Portofoliul

Portofoliul

FOCUS - Artele. Si nu numai!

Ca si proiectul, portofoliul constituie un instrument de evaluare complementara in spatiul scolii, iar in viata cotidiana reprezinta o forma tot mai utilizata de a prezenta rezultatele/ succesele unei organizatii/ ale unei persoane. Atat in viata cat si in scoala, portofoliul permite observarea evolutiei, a dezvoltarilor petrecute in timp. Din aceasta perspectiva, elevul are posibilitatea de a revizita concepte din cadrul disciplinelor studiate, conexiuni intre acestea. Este favorizata astfel posibilitatea aprofundarii achizitiilor, dar si construirea competentelor metacognitive - elevii au posibilitatea de a reflecta assupra modului in care invata (afland ce puncte tari au, ce puncte slabe) si de a lua decizii asupra procesului propriei invatari. Din aceasta cauza nu orice colectie de fise/ desene/ obiecte constituie un portofoliu. In absenta posibilitatii reflectarii asupra evolutiei in invatare constructul realizat se reduce la o mapa de resurse tematice.

La modul practic, portofoliul este o colectie de probe date de elevi, inregistrari ale observarilor sistematice ale comportamentului sau, proiecte, fise de autoevaluare, alte produse finale sau intermediare. Interesanta din perspectiva unei evaluari de proces este parcurgerea portofoliului care ne prezinta astfel vectorul de progres al invatarii. Ce trebuie sa facem pentru a facilita elevilor construirea portofoliului? In primul rand sa circumscriem portofoliul pe un interval de timp (pentru a fi relevant trebuie sa fie un interval mare - de la un numar de saptamani, la un semestru, la un an scolar sau ciclu de scolaritate) sau in jurul unei teme sau lentile conceptuale. Urmatorul pas important pentru a proiecta portofolii relevante pentru achizitia elevilor este selectarea din curriculum a obiectivelor/ competentelor si a continuturile esentiale pe care se bazeaza sarcinile de rezolvat pentru portofoliu. Apoi trebuie definite tipurile de piese care vor fi incluse in portofoliu, stabilite criteriile de evaluare (pentru fiecare produs si/ sau pentru portofoliul ca intreg) precum si calendarul construirii portofoliului (eventual etape sau termene de predare).

Utilitatea portofoliului

Daca strategiile active determina elevul sa fie actantul principal al activitatii de predare-invatare, prin intermediul portofoliului el devin actantul evaluarii. Prin urmare isi constientizeaza propriul progres, isi descopera si foloseste punctele tari, isi descopera si amelioreaza punctele slabe. Pe scurt, elevul isi dezvolta metacognitia cu toate avantajele pe care aceasta le presupune (pe termen scurt - motivatie pentru invatare, pe termen lung - abilitasi de educatie permanenta).

Pe de alta parte, portofoliul faciliteaza un dialog normal si eficient intre profesor, elev si parinte despre activitatea la clasa si mai ales despre posibile solutii de ameliorare a acesteia.

Nu in ultimul rand, portofoliul face posibila o evaluare lipsita de stres, a carei functie de feed back devine cu adevarat operanta si in care procesul invatarii devine vizibil si evaluabil. Din perspectiva grilei, acest proces este o mare necunoscuta. Simplul produs pe care testul grila il cuantifica nu ne spune nimic despre progresul invatarii. Grila ierarhizeaza elevii in functie de standard pe baza unui produs final. Portofoliul, in schimb, da masura evolutiei achizitiei si satisfacerii standardului pe parcursul construirii invatarii. Iata de ce un portofoliu standardizat national ar fi si un instrument serios de evaluare.

Inainte de a se bucura de notorietatea actuala, portofoliul a fost cartea de vizita a artistilor, sub forma unei colectii a celor mai reprezentative realizari. Prin urmare, vom observa mai intai un portofoliu proiectat pentru o disciplina artistica.

