i-a spus oaia - vranceanul si ungureanul, in loc sa puie mana pe ciomag si sa le zboare scafarliile la amandoi, se pune pe un gangurit liric, isi face testamentul" . ("E . Lovinescu sau blestemul mioritic" in Amintiri si polemici, Cultura romaneasca, S . A . R . , Bucuresti, 1942, p . 238) .

Ce mai inseamna progresul, daca despre aceeasi problema, cu un secol inainte N . Filimon aprecia: "Omer nu a cunoscut mai bine inima omeneasca ca autorul Mioarei" (Opere I, E . P . L . , 1961, p . 580) .

Am avut curiozitatea sa ne intrebam, impreuna cu elevii, cum e perceput astazi fenomenul mioritic in lume si am aflat ca la un curs tinut de un profesor roman unor studenti americani, acestia au ramas stupefiati de mesajul "pesimist" al Mioritei . Nici nu-si imaginau ca ar exista in lume un popor cu o astfel de emblema spirituala . Cum vor fi reactionat oare daca, in prelungirea "mesajului" li 's-ar fi prezentat in acelasi stil", Monastirea Argesului si Tinerete fara batranete? De vina nu sunt capodoperele, nu pe ele trebuie sa ne suparam ca exista, ci pe noi insine atunci cand nu ne straduim suficient sa le intelegem, sau cand suntem siguri ca am inteles "totul" .

Elevii si profesorii ar trebui sa stie macar ca exista la Campulung Moldovenesc Biblioteca"Miorita", care are ambitia unor manifestari de exceptie pentru descoperirea unor noi semnificatii ale variantelor . Remarcabila este antologia intitulata sugestiv Miorita strabate lumea . Aflam din studiul introductiv, Sub zaristea Mioritei , apartinand entuziastului ingrijitor al editiei, despre consemnarea, in jurnalul sau din 1794, de catre capitanul Ion Sincai, fratele mai mare al lui Gh . Sincai, a celei mai vechi variante a Mioritei, acesteia adaugandu-i -se, pana in prezent, aproximativ alte doua mii . Sub forma de colind sau balada, "Conflictul pastoral si asasinatul mioritic isi afla dezlegarea in substratul arhaic si comun religiei mai multor popoare europene" .

La numai patru ani de la publicarea variantei Alecsandri, Miorita va fi cunoscuta in lume prin traducerea facuta de Jules Michelet (1854, p . 342) . Interpretarea fatalista a atitudinii baciului moldovean in fata mortii este considerata "o trasatura nationala . Omul nu lupta impotriva mortii, n-o respinge, o primeste cu seninatate" .

In acelasi an, 1854, Clare Grenville Murray Eustache face si prima traducere in limba engleza . La 1861, Al . Odobescu realizeaza comparatia cu un text biblic, cu cantecul Linului, invocat de Herodot ca fiind grecesc . G . Cosbuc sesizeaza la 1900 ca "fondul baladelor este acelasi cu fondul poeziei populare a tuturor indogermanilor", in 1915 Th . Sperantia face legatura intre Miorita si "ritualul cabirilor de pe teritoriul dacic", iar in 1931 scrie despre "mioritism francez" . In volumul De la Zalmoxis la Genghis Han, Mircea Eliade demonstreaza vechimea precrestina a motivului testamentului si se disociaza de teza fatalismului sau a optimismului ciobanului "care reuseste sa prefaca un eveniment nefericit intr-o taina a nuntii . . ce ii permite, in cele din urma, sa triumfe asupra propriului destin" . (M . Eliade, 1980, p . 227) .

Etnograful iesean Petru Caraman (1988 p . 54-89) compara "Alegoria mortii in poezia populara la polonezi si la romani (studiu aparut postum in 1988) . La Craiova, in 1970, George Ivanescu analizeaza tipologia variantelor din folclorul bulgar, albanez si constante romano-sarbesti . Ion Talos gaseste asemanari intre Morita si epica medievala franceza, in special cu Chanson de Roland (1996 p . 7) .

Dupa citarea a patru variante romanesti: a) O mioara zdravioara, 1794, b) Berbecel balut, 1965, c) Fata de maier 1975 si d) Miorita culeasa de Al . Russo la 1846, antologia Miorita strabate lumea reproduce 18 traduceri frantuzesti, 15 italiene, 14 germane, 10 unguresti, 9 englezesti, 8 rusesti, 5 spaniole, cate 4 aromane, albaneze, latine si grecesti, 3 rumanse, poloneze, ucrainene, in esperanto, 2 in japoneza, sarba, letona si cate una in portugheza, ceha, slovena, bulgara, finlandeza armeana, araba, idis, ebraica, hindusa si rromani . Traducatori celebri au "transpus" balada conform talentului si sensibilitatii lor: Rafael Alberti, Ramiro Ortiz, Jules Michelet, I . Vulcan, J . Schuller: La Petite Brebis, Miorizza, E miorica, Mioritza, A Magic Ewe Lamb, Das Lämmchen, etc .

Din compararea lor, rezulta ca "Folclorul nu exprima pe toata intinderea lui, particularitati exclusiv ale poporului roman . O buna parte a tematicii si tratarii apartine folclorului universal prin fondul de idei si sentimente general-umane, ceea ce determina incadrarea lui in tipologiile internationale" (Al . Dima, 1967, p . 201) . Opinii asemanatoare am mai citat, toate axate pe interdependenta "local - national - universal " .

Se pare ca intuia prea bine C . Radulescu-Motru, in1939, portretul moral al neamului nostru: "Brav, fara sa fie razboinic, rabdator la munca fara sa fie un profesionist al muncii, inteligent, fara reusita in viata practica; gata de sacrificii in politica, dar fara sa contribuie prin aceasta la consolidarea Statului politic, acestea sunt, in putine cuvinte, consecintele care decurg din lipsa de educatie a insusirilor Romanului" .

Am incercat sa demonstram, in acest subcapitol, ca exista in scoala si in afara ei, corelatii nebanuite ale folclorului cu artele plastice, muzica, arhitectura, mass-media, istoria, geografia . Am intalnit , amplu si clar conturata, o estetica, o filozofie si o psihologie a folclorului, legaturi numeroase cu religia, etica, matematica, astronomia, limbile straine, etnografia, biologia si chiar . filatelia . Exemplele se pot inmulti, pentru a dovedi, prin rezultate, necesitatea abordarii interdisciplinare a folclorului .

VALORIFICAREA REZULTATELOR CERCETARII

Din perspectivǎ teoreticǎ, am realizat valorificarea rezultatelor cercetǎrii prin elaborarea de:

a) referate: "Potentialitǎti educationale ale basmului romanesc", "Proiectul si eseul - metode alternative de evaluare" (cu aplicatii la studiul baladei populare), "Interferente: jocul de rol-studiul de caz in procesul literar Mesterul Manole-condamnat la nemurire "

b) comunicǎri stiintifice: "Perspective si modalitati de valorificare didactica a eposului folcloric", la Simpozionul National cu tema: "Valori didactice romanesti, premise pentru un invatamant european", Galati, 2007 ," Didactica textului narativ - abordǎri comparatiste interdisciplinare "

c) activitǎti metodice ale profesorilor: Concursul National de software didactic, Proiect de implementare a strategiei de instruire asistatǎ de calculator AEL ,Galati, 8-9 iunie, 2006

d) articole in reviste de specialitate: "Parteneriatele culturale - premisǎ a dezvoltǎrii unui invǎtǎmant modern "(in Scoala gǎlǎteanǎ, 2007); "Fenomenul mioritic in lume" (in Convorbiri didactice Bacǎu, 2005)

e) lucrarea metodico-stiintificǎ pentru obtinerea gradului didactic I . "Implicatii si aplicatii didactice ale studierii basmului fantastic", Iasi,198

Toate aceste lucrǎri le-am pus in valoare in activitatea practicǎ efectivǎ, contribuind, prin feed-back-ul obtinut, la formularea de noi concluzii si generalizǎri ale experientei, menite sǎ amelioreze si sǎ inoveze activitatea educationalǎ .