Exemplu de proiectare la Educatie plastica[1]

Clasa: a VII -a

Continutul invatarii: Studii dupa natura realizate in tehnici diferite (valoratie creion-carbune, culoare)

Durata: a doua jumatate a semestrului I

Obiective de referinta vizate:

1.1         sa reprezinte dupa natura aspectul exterior si structura interioara a formelor

1 sa organizeze elementele de limbaj plastic intr-un spatiu dat

4.2 sa realizeze comentarii cuprinzand judecati de valoare asupra unor imagini-reproduceri de arta

Observatii:

O scurta analiza a trasaturilor de personalitate specifice acestei varste (13-14 ani) ne arata ca elevii constientizeaza deja greseli din desenele lor, pe care in ciclul primar nu le-ar fi vazut, si cauta noi modalitati de exprimare grafica. Pe multi nu-i mai satisface linia continua, uniforma, inchisa, simpla si naiva a contururilor trasate. Stergand si redesenand, copiii intra treptat in lumea liniilor retusate.

O compozitie artistica se realizeaza din mai multe linii subtiri, scurte, neregulate, care se intaresc acolo unde sunt corecte, se asaza unele langa altele ori se suprapun, se inlantuie  reliefandu-se reciproc, pregatind conturul definitiv. Un contur expresiv, sensibil isi face loc nu pe un spatiu gol, ci printre urme de creion, carbune etc., care initial i-au analizat forma, i-au deslusit-o; el este obtinut prin simplificarea, selectionarea si sintetizarea eforturilor anterioare.[2]

Aceste operatii sunt posibile abia acum, fiind sustinute de un salt calitativ in plan senzorial-perceptiv. Specialistii afirma ca la 13 ani sensibilitatea vizuala devine de 2-3 ori mai fina decat la 10 ani. Modificarea sensibilitatii vizuale evolueaza nu numai in directia dezvoltarii campului vizual, a pragurilor absolute si diferentiale, dar si in cresterea capacitatii de a verbaliza si simboliza impresiile vizuale, de a prelucra informatiile de acest tip. Toate acestea vor duce in final la o crestere a capacitatii de decodificare a detaliilor semnificative si la o maturizare interpretativa in plan artistic.

Pentru a ajunge la performanta de interpretare in mod personal a naturii, primul pas pe care trebuie sa-l faca elevii este observarea acesteia.

O compozitie in care se impletesc armonios elementele de limbaj plastic si mijloacele de expresie, are la baza numeroase studii dupa natura. Este binecunoscut faptul ca marii artisti au mai multe variante compozitionale pe aceeasi tema, pana ajung la forma dorita (vezi Camil Ressu- Odihna pe camp).

Initial, studiul dupa natura are un caracter informativ. Pe acest palier copiii pot urmari tipul formei materiale, structura ei si relatiile dintre elementele componente (relatii de simetrie, asimetrie, de echilibru, de egalitate etc.). Studierea prealabila a modelului antreneaza operatiile gandirii: analiza, sinteza, comparatia etc. Nu este vorba insa despre un studiu separat, singular, ci de o privire de ansamblu pentru a intelege cauzalitatea acestei lumi. Observand plante, animale etc. elevii isi vor da seama ca liniile, miscarile, coloritul acestora sunt strans legate de mediu si fiecare constituie o veriga importanta a unui sistem. Aici se pot valorifica cunostinte din domeniul stiintelor si nu numai. Cu cat sunt culese direct din teren (in cadrul excursiilor tematice, drumetiilor, plimbarilor, vizitelor la muzee etc.) cu atat sunt mai valoroase.

In portofoliu, acestea vor fi prezente sub forma fiselor de observatii.