CONCLUZII GENERALE SUGESTII SI PROPUNERI

CONCLUZII GENERALE

1 . Prezenta lucrare se inscrie in directia inovarii procesului actual de predare-invatare, justificandu-si, ca structura, statutul de cercetare ameliorativa, al carei punct de plecare l-a constituit sublinierea unor noi modalitati de valorificare a eposului folcloric prin restructurarea continutului manualelor si a viitorului curriculum .

2 . O problema actuala, in perspectiva fenomenului globalizarii, cu atat mai dificila prin divergenta solutiilor, s-a dovedit abordabila, deschizand directii noi de cercetare legate de studierea locului culturii traditionale in scoala si in afara ei prin urmarirea similitudinilor, influentelor sau a diferentelor dintre fenomene .

3 . Apreciem cǎ tema aleasa prezintǎ interes pentru o categorie mai larga de practicieni prin dimensiunea sa cognitivǎ, esteticǎ si etica, prin impactul ei formativ .

Am considerat abordarea textului epic esentiala pentru deschiderea orei de limba si comunicare catre latura practica a educatiei, prin familiarizarea elevului cu un set unitar si coerent de finalitati generale cu rol reglator de-a lungul intregii scolaritati . In acest scop, depasind dificultati legate de delimitarea temei, proiectarea, organizarea si desfasurarea activitatii de cercetare, analiza, prelucrarea si interpretarea datelor, elaborarea concluziilor finale, lucrarea promoveaza elemente inedite teoretice, (redefiniri, readucere in atentie, reclasificari cu exemplificǎri ale unor concepte) dar mai ales didactice, metodologice . Contributiile personale la dezvoltarea didacticii folclorului prin difuziune a experientei dobandite, a noului in practica educativa, se concretizeaza prin:

a) incercari de redefinire a modelului de cultura traditional din perspectiva fenomenului globalizarii si de reconstructie a procesului de invǎtǎmant din aceastǎ perspectivǎ

b) reflectii privind rolul educatiei prin folclor intr-o lume multiculturala  

c) aprecieri critice legate de necesitatea unor reconstructii curriculare

d) reconsiderari privind sistemul metodologic alternativ si complementar

e) identificarea de noi perspective de investigare profitabile, dar si unele gresite, ce vor trebui evitate in alte cercetari: abordari unidimensionale, seturi de intrebari incomplete, limitate, erori accidentale specifice cercetarii selective, perceptia gresita a unor informatii de catre unii subiecti, neglijarea unor modificari aparute la nivelul participantilor, al situatiei cercetate pe o perioada mai mare de timp .

Am sustinut ideea asigurarii unei baze conceptuale, teoretice, dar si metodologice, practice, coerente, in relativa concordanta cu actualele planuri-cadru de invǎtǎmant, dar si in perspectiva viitoarelor programe si manuale .

Datele obtinute in cercetare confirma, in esenta, ca:

a) Globalizarea si interculturalizarea nu sunt incompatibile, ci presupun interferente ale culturii populare locale, nationale si universale .

b) Studierea conceptiei populare intuitive despre educatie nu a evidentiat, atat cat ne asteptam, precepte sau teorii ale educatiei aplicabile si astazi .

c) Chiar tratata si testata interdisciplinar, problematica eposului folcloric contribuie intr-o mai mica masura la transformarea radicala a conceptiilor, la combaterea mentalitatilor despre caracterul perimat, demodat, al folclorului .

d) Amploarea dezvoltarii metodologice nu numai ca permite, ci chiar impune necesitatea gasirii unor modalitati eficiente de valorificare intra si extracurriculara a eposului folcloric .

Introducerea variabilei experimentale a presupus aplicarea unei metodologii de activizare a elevilor, de transformare a acestora in" actori" ai procesului de invatare prin abordare euristica, problematizare si invatarea prin descoperire, precum si a unei metodologii de dezvoltate a capacitatii de argumentare, a creativitatii si a abilitatilor de lucru in echipa: brainstormingul, dezbaterea , rezolvarea creativa de probleme, jocul de rol, studiul de caz, etc .

Din multiplele situatii educationale studiate si exemplificate, a rezultat ca norma pedagogica aplicata in practica nu intalneste intotdeauna aceleasi conditii empirico-experimentale care au stat la baza justificarii ei . Pentru o activitate didactica eficace, dupa ce am depistat problema, reabilitarea studierii eposului folcloric, am cautat alternative de rezolvare, am analizat consecintele lor pozitive sau negative si am ales variantele considerate optime . Decizia am luat-o in functie de obiectivele deduse din ipotezele formulate, completate, confruntate permanent cu rezultatele si confirmate de acestea . Simple doar in aparenta, obiective ca: reconsiderarea conceptiei educationale folclorice, restructurarea unor capitole referitoare la eposul folcloric, alegerea unor metode adecvate, studierea textului epic popular ca posibilitate de formare a competentei de comunicare, identificarea unor efecte de ordin comportamental, diversificarea cailor de percepere directa si diferentiata a folclorului au fost filtrate rational, analizate critic si riguros indeplinite .

In selectarea anumitor strategii, metode sau procedee, am tinut seama de natura disciplinei (structura logico-tematica a obiectului "limba si literatura romana") de tipurile de obiective curriculare si extracurriculare .

In cursul cercetarii, am avut in centrul atentiei particularitatile grupurilor (numar de subiecti, nivel de scolaritate, tipuri de elevi, experienta lor de viata, maturizare psihologica: inteligenta, stil cognitiv, natura motivatiei, factori de personalitate, variabile de referinta in stabilirea limitelor de valabilitate ale unei proceduri pedagogice .

Diferentele individuale ale elevilor, sintetizate in cateva tipuri, le-am corelat cu strategii directive, persuasive, de stimulare si sprijin, nondirective, etc . si isi gasesc explicatia in specificul structurii lor motivationale: de exemplu, invatarea prin investigatie este valabila pentru unii elevi; cei de tip extravertit obtin rezultate mai bune in contexte de invatare mai putin structurate: "Pentru ca elevii sa asimileze un concept mai abstract in universul lor interior si pentru a-l transforma intr-un instrument efectiv de cunoastere, probabil ca au nevoie de un efort mai mare de prelucrare independenta a datelor, de autodirijare in evaluarea semnificatiilor care se atribuie conceptului in cauza . " (D . Potolea, 1989, p . 180)

8 . Sublinierea relatiei literatura - cultura si viata am realizat-o prin prezentarea unor rezultate deduse din aplicarea unor metode si procedee moderne de receptare a eposului folcloric, a unor modalitati de lucru cu elevii integrate experimentului:

abordari interdisciplinare: textul epic popular si implicatiile sale filozofice, psihologice, religioase, istorice, artistice .

abordari comparatiste: literatura populara romaneasca si literatura altor popoare .

"comutari" de limbaje estetice : de la textul narativ, catre drama, film, arta plastica .

combaterea superficialitatii: de la "copierea" proiectului de pe internet sau a "comentariilor" din carti, la lectura-studiu explorator .

selectarea mesajelor din mass-media prin captarea in textul narativ a spiritului parodic, ridiculizant, critic .

Descoperirea unor interferente ale elementelor locale, nationale si universale in eposul folcloric romanesc .

In argumentarea concluziilor de mai sus, reamintim cateva dintre cele mai semnificative rezultate: am alcǎtuit, pentru fiecare specie epicǎ studiatǎ, un repertoar bibliografic minimal pentru elevi (gimnaziu/liceu); am realizat compararea intrebarilor referitoare la acelasi text, aflate in diferite manuale alternative; am detectat posibilitǎti de revigorare a miracolului educativ al "povestii"; am aplicat esantioanelor martor si experimental o evaluare initiala si o evaluare finala si cate un pretest, un test, si un posttest pentru fiecare specie epicǎ popularǎ studiatǎ (basm, baladǎ, legendǎ, snoavǎ), cu itemi identici, ale cǎror rezultate le-am analizat comparativ, ca si in cazul unor unitati de continut referitoare la tema abordata, unitati curriculare complementare (adaugate de noi), unitati de continut extracurriculare; am propus si experimentat un Proiect de programa pentru optionalul "Eposul popular romanesc", clasa a VIIa colectiv eperimental; am exemplificat metode bazate pe dezvoltarea creativitatii individuale sau a grupurilor .

Cercetarea noastra pledeaza, in esenta, pentru aplicarea modelului comunicativ-functional in studiul limbii romane prin intermediul textului epic folcloric si propune cateva modele de invatare necesare procesului de activizare: Modelul "Evocare - Realizarea Sensului - Reflectie" (E . R . R . ), Modelul "invatarii directe si explicite", modelul " Stiu - Vreau sa stiu - Am invatat" si modelul "invatarii prin explorare si descoperire": juxtapunerea celor trei E: Explorare, Explicare, Extindere .

Dupa exemplul oferit de Iordan Datcu, personalitate cu care si corespondeaza, elevii nostri au intentia sa alcatuiasca un "Dictionar al folcloristilor din zona Dunarii de Jos" . Daca a reusit prin parteneriatul cu Centrul Cultural Judetean sa initieze proiectul unei arhive folclorice locale, nationale si internationale, echipa de elevi si profesori a C . E . din Colegiul National "Vasile Alecsandri" din Galati, unitate scolara afiliata UNESCO, nu exclude posibilitatea aparitiei acestui dictionar . Cei cativa ani de lucru la proiectul inceput in 2005 si intitulat "Prin folclor, in Europa siin lume!" au deschis si perspectivele altui ambitios proiect interdisciplinar: "Satul folcloric mondial" .

La a doua editie a Simpozionului National cu tema "Valori didactice romanesti, premise pentru un invatamant european", desfasurat la Galati pe 10-11 iunie 2006, am prezentat un proiect educational intercultural: "Prin folclor, in Europa si in intreaga lume!" . Propus Ministerului Educatiei si Cercetarii pentru implementare in scoli, Centrul Educatia 2000+, Centrul de Resurse pentru Diversitate Extraculturala, Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale si, prin Ministerul Culturii, Institutele Culturale Romane din afara tarii .

Proiectul considera esentiala imaginatia creatoare, care o depaseste si o integreaza calitativ pe cea reproductiva, sustine propunerea de a concepe si utiliza o didactica imaginativa (Al . Toader, 1995), in care intrarea in miezul problemelor nu se face doar direct, prin puterea intelegerii, ci indirect, prin forta imaginatiei .

Daca dorim sa transpunem rezultatele in reguli (norme) pedagogice, ele ar avea caracter contextual de tipul:

a) daca actionam in conditiile in care populatia scolara e reprezentata de elevii claselor de inceput de ciclu (a-Va si a IXa ) si intentionam cresterea nivelului general la invatatura, cultivarea interesului pentru folclor, stimularea initiativelor creatoare,a abilitatilor de analiza a textului epic, atunci variabilele independente moderne cu care am intervenit experimental ofera o posibilitate mai mare de succes, comparativ cu cea a metodelor traditionale, iar diferentele de performare dintre elevi sunt destul de ridicate .

b ) intervenind, in conditiile prezentate in lucrare, in intentia ameliorarii performantelor generale ale elevilor, a dezvoltarii interesului cognitiv pentru obiectele in discutie, a initiativelor lor in actul comunicarii didactice, si atitudinea empatica de recunoastere si apreciere a succeselor lor va favoriza, intr-un grad mai mare, atingerea obiectivelor propuse .

Nu putem incheia demonstrarea validǎrii ipotezelor fǎrǎ cateva

SUGESTII pentru autorii programelor si ai manualelor:

• Sa revada raportul literatura - teoria literaturii si in privinta rigurozitatii definitiilor, a clarificǎrilor conceptuale, pentru rezolvarea inconsecventelor teminologice prin folosirea unui fond de referinte bibliografice unitar, accesibil oricarui elev .

• Sǎ delimiteze foarte clar continuturile specifice pentru evitarea repetǎrilor si a omisiunilor . Interpretarea critica a continuturilor curriculare legate de eposul folcloric, ne obliga sa conluzionam ca, fiind foarte rare cazurile in care institutorii au ore de limba romana si la gimnaziu sau profesorii predau si la gimnaziu si la liceu, ei nu cunosc programa ciclului anterior . Mult mai grav este ca si autorii de manuale "sufera de aceeasi boala", de aceea fiecare curriculum ar trebui sa inceapa cu o sinteza a celui anterior, pentru a se evita paralelisme, omisiuni, reluari inutile, etc .
• Manualele si programele sa aiba o prefata si/sau o postfata ca verigi ale "colierului" didactic .
• Sa se reduca discursul critic ("comentarii literare" inutile ) si lungimea sarcinilor de lucru din textul manualelor .
• Sa se refaca, la nivelul programei, echilibrul comunicare - lectura si sa se completeze lista celorlalte patru obiective existente in programa gimnaziala cu "dezvoltarea capacitatii de argumentare si de gandire critica " .
• Sǎ articuleze o "filozofie" didacticǎ" a argumentǎrii care sǎ nu eludeze dimensiunea moralǎ (axiologicǎ) a acesteia .
• Sǎ sugereze metode, activitǎti de invǎtare adecvate, refǎcand legǎtura dintre curriculum, evaluǎrile nationale si cultura generalǎ .
• Sǎ se coreleze continuturile programelor invatamantului primar, gimnazial si liceal cu posibilitatile intelectuale ce tin de varsta si de experienta de viata a elevilor .
• Sǎ se introducǎ doar in programele si manualele de liceu, inclusiv in cea de bacalaureat, capodoperele folclorice cu mesaj si continut filozofic profund .
• Reorganizarea curriculara poate avea in vedere si introducerea unor optionale despre "Culturi, traditii, obiceiuri, "Educatie interculturala", "Miturile esentiale", "Istoria religiilor si a credintelor religioase" .
• Pentru ca insusi folclorul literar reprezinta un orizont de cultura, vom incadra termenii in notiunile complementare cultura populara - cultura carturareasca, institutionalizatǎ, scriitoriceasca si sugeram chiar introducerea lor in viitoarele manuale cat si necesitatea reabilitarii interpretarii celor doua tipuri de culturi prin prisma unor principii estetice comune .

PROPUNERI

Ar trebui ca macar bibliotecile Caselor Corpului Didactic sa pastreze fie si un singur exemplar din manualele editate . Multi profesori sau chiar elevi pot dona acestor biblioteci sau celor din scoli manuale mai vechi sau mai noi .

MEC ar putea sa organizeze anual Simpozionul National Folclorul si scoala, iar posturile de radio-tv sa acorde spatiu unor emisiuni saptamanale de popularizare a folclorului local .

Apreciem cǎ e de competenta Centrului National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale sǎ initieze un program national de incurajare a pastrarii si popularizarii traditiilor .

Pe langa cabinetele metodice ale Caselor Corpului Didactic judetene, sa se inaugureze videoteci folclorice locale, nationale, si, unde este posibil, internationale .

Incercarea permanentǎ de sporire a interesului pentru invatare ne-a obligat sa diversificam permanent metodologia, tipurile de exercitii, modalitatile de evaluare, pentru a atenua efectele raportului identitate nationala - globalizare asupra personalitatii tinerilor .

Nu ne-a fost greu sa observam ca , daca in etapa initiala a experimentului elevii apelau rar si foarte rar la culegeri de folclor, la materiale teoretice, in etapa finala ambele colective, ajunse la final de ciclu gimnazial sau liceal, manifestau un interes crescut pentru intelegerea valorilor epice populare autentice, prin mijloacele traditionale sau moderne cu care s-au deprins sa lucreze .

In ciuda atitudinilor de minimalizare a importantei textului folcloric, valorile acestuia indreptatesc pe deplin o abordare complexa, intr-o epoca a divertismentului care invadeaza si scoala, prestigiul acesteia si personalitatea profesorului fiind marcate de responsabilitatile viitoare . O cale deschisa expansiunii rezultatelor cercetarii in lumea scolii este demersul transcurricular pe care, in lucrarea de fata, l-am abordat din unghiul "povestii" numite balada, legenda, snoava sau basm popular . De ce? Pentru ca totul este poveste si miracolul ei educativ vine de foarte departe . Noi insine suntem o poveste cu inceput si cu sfarsit, sau, cum afirma M . Eliade "suntem fiinte umane formate din intamplari" .