Dupa descifrarea formelor din natura urmeaza redarea plastica a contururilor, intai separat si apoi organizate in naturi statice, peisaje, motive decorative etc. Aceasta operatie se va face la inceput cu ajutorul formelor geometrice (dreptunghi, patrat, cerc, triunghi etc.) si apoi vor fi completate detaliile de structura. De multe ori, copiii incep desenul nu printr-un contur general, ci printr-o serie de amanunte nelegate intre ele, chiar disproportionate. Acesta este semnul ca sinteza nu s-a produs. Pentru evitarea neintelegerilor ar trebui ca analiza sa fie insotita de multe explicatii verbale, eventual comparatii sugestive si demonstratii (de exemplu o pasare se poate imparti in trup, cap, picioare si aripi- vezi anexa nr.3). Realizarea conturului general este partea cea mai dificila a activitatii creatoare a elevilor. Ea presupune o interpretare a realitatii, sprijinita pe observarea modelului care sa lase in minte imagini foarte puternice, selectionate de gandirea logica, in asa fel incat sa poata fi redate intr-o forma simplificata, dar cat mai cuprinzatoare.

Proiect: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare joc didactic: joc exercitiu "Vreau sa fiu scolar" Proiect: Evaluare finala-nivel i-pe domenii experientiale

Avand conturul general schitat, se poate trece la completarea desenului cu detalii. Acestea accentueaza caracterul unui model. Numai prin exercitiu se formeaza deprinderea de a selecta amanuntele importante, de cele lipsite de semnificatie. Nu are importanta, de exemplu, faptul ca aripile unui vultur au o culoare mai mult sau mai putin inchisa. Se va vedea ca este pasare de prada prin ghearele puternice si ciocul viguros si incovoiat.[3] Desprinzand aceste insusiri din multimea insusirilor, elevii invata sa selectioneze, sa treaca de la particular la general, de la simplu la complex, de la analiza la sinteza, intr-un cuvant sa nu inregistreze pasiv, fotografic, aspectele naturii , ci sa-si puna mereu intrebari.

In general, copiii iubesc detaliile. Pentru ei, unele amanunte au cu totul alta semnificatie decat pentru adulti. Sunt bucurosi sa redea amanuntele caracteristice elementelor din natura, sa surprinda asemanarile si deosebirile datorate unor astfel de amanunte.

Desenele vor avea o si mai mare expresivitate artistica  atunci cand elevii vor invata sa sugereze volumul, umbra si lumina.

Sintetic, se pot delimita doua etape ale studiului:

a)   constructia

b)   valoratia, cand incep sa se reprezinte demitenta, lumina, pasajul, umbra proprie, reflexul si umbra purtata  intr-o natura statica.

Este mult mai usor de redat umbra unui corp izolat decat a unui grup de corpuri. Pentru asemenea exercitii, obiectele din grup se distanteaza intre ele, astfel incat sa nu arunce umbre unele peste altele si sa ramana de studiat numai umbrele proprii.

In portofoliu vor aparea, deci, mai multe studii progresive din punct de vedere al amanuntelor, realizate in creion, carbune sau culoare. Se pot folosi diferite tehnici (tempera, acuarela, tempera si colaj etc.) si diferite teme cromatice, cu care elevii au fost familiarizati in clasele anterioare.

O metoda aparte de redare a elementelor din natura este stilizarea. Aceasta este o etapa superioara a desenului dupa natura. Prin stilizarea unei frunze sau a unei flori, de exemplu, elevii trebuie sa-i corecteze si sa-i interpreteze contururile, sa o reprezinte ca si cum s-ar fi dezvoltat in cele mai bune conditii, ca si cum ar fi cel mai reusit exemplar al speciei de care apartine. Stilizarea reduce sau amplifica numarul liniilor, al petelor de culoare, in vederea incadrarii optime a acelui element intr-o anumita forma compozitionala. Ea poate fi realizata doar atunci cand copiii au atins stadiul de sintetizare, abstractizare si generalizare a datelor senzoriale.  Iata de ce, la acest capitol vor exista probabil numeroase incercari, exercitii care trebuie pastrate deoarece vor oglindi competentele dobandite in timp.