Intotdeauna vom avea ce povesti . Pentru toti oamenii, "povestea este un manual despre tot si despre nimic, legatura noastra cu lumea, in scurtul ragaz al deschiderii unei ferestre unei ferestre intre doua mentalitati pe care il numim . VIATA . " (Jean Claude Carrière - "Cercul mincinosilor")

METHODS AND OUTLOOKS FOR A DIDACTIC EVALUATION

OF THE FOLKLORIC EPOS

Our research, which is of experimental (improving) type, is meant to point out some of the didactic strategies capable to render more efficiency to the educational process, meaning to generate and develop the students' communication abilities, as well as to form their general information both by educational activities and extra-educational woks .

The proposed subject is trying to improve the inner nonconformities of the instructive-educational process as regards the study of the literary folklore in our schools .

The first part of the paper is focused on the settlement of the theoretical framework and consists from 3 chapters:

Educational dimensions of globalization

Conceptual delimitations: the importance of the education by teaching the folklore in an intercultural world

Cultural and educational values and perspectives of the folkloric epos - a multi- and interdisciplinary approach

The second part "Defining of the research operational framework" is including four chapters:

Chapter 4 - Research hypotheses and goals

Chapter 5 - Research organization and methodology

Chapter 6 -The experiment design

Chapter 7 - Analysis and interpretation of the research results

The general hypotheses which were permanently checked out within the research paper are as follows:

Is the actual development of the research - activity of experimental (improving) type that is focused on a particular problem analyzed under specific conditions - allowing the outlining of some perspectives and also the finding out of some efficient ways for an intra- and extra-curriculum evaluation of the folkloric epos?

Are the globalization and the intercultural processes offering the necessary premises for the opening of a national outlook towards a horizon of general views?

The experiment is including the followings:

a)    items of formal, curriculum matters

b)    complementary and curriculum items (program draft for an optional course)

c)     didactic methodology subject to experiment

d)    extra-curriculum items

e)    tests / evaluations

In the end, the work is synthesizing some conclusions, suggestions, proposals and perspectives and is ending with a rich bibliographic reference list and completed with a large number of annexes .

Referinte bibliografice

I . METODOLOGIA CERCETARII PEDAGOGICE

BARNA, A . , ANTOHE, G . (2003), Cercetarea pedagogicǎ, in Curs de pedagogie . Teoria instruirii si evaluǎrii, Galati, Editura Istru

BABAN, A . , (2002), Metodologia cercetǎrii calitative, Cluj-Napoca, Editura Presa Uiversitarǎ Clujeanǎ

BOCOS, M . , (2003) Cercetarea pedagogicǎ . Suporturi teoretice si metodologice, Editia a II a, Editura Presa Universitarǎ Clujeanǎ

BOCOS, M . , (2005) Teoria si practica cercetarii pedagogice, editia a II a, Cluj-Napoca, Editura Casa Cartii de Stiinta

MUSTER, D . , (1985) Metodologia cercetǎrii in educatie si invatamant, Bucuresti, Editura Litera

PALASAN , T . , (2001), Cercetarea pedagogicǎ, in Pregǎtirea initialǎ psihologicǎ,

pedagogicǎ, si metodicǎ a profesorilor, coord . R . M . Niculescu, Editura Uiversitǎtii "Transilvania", Brasov

RADU, I . coord . (1993) Metodologie psihologica si analiza datelor, Cluj-Napoca, Ed . Sincron

RADU, I . , IONESCU, M . , (1998), Inovatia si cercetarea psihopedagogicǎ- resurse ale perfectionǎrii si creativitǎtii,in Educatia si dinamica ei, coord . M . Ionescu, Bucuresti, Editura "Tribuna invatamantului"

II . DOCUMENTARE GENERALA

BAUMANN, Z . (2000), Globalizarea si efectele ei sociale, Bucuresti, Ed . Antet

BARSANESCU, ST . (2003) Politica culturii in Romania contemporana, Iasi, Polirom

BARZEA, C . (2001), Politicile si institutiile Uniunii Europene, Bucuresti,

Editura Corint

BECK, U . (2003), Ce este globalizarea? Bucuresti, Ed . Trei

BLAGA, L . , (1944), Trilogia culturii, Bucuresti, Editura Pentru Literatura

BLAGA, L . , (1990) Zari si etape, Bucuresti, Ed . Humanitas

BOGHIU,E . ,(2003) Hermeneuticǎ si naratologie aplicatǎ, Iasi, Ed . Eurocart

BORELLA, J . (1995), Criza simbolismului religios, trad . Doina Morarescu, Iasi, Institutul European

BRANCUS, GR . (1991), Istoria cuvintelor, Bucuresti, Ed . Coresi

BYERS, R . , (1970), Teatrul, izvor de fantezie creatoare, Bucuresti, E . D . P .

CAZACU, T . S . , (1961), Dialogul la copii, Bucuresti, E . D . P .

CHELCEA, S . , (1995), Personalitate si societate in tranzitie, Bucuresti, Editura Stiinta si Tehnica

CHIMET, I . , (1992), Dreptul la memorie, Cluj, Ed . Dacia

CIOPRAGA, C . , (1973), Personalitatea literaturii romane,Iasi, Editura Junimea

DAICOVICIU, C . (1972), Dacii, Bucuresti, Ed . Enciclopedica

DANCU, S . , (2003), Comunicarea simbolica (arhitectura discursului publicitar , Cluj, Ed . Dacia, p . 140-142

DAVIDTS, J . P . , (2004), Intoarcerea Micului Print , Chisinau, Ed . Cartier

DRAGHICESCU, D . (1995), Din psihologia poporului roman, Bucuresti Editura Albatros

DURAND, G . , (1998), Structurile antropologice ale imaginarului, Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic

GOLDU , C . , (2007), Colegiul National «  Vasile Alecsandri »(1867-2007), Galati, Ed . Sinteze

HAZARD, P . , (1974), Criza constiintei europene, Ed . Univers, Bucuresti

LOTMAN,I . M . ,(1974), Studii de tipologie a culturii,Bucuresti , Ed . Univers

LYOTARD, J . , F . (1993), Conditia postmoderna, Bucuresti, Ed . Babel

MAIORESCU, TITU, (1990) Critice, Chisinau,

MALITA, MIRCEA (1998), Zece mii de culturi . O singura civilizatie, Bucuresti, Editura Nemira

MARINO, A . (1973), Dictionar de idei literare, vol . I . , Bucuresti, Ed . Eminescu

MUNTEANU,G . , (1976) , Introducere in opera lui Ion Creanga, Bucuresti, Ed . Minerva

NOICA,C . , (1978), Sentimentul romanesc al fiintei, Bucuresti, Ed . Eminescu

NOICA, C . , (1980), Povestiri despre om Bucuresti, Cartea Romaneasca

NOICA,C . , (1991), Pagini despre sufletul romanesc, Bucuresti, Ed . Humanitas

NOICA,C . , (1988), Modelul cultural european, Bucuresti, Ed . Kriterion

PRINCE . G . , Dictionar de naratologie,Institutul European,Iasi,2004

SEMENOV, M . , (2004) Dictionar de terminologie literara, "Convorbiri didactice", Bacau

STANILOAE, D . , (2004) Natiune si crestinism, Bucuresti, Ed . Elion

STRAUSS, C . L . ,(1978) Antropologia structurala , Bucuresti, Ed . Politica

TODOROV,Tz . (1973) Introducere in literatura fantastica , Bucuresti , Ed . Univers

TOURAINE, A . ,(1998) Putem trai impreuna, egali si diferiti, in Jurnalul european de teorie sociala, noiembrie

VLAD, I . , (1970) Intre analiza si sinteza, Ed . Dacia,Cluj

VLAD, I . , (1977) Lectura -un eveniment al cunoasterii , Ed . Eminescu, Bucuresti

III . STIINTELE EDUCATIEI ; DIDACTICA SPECIALITATII

Programe scolare, (2001) Ária curricularǎ Limbǎ si comunicare, seria Liceu, Ministerul Educatiei si Cercetǎrii, Bucuresti, Consiliul National pentru Curriculum

Programe scolare pentru clasa aXa (2004) , Ciclul inferior al liceului, Limba si literatura romanǎ, Ministerul Educatiei si Cercetǎrii, Bucuresti, Consiliul National pentru Curriculum

AMABILE, T . M . , (1997) Creativitatea ca mod de viatǎ, Bucuresti, Ed . Stiintǎ si Tehnicǎ

ANGELESCU, S . (2000), Limba si literatura romana - Manual pentru cl . a X a Bucuresti , Ed . All

AUSUBEL, D . , ROBINSON, F . G . (1981), Invǎtarea in scoala, O introducere in psihologia pedagogica, Bucuresti , Editura Didactica si pedagogica

AVASALCEI, N . , BUTNARU,ST . ,CRISTEA ,I . (2000), Programe scolare pentru invatamantul primar, MEN, nr . 31 . 016 din18 . 0 2000, Bucuresti, Ed . As's

BREAZ, G . , ERDEI, C . (2005), "Fenomenul <<Harry Potter>> intre respingere si acceptare -motivatia lecturii extrascolare" , in revista Perspective, Cluj, nr . 1, p . 110-118

CERGHIT, I . (1983), Perfectionarea lectiei, Bucuresti, E . D . P .

CERGHIT, IOAN (2002) Sisteme de instruire alternative si complementare (Structuri, stiluri si strategii) , Bucuresti , Editura Aramis

CERGHIT, I . (2006), Metode de invatamant, editia a IVa, Iasi, Polirom

CHIPRIAN, C . , CIUPERCA, L . (2002), Alternative didactice, Iasi, Editura ''Spiru Haret''

CHITIC, L . , CIUBOTARU, G . , BRAILESCU, M . (2004), Limba si literatura romana-auxiliar didactic pentru cl . a V a si a VI a, Galati, Ed . Europlus

COHEN, L . , MANION, L . ,(1998), Research Methods in Education,Routledge, London and New-York

COLUMBAN, M . , (2004), Raspuns la Ancheta din revista "Perspective", Nr . 8, Cluj-Napoca

CORNAIRE, C . , LAUDE,G . (1993), Le point sur la lecture, Paris, CLE International

CORNEA, P . (1968), "Conceptul de concordanta in literatura comparata si categoriile sale" in Studii de literatura comparata , Bucuresti, Editura Academiei

COZMA, T . (1998), Scoala si educatiile paralele Iasi, Polirom

COZMA, T . , (1999), Educatia interculturala , Iasi, Polirom

COZMA, T . ,(2001) coordonator, O noua provocare pentru educatie- interculturalitatea, Iasi, Polirom

CUCOS, C . , (2001), Educatia . Dimensiuni culturale si interculturale, Iasi, Polirom

CRETU, C . ,(1995), Politica promovarii talentelor . Dreptul la o educatie diferentiata, Iasi,Editura Cronica

CRIHANA, L . , (2002), Eseul scolar-ghid metodologic, Galati, Ed . Scoala galateana

CRIHANA, L . , CIUBOTARU, G . , SCARLAT, J . M . , NICOARA, A . (2006), Limba romana -Ghid de invatare rapida -DOOM 2 intre teorie si practica, Bucuresti, E . D . P .

DELORS, J . ,, (2000), Comoara launtrica, Iasi, Editura Polirom

DRISCOLL, W . (2002), Manual de dezbateri academice , trad . Viorel Murariu, Iasi, Polirom

DULAMA, M . E . , (2002), Modele, strategii si tehnici didactice activizante, Cluj-Napoca, Ed . Clusium

DUMITRU, AL . I . , (2000), Dezvoltarea gandirii critice si invatarea eficienta, Timisoara, Editura de Vest

GARDNER, H . (2005), Mintea disciplinata, Bucuresti, Ed . Sigma

GIASSON, J . , (1990), La comprehension en lecture, Bruxelles De Beck Westmael,

GIURCANESCU, C . ADAMUT, Z . (1962), Excursia scolara, Bucuresti, E . D . P .

GALCA, M . , ''Evaluarea- un nou tip de parteneriat ''in revista Perspective, Cluj nr . 6/2003

GOIA, V . (2002) Didactica limbii si literaturii romane pentru gimnaziu si liceu , Cluj-Napoca, Ed . Dacia

GROSS - MEDAN, G . , (2005), Calea lecturii, Cluj, Editura Maria Montesorri

HANDOCA, M . (1971), Excursia literara, Bucuresti , E . D . P .

IONESCU, M . , RADU , I . (2001) Didactica moderna , ed . a II a,Cluj,Ed . Dacia

LANDSCHEERE, G . , (1995), Istoria universala a pedagogiei experimentale, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica

LEBRUN, M . , (2001),"Cercul de lectura si perspectivele cooperarii" , in revista Perspective , Cluj , numarul 2

LIMBA SI LITERATURA ROMANA pentru cl . a-X-a, Bucuresti, Ed . Corint, f . a . , coord . E . Simion

MANOLIU, DABIJA - A . , (2001), Context si interferente in lectura activa . Modele teoretice si cercetari experimentale . Studiu de psihologie cognitiva si psiholingvistica , editia romana-engleza , Bucuresti ,S . C . Stiinta si Tehnica

MARGA, A . , (1999), Educatie si tranzitie Cluj-Napoca, Ed . Dacia

MARGA, A . , (2003), Filosofia uniformizarii europene, Cluj-Napoca, Editura Fundatiei pentru Studii Europene

MEC-CNC (2002), Ghid metodologic - aria curriculara limba si comunicare liceu, Bucuresti,S . C . Aramis

MEN - CNC (1999), Curriculum National pentru invatamant obligatoriu - cadru de referinta, Bucuresti, Editura Corint

MEYER, G . , (2000) . De ce si cum evaluam, Iasi, Ed . Polirom

MURESAN, M . (2005), "Epic sau narativ?- inertii didactice", in revista Perspective , Cluj-Napoca, numarul 1, p . 55

NEACSU, IOAN (1999), Invatare si instruire, Bucuresti, E . D . P .

NICOARA, A . , SCARLAT, J . M . , (2004), Limba romana, Ghid teoretico-aplicativ de realizare a unui optional cl . aV-VIIIa, Galati, Editura Scoala galateana

NOVICOV,M . , (1969) "Studiul literaturii ca serie de fapte specifice" in Metodologia criticii si istoriei literare, Bucuresti, Ed . Academiei

OGLE, D . , (1986), K-W-L: A Teaching Model that Develops Active Reading of Expository Text in "The Reading Teachers" nr . 39

OLTEANU, A . GH . (1974), Articolul cu acelasi titlu din revista Limba si literatura romana, vol . I

OLTEANU, A . GH . (2000), Reflexe folclorice in literatura scrisa, Bucuresti, Ed . Humanitas Educational

Apud . PAMFIL, A . , (2000) . Eseul - o forma a nelinistii, Cluj, Ed . Dacia

PAMFIL, ALINA (2003), Limba si literatura romana in gimnaziu - structuri didactice deschise, Cluj-Napoca, Editura Paralela 45

PAMFIL, A . , TAMAIAN ,I . , (2005) Studiul limbii si literaturii romane-paradigme didactice, Cluj-Napoca, Ed . Casa Cartii de Stiinta

PARFENE . C . , (1980) . Compozitiile in scoala, Bucuresti, E . D . P .

PACURARI, OTILIA,(2002) in Abordarea textului,,suport de curs, Educatia 2000+,Sinaia

PAUN, E . , (2002) . O "lectura" a educatiei prin grila postmodernitatii, in volumul Pedagogie - Fundamente teoretice si demersuri aplicative, Ed . Polirom, Iasi

PETEAN, ANCA si MARIUS,(1996) . Ocolul lumii in 50 de jocuri creative, Ed . Dacia, Cluj

PINTILIE,M . , (2002) Metode moderne de invǎtare- evaluare,Cluj-Napoca, Ed . Eurocard,

POPENICI,ST . ,(2001)Pedagogia alternativa: imaginarul educational, Polirom,Iasi

POPESCU, I . (1934) . Scoala care ne trebuie, in revista Lamuriri scolare, Bucuresti

POTOLEA, D . , (1989) "Profesorul si strategiile conducerii invatarii" in vol . Structuri, strategii si performante in invatamant (coord . I . Jinga, L . Vlasceanu) , Bucuresti , Ed . Academiei , p . 180

RADIAN, S . , (1974) Sinteze de istoria literaturii romane, Bucuresti, E . D . P .

RADIAN, S . , (1977) Corelatii intre literatura romana si literatura universala, , Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica

RAWLINSON,G . , (1998) Gandire creativǎ si brainstorming, Bucuresti, Ed . Codex

RODARI,G . , (1980) Gramatica fanteziei, Bucuresti, E . D . P .

RUSU, M . M . , (2006) Limba si literatura romana -Ghid pentru pregatirea concursurilor si olimpiadelor scolare, Ed . Nomina, 2006

SAVA, N . , (2000)" Lectura particulara si creativitatea", in revista Perspective , Cluj , numarul 1

SALAVASTRU, C . , (1996) Modele argumentative in discursul educational, Bucuresti, Ed . Academiei

SCHWARTZ, B . , (1976) Educatia maine, Bucuresti, E . D . P . , p . 183

SIEBERT,H . , (2001) Pedagogie constructivista, Iasi, Editura Institutul European

SILISTRARU, N . , (2003) Etnopedagogie, Chisinau, Univ . de Stat din Moldova

SIMION, EUGEN (1994) Cuvant - inainte la volumul Folclor si literatura culta, de A . Gh . Olteanu, Brasov, Editura Orientul Latin

SIMION, E (2001), Cuvant inainte la Manualul de limba si literatura romanǎ cl . a X a, Bucuresti, Ed . Corint

SNEE (2001) - Ghid de evaluare-limba si literatura romana, Bucuresti ,Ed . Aramis

SPERANTIA, E . , (1967) Basmul ca mijloc educativ, in volumul Studii de folclor si literatura, Bucuresti, Editura Pentru Literatura

STANCIU, I . GH . , (2002) "Pentru o educatie adecvata a particularitatilor psihologice ale poporului roman "in vol . Pedagogie . Fundamentǎri teoretice si demersuri aplicative, Iasi, Polirom

STEELE, J . , L . , MEREDITH, K . ,S . (1988/1989), Un cadru pentru dezvoltarea gandirii critice la diversele materii de studiu,Ghidul I ,Ghiduri pentru proiectul L . S . D . G . , nr 1-8, trad . Codruta Balimaru

STOIAN, S . , ALEXANDRU, P . ,(1978) . Pedagogie si folclor, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica

SERBANESCU, A . , (2002) Intrebarea;Teorie si practica, Iasi, Ed . Polirom .

SOITU, L . , (2000) Pedagogia comunicarii, Iasi, Institutul european

TAUTU, CORNELIA-MIHAELA,TAUTU, MIHAI,G . (2002) . "Autoscopia-tehnica de evaluare alternativa",Tribuna Invatamantului nr . 555, 11-17 sept . 2000 , p . 7

TEODORESCU, I . S . , (2000) Stil si compozitie-disciplina optionala -auxiliar didactic pentru invatamantul primar anul I de studiu, Caiet de lucru al elevului, Bacau , Ed . Corgal Press

TOADER, AL . (1995) Psihologia schimbarii si educatia, Bucuresti, E . D . P .

ULRICH, C . , (2002) "Reforma la nivelul scolii - provocari si posibilitati" in volumul Pedagogie . Fundamentari teoretice si demersuri aplicative, Iasi, Editura Polirom

UNGUREANU, D . , (1999) Fundamentele educatiei-note de curs, Timisoara, Ed . Mirton

VAIDEANU, G . . ,(1988) Educatia la frontiera dintre milenii, Bucuresti, Ed . Politica

VLASCEANU, L . Curriculum National

ZLATIOR, TITIANA " Portofoliul - metoda alternativa de evaluare", in rev . Perspective, Cluj, an II, nr . 1 (2)

IV . EPOSUL FOLCLORIC

*** Antologie de proza populara epica, vol . I, (1966), Bucuresti, Editura Pentru Literatura

ADASCALITEI,V . (1983)," Folclorul literar in programele si manualele scolare" in Convorbiri literare,Iasi,nr . 51,53

ALECSANDRI,V . (1969), "Romanii si poezia lor" in vol . Elogiu folclorului romanesc, Bucuresti, E . P . L .

ALEXANDRU, I . (1974), Prefata la Nunta la romani, Bucuresti, Ed . Minerva

BALAZS, L . , (2003) Folclor . Notiuni generale de folclor si poeticǎ popularǎ,Cluj-Napoca, Ed Scientia

BALANESCU,TH . (1973), "Studiul matematic comparativ al unor variante ale baladei Miorita", Revista de etnografie si folclor, an XVIII , nr . 2

BALANESCU,TH . (1975),"Utilizarea metodelor matematice pentru studierea baladelor populare", in vol . Semiotica folclorului-abordare lingvistico-matematica, Bucuresti, Ed . Academiei

BARBULESCU, C . (1967), Prefata la vol . Fat-Frumos-basme populare romanesti , Bucuresti, Ed . Tineretului

BERNEA, E . ,(1985 ) Cadre ale gandirii populare , Bucuresti, Ed . Cartea romaneascǎ

BARLEA, Ov . , (1956) . "Cercetarea poeziei populare epice" in Revista de folclor I, nr . 1, 2

BARLEA,Ov . ,(1974) Istoria folcloristicii romanesti, Bucuresti, Ed . Stiintifica

BARLEA,Ov . , (1976) Mica enciclopedie a povestilor, Bucuresti, Ed . Stiintifica

BOLOCAN, C . , (1997)," Realizarea semantica a cuvantului <<miel>> in perspectiva biblica", in vol . Limbaje si comunicare II) . -lucrarile Colocviului International de Stiinte ale limbajului, Suceava, 1995, Iasi, Institutul european

BONTÉ, P . , IZARD, M . (1992), Dictionnaire de l'Ethnologie et de l'Anthropologie, P . U . F .

BREZEANU,I . , (1967), "Dunarea in poezia epica populara" , vol . Lucrari stiintifice I , Institutul Pedagogic Galati , 1967 p . 200

BREZEANU,I . , (1967), Pe-un picior de plai-culegere de folclor poetic din regiunea Galati , Casa Regionala a Creatiei Populare

BREZEANU,I . , (1972), "Tema nuptiala in colindele laice dunarene" , volumul Orizonturi , Galati, I . S . J . , C . C . D .

BREZEANU,I . , (2000),Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei , Galati , Ed . Fundatiei Universitare" Dunarea de Jos"

BRILL,T . , (1967),"O povestitoare din Hateg" in vol . Studii de folclor si arta literara, Bucuresti, E . P . L . , p . 222

CAILLOIS, R . , (1970), "De la basm la povestirea stiintifico-fantastica", in volumul Antologia nuvelei fantastice, Bucuresti , Editura Univers

CARACOSTEA, D . , (1969) . Miorita in Moldova, in vol . Poezia traditionala romana, Bucuresti, E . P . L .

CARAMAN, P . , (1988) Studii de folclor II, Bucuresti, Ed . Minerva

CARTOJAN, N . , (1974), Cartile populare in literatura romana vol . II, Bucuresti, Ed . Enciclopedica

CARRIÈRE, J . C . , (2003), Cercul mincinosilor, Bucuresti, Ed . Humanitas

CALIMAN, I . , BULZA , M . (1973)," Fantasticul in basm", Baia Mare, vol . Lucrari stiintifice

CALINESCU, G . (1964), Istoria literaturii romane, volumul I, Bucuresti, Ed . Academiei

CALINESCU, G . (1965), Estetica basmului, Bucuresti, Editura Pentru Literatura, CALINESCU, G . (1968), Istoria literaturii romane . Compendiu, Bucuresti Editura Pentru Literatura

CALINESCU, G . (1970), Istoria literaturii romane I, Bucuresti, Editura Academiei

CHITIMIA, I . C . (1971), Folclorul romanesc in perspectiva comparata, Bucuresti, Editura Minerva

CIOBANU, C . , (2003)," Basmul sud-moldovenesc , parte integranta a mythosului romanesc" , in vol . Tudor Pamfile -120 de ani de la nastere, Galati , Ed . Centrului Cultural "Dunarea de Jos "

CIUBOTARIU, S . , (1975)," O tratare matematica a limbajului invariant "in vol . Semiotica folclorului, p . 182-242; in acelasi vol . , GORUN, I . , " Structurile repetitive ale folclorului in lumina algebrei omologice" p . 103-116

COCCHIARA,G . , (1962) Istoria folclorului european , Budapesta, Ed . Gondolat

COMAN, M . , (1980), Izvoare mitice, Bucuresti, Ed . Cartea Romaneasca

CONSTANTINESCU, M . , (1979), Triumful lui Fat - Frumos, Bucuresti, Editura Albatros

CONSTANTINESCU, N . , (1986), Lectura textului folcloric, Bucuresti, Ed . Minerva

CONSTANTINESCU, N . , (1992) , "Dezbatere despre predarea folclorului in universitatile americane" in Limba si literatura vol . III-IV

COTTERELL , A . (2002), Oxford Dictionar de mitologie, Bucuresti, Ed . Univers enciclopedic

COSBUC, G . , (1979), Opere alese IV, Bucuresti, Ed . Minerva

CRETU, V . , (1980), Ethosul folcloric-sistem deschis, Ed . Facla,Timisoara

CULEA, A . D . , (1923), Literatura copiilor si sezatorile cu copii, Bucuresti, Casa Scoalelor

DAMIANOVICI, C . (1913), in "Vieata noua", Galati

DATCU, I . , "Ecouri mioritice in poezia romaneasca", in revista Miorita nr . 1, 1992 - fragment din studiul Balada romaneasca, teza de doctorat despre balada culta romaneasca, sustinuta in 1979 la Universitatea Bucuresti, conducator stiintific Ovidiu Papadima

DENSUSIANU, N . (1893), Chestionarele despre traditiunile istorice si antichitatilor tarilor locuite de romani, Partea I, Bucuresti, 1893, Partea a II-a 1895, in Biblioteca Academiei, mss . nr . 4549, 4551, 4558, 4560

DENSUSIANU, Ov . , (1920), Flori alese din cantecele poporului roman,p . 39, Bucuresti

DENSUSIANU, Ov . (1966), ''Folclorul -cum trebuie inteles'' in vol . Viata pastoreasca in poezia noastra populara, Bucuresti, E . P . L .

DIMA, AL . (1967)," Specificul national al literaturii romane in volumulConceptul de literatura universala si comparata, Bucuresti, Ed . Academiei,

" DUNAREA DE JOS" , (1908) Anul I, numarul 1

DURAND, G . , (1998), Eliade ou l'anthropologie profonde, in Mircea Eliade, Paris, L'Herne

EFTIMIU, V . (1948), ''Miorita'' in ''Adevarul'', Bucuresti, an 62, nr . 1175 din 2 iunie

ELIADE, M . , (1943), Insula lui Euthanasius, Bucuresti , Editura Fundatiilor Regale

ELIADE, M . , (1992), ''Comentarii la legenda Mesterului Manole'' in vol . Mesterul Manole, Iasi, Ed . Junimea

ERETESCU, C . (1970), " Notiunea de metamorfoza in folclor "  in Revista de etnografie si folclor, nr . 25

ERETESCU, C . , (2004),  Folclorul literar al romanilor, Bucuresti, Editura Compania

FILIMON, V . (1982), '' Prefata" la Povestile lui Fat-Frumos, Bucuresti, Ed . Minerva

FIILIPCIUC, I . ,(1983), " XXIV de contrapropozitii despre Miorita", in revista Cronica , Iasi, an XVIII nr . 34 (917) 26 august

FILIPCIUC, I . , (1983), "Portretul ciobanasului tras printr-un inel", in revista Steaua ,Cluj-Napoca , an XXXIV, nr . 8 (435), septembrie

FILIPCIUC, I . , (1989) "Noi lecturi ale Mioritei", in revista Viata romaneasca, Iasi, an LXXXIV, nr . 5, mai

FILIPCIUC, I . , (1993), "Miorita si calendarul astral", in revista Izvorasul Ramnicu -Valcea,nr . 4

FILIPCIUC , I . , (1998), "Constante stilistice si semnificatii arhaice" in Miorita, Teza de doctorat, Iasi

FILIPCIUC, I . , (2002), Miorita si alte semne poetice, Biblioteca Miorita, Campulung, Bucovina

FLORESCU, E . , CHEVALIER, A . (1993),Valea Bistritei-traditii populare Complexul Muzeal Judetean Neamt

FOCHI, A . , (1964), Miorita-tipologie, circulatie, geneza, texte, Bucuresti, Ed . Academiei

FOCHI, A . , (1980), Miorita, texte poetice alese, Bucuresti, Ed . Minerva

FOCHI, A . , (2004), Estetica oralitatii, Bucuresti, Editura Minerva

GASTER, M . , (1983), Literatura populara romana, Bucuresti, Editura Minerva

GALUSCA-CRASMARIU,T . , MILICESCU,E . ,ST . ,SARAMANDU,N . ,TUDOR, D . (1992), Miorita la dacoromani si aromani, Bucuresti, Ed . Minerva

GEANA, GH (1995), "Arhetipuri crestine in Miorita", in Viata romaneasca, Bucuresti, an XC, nr . 1,2

GOROVEI, A . (1949), Invatatorii folcloristi, Bucuresti

HASDEU, B . P . (1878), Obiceile juridice ale poporului roman, (1884), Cestionar lingvistic, in Biblioteca Academiei mss . nr . 3437, 3470, 3420

HOLBAN , E . , (2005) ," Portul taranesc" - articole publicate in revista Dunarea de Jos, nr . 37 si 40

HUSAR , Al . (1999), Miorita (de la motiv la mit) Iasi, Ed . Universitatii "Al . I . Cuza"

IORGA, N . (1992),"Frumosul in conceptia poporului" in vol . I, Dreptul la memorie, Cluj, Ed . Dacia

ISPAS, S . , (1981)," Sugestii privind conceptul de "sintagma nucleu narativ" in cercetarea actuala a epicii populare versificate", Bucuresti, Anuarul Institutului de Cercetari Etnologice si Dialectale, Seria A, an 3

ISPAS, S . , (2001), Povestea cantata, Bucuresti, Ed . Viitorul romanesc

ISPIRESCU , P . (1984), Legende sau basmele romanilor,Timisoara, Ed . Facla

JUDE, V . , (2002)" Valorificarea folclorului in ciclul primar",in revista Invatamantul primar, nr . 2-4

KERNBACH, V . (2004), Universul mitic al romanilor, Bucuresti, Ed . Lucman

LAZAR, ST . I . , (1988), Recurenta in procesul creatiei populare-o introducere in gramatica toposurilor folclorice - teza de doctorat, Facultatea de filologie ,Universitatea Bucuresti ,1988 , conducator st . prof . univ . dr . Mihai Pop

LICEA , I . , (1936) Poezia populara romana , Galati , Cantece ostasesti

LONGIN - POPESCU, I . (2006)" Interviu cu Sever Ursa", Formula AS, an XVI, nr . 716 mai p . 3

LOVINESCU,V . ,(1993), Creanga si creanga de aur , Bucuresti, Ed . Cartea Romaneasca

MANOLIU -FURNICA,VL . (1998), "Despre stele , in care apar constelatiile asa cum le-a vazut si le mai vede taranul roman", in Scara, revista de oceanografie ortodoxa Treapta a III a, Bucuresti, an II, febr . p . 95-111

MANOLIU,VLAD (2001), Mic dictionar de astronomie, Bucuresti, Ed . Paideia

MARIAN,S . F . (1882),Calendariu iulian, gregorian si poporal roman pe anul 1883, Brasov, Biserica Alba

MARIAN, S . F . (1982), Nasterea la romani-studiu etnografic, Bucuresti, Ed . Academiei

MARIAN, S . F . , (1984), Basme populare romane, Bucuresti, Ed . Minerva

MICHELET,J . (1980), Legendes democratiques du Nord , Paris , 1854 , p . 342 , apud M . Eliade (1980) De la Zamolxis la Genghis - Han, Bucuresti, Ed . Stiintifica, p . 227

MIHAESCU, N . (1972), Carte despre limba romaneasca , Bucuresti, E . D . P .

"Miorita, Mesterul Manole si psihologia poporului roman '', (1998) in revista Apostrof ,Cluj-Napoca, an IX, nr . 7-8 (98)

" Miorita versus Dracula " (1994), - ancheta initiata de revista Eufrion ,Sibiu, an V, nr . 1 (40-42)

"Miorita versus Dada" (1996) . - raspuns la ancheta literara in revista "Miorita" , Campulung, Bucovina, an VI, nr . 2 (12), 23 decembrie

MODORCEA, G . (1979), Miturile romanesti si arta filmului", Bucuresti, Ed . Sport-Turism

MUNTEANU, N . I . (1914,1918), Povestiri si legende , Barlad

MUNTEANU,GH . N . (1939),in revista Orizonturi ,Galati, an II , numarul 4-5

MUNTEANU, ELISABETA (1982), Motive mitice in dramaturgia romaneasca, Bucuresti, Ed . Minerva , 1982

MUSLEA,I . (1928), Invatatorii si folclorul , Cluj

MUSLEA,I . (1972), " La mort marriage, une particularitée du folklore balcanique" (1925) in Cercetari etnografice si de folclor ,Bucuresti , Ed . Minerva,vol . II

NEGRUTIU, S . (2004), "Valorificarea folclorului in invatamantul primar ", in revista  Educatia 21 ,nr . 1

NICULESCU, RADU (1977), "Problematica actuala a folclorului "in Revista de etnografie si folclor, vol . 22 nr . 1

NICULITA-VORONCA, ELENA (1903), Datinele si credintele poporului roman, Cernauti

NICULITA-VORONCA , E . (1912), Studii de folclor II, Cernauti

OISTEANU, A . (1989), Motive si semnificatii mito - simbolice in cultura traditionala romaneasca, Bucuresti, Ed . Minerva

OLINESCU, M . (2004), Mitologie romaneasca, Bucuresti, Ed . Saeculum visual

OLTEANU, ANTOANETA (2001) - "Calendarele poporului roman", Bucuresti, Col . Paideia, sau" Istoria calendarului popular", in revista Dunarea de Jos, Galati, nr . 36 , p . 22

ONESTA, GERARD (2005)," Interviu "in revista Formula AS anul XV, nr . 675, Iulie

PAPADIMA, Ov . , (1941), O viziune romaneasca a lumii, Bucuresti, p . X

PAPADIMA, Ov . , (1966), Idei si functii educative in folclorul romanesc, ( 'Din istoria pedagogiei romanesti'' ) Bucuresti E . D . P . vol . II

PAPADIMA, Ov . , (1968) . Literatura populara romana, Bucuresti, Editura Pentru Literatura

PAVELESCU, GH . ,(1971) . ''Despre culegerea folclorului prin elevi''in vol . Studii si cercetari de folclor, Bucuresti, Ed . Minerva

PAUN, O . , (1969) . Prefata la volumul Elogiu folclorului romanesc , Bucuresti, Editura Pentru Literatura

PAUN,O . , ANGELESCU,S . (1989) . Introducere la Basme, Bucuresti,Minerva

PAUNESCU, A . , (1914) Basmul in cultura integrala, Continutul graiului, Bucuresti

PILLAT,I . , (1934) . Traditie si inovatie, Bucuresti, Casa Scoalelor

PIVERT, E . , (2005) Interviu in revista "Formula AS", anul XV, nr . 662, aprilie

POP, M . , (1964) . "Originea orala a basmului Calin Nebunul" in Viata romaneasca, an XVII, aprilie-mai, 1964 , p . 207-213

POP, M . , (1965) Studiu introductiv la antologia Folclor poetic nou, Bucuresti

POP, M . ,(1971) . ''Folclorul in contemporaneitate '' in Revista de etnografie si folclor,vol . 16,nr . 5

POP, M . , (1976) Obiceiuri traditionale romanesti, Bucuresti, ICED

POP, MIHAI; RUXANDOIU, P . , (1991) Folclor literar romanesc, Editura Pentru Literatura, Bucuresti

POPA, D . , (1897) Inelul de izbanda -povesti cu o prefata de Th . Sperantia , Bucuresti , Ed . Librariei Stainberg ,

POPESCU, C . , (1905) . ENE P . , SALVIU GH . Brasoave , Bucuresti , Ed . Librariei Stainberg , 1905

POPESCU, D . R . (1984) Galaxia Grama, Bucuresti, Ed . Cartea Romaneasca

PROPP , V . I . (1973) Radacinile istorice ale basmului fantastic, Bucuresti, Editura Univers

RADULESCU-MOTRU, C . ( 1939) Romanismul - catehismul unei noi spiritualitati, Bucuresti , Fundatia pentru Literatura si Arta , Editia a II-a ,

RADULESCU-MOTRU, C . (1990) Sufletul neamului nostru, Bucuresti, Ed . Anima

ROSIANU, N . (1973) Stereotipia basmului , Bucuresti , Ed . Univers

RUSSO, A . (1967) ''Poezia poporala'' in vol . Piatra teiului, Bucuresti, E . P . L .

SCHLATTNER, E . , (2005) Interviu publicat in revista Formula AS, anul XV, nr . 668, mai . 14

SLAVICI, IOAN, (1883) . Literatura poporana, Bucuresti, in" Educatorul" I, nr . 8, 20 februarie

SORESCU, M . , (1973) Prefata la Novac si zana, Bucuresti , Ed . Minerva

STROESCU, S . , (1965) . "Cu privire la sistemul de clasificare a snoavei populare romanesti", in Revista de etnografie si folclor nr . 10 si in capitolul Snoava, in Istoria literaturii romane, volumul I, Bucuresti, Editura Academiei

SAINEANU, L . (1978) Basmele romanilor, Bucuresti, Editura Minerva

SEITAN,,GH . , (2003) Zalmoxis in cantecul batranesc,Tulcea, Editura Cronicarul

SPAN, P . (1905) Povestile in educatia scolara , Sibiu

TALOS, I . (1996) "Miorita si epica medievala franceza" in Romania literara , an, XXV , numarul 18 din 20- 201996 , p . 7

TANASE, ST . , (2005) Interviu in revista Formula AS anul XV, nr . 670, iunie , p . 3

TODORAN , EUGEN (1962) . "Timpul in basmul fantastic"- in Limba si literatura nr . p . 402

TIGANUS,V . N . (1982)Valori etice in balada Mesterul Manole, in vol . Catedra,Galati

TOIU, C . , (1974) Prefata la Miorita,balade pastoresti, Bucuresti, Ed . Minerva

URSACHE, P . , (1980) Prolegomene la o estetica a folclorului, Bucuresti, Ed . Cartea Romaneasca

VIANU,T . ,(1956) Literatura universala si literatura nationala, Bucuresti, E . S . P . L . A .

VINTILA, P . ,(1974) Eminescu-roman cronologic, Bucuresti, Ed . Cartea Romaneasca

VLADUTESCU, GH . (1982) Filozofia legendelor cosmogonice romanesti, Bucuresti, Ed . Minerva

VRABIE,GH . (1966) , Bucuresti,Albatros, Balada populara romaneasca

VRABIE,GH . (1968) . Folcloristica romana, Bucuresti, E . P . L

VRABIE,GH . (1970) . Folclorul-obiect, principii, metode, categorii, Bucuresti, Ed . Academiei

VRABIE, GH . (1984) Poetica Mioritei, Bucuresti, Ed . Academiei

VRABIE,GH . (1990) Din estetica poeziei populare romane,Bucuresti,Ed . Albatros

VRANCEANU, A . , (2002) Modele literare in naratiunea vizuala , Bucuresti, Ed . Cavaliotti

VULCANESCU, ROMULUS (1985) Mitologie romana, Ed . Academiei, Bucuresti VULCANESCU,M . , (1991) . Dimensiunea romaneasca a existentei, Bucuresti, Ed . Fundatiei Culturale Romane

ZAMFIRESCU,ION,(1972) "National si universal" in volumul Studii de literatura universala, Editura Academiei, Bucuresti

ZANNE, I . A . (1959) Proverbele Romanilor, Bucuresti, Editura Tineretului ZUGUN, P . (1997) "Ponderea grupelor lexicale etimologice in balada populara 'Miorita' in vol . Limbaje si comunicare, citat mai sus, p . 348-352