Piese pentru portofoliu

FISE de observatii ale elementelor din natura, insotite de desene, fotografii -anexele 1, 2

STUDII ale diverselor forme din natura: schite ale formelor din natura, cu contururi geometrizate, luate individual si abia apoi in grup; schite cu exercitii de masurare, proportionare, paginare si raportare la intreg a obiectelor; schite de valoratie in creion sau carbune; studii in culoare folosind: contrastul, armonia, gamele, modularea, suprapunerea grafica, transparenta etc.; schite de redare a volumelor prin culoare, pentru obtinerea unei unitati cromatice a compozitiei- vezi anexele 3, 4

SCRISORI, FOTOGRAFII cu naturi statice, peisaje, motive decorative florale sau zoomorfe folosite de artistii populari, in zona in care copiii locuiesc (vechimea acestora, simbolistica etc.)- anexa 5

FISE DE AUTOEVALUARE

ESEURI EVALUATIVE DIN PARTEA PROFESORULUI (ar putea fi trecute si aprecieri asupra dezvoltarii capacitatii de exprimare orala)

Exemple de enunturi pentru fisele de autoevaluare ale elevului:

Am invatat

Am fost surprins / surprinsa de faptul ca

Am folosit comparatia dintre . si . pentru ca ..

Cel mai usor a fost sa

Cel mai mult mi-a placut sa pentru ca ..

Am intampinat urmatoarele dificultati .

Consider ca activitatea mea in perioada . a fost .

Imi propun sa ..

Criterii de evaluare a portofoliului ca intreg

Se va folosi scala 1-3

Jaloane pentru completarea unei fise de observatii:

Alegeti un element din natura pe care urmeaza sa-l observati.

Precizati de ce ati ales elementul respectiv.

Notati observatiile directe pe care le faceti, referitoare la: apartenenta la o clasa, un ordin, o familie,  forma, marime, culoare, structura, simbolistica etc.

Precizati si alte informatii obtinute din alte surse decat observatia directa: carti, reviste, emisiuni radio, TV, internet etc.

Comparati elementul pe care l-ati ales cu altul din aceeasi clasa, ordin, familie.

Spuneti ce legatura exista intre element si mediul in care traieste.

In anexa puteti consulta selectii din fise de observatii realizate de elevi precum si schite si alte produse obtinute in urma derularii activitatilor in cadrul portofoliului.

Exemple de portofoliu la clasele mici[4]

DISCIPLINA: Cunoasterea mediului - clasa a II-a

La disciplina 'cunoasterea mediului', in clasa a II-a, evaluarea prin intermediul portofoliului se poate realiza folosind o multitudine de produse obtinute in urma observatiilor directe, a investigatiei, a experimentelor efectuate individual, in grup (pe echipe), ori la orele de educatie plastica, abilitati practice etc:

insectarul (cu insecte colectate in timpul drumetiilor, al observatiilor directe la orele de 'cunoasterea mediului', in timpul liber)

ierbarul personal (cu plante culese din mediul local sau din zone situate pe forme de relief diferite)

'studii personale' asupra cresterii si dezvoltarii plantelor din mediul imediat apropiat elevilor (fasolea, mazarea, muscata, etc.)

Exemplu:

Urmarirea cresterii semintelor, experimental, in doua medii diferite:

a)     in interior (in sala de clasa, acolo unde conditiile permit);

b)     in exterior (in gradina scolii, in curtea casei, etc).

Consemnarea zilnica a observatiilor asupra stadiilor de crestere, in fisa de observatie.

Realizarea unui colaj cu plante, componente ale acestora.

Selectarea unor curiozitati din lumea plantelor folosind informatii din diverse surse.

Activitate practica: exercitiu de smulgere a unei plante pentru a evidentia rolul radacinii in fixarea plantei;

Observarea unor radacini, frunze, flori si gruparea lor dupa caracteristici;

Evidentierea functiilor componentelor plantei si consemnarea observatiilor intr-o fisa;

Observarea reactiei unei plante in conditii diferite de lumina, temperatura, umiditate, ambient sonor si consemnarea in fisa de observatii;

Prezentarea unei colectii de seminte germinate: fasole, grau, porumb, floarea soarelui;

Completarea unui chestionar privind protejarea plantelor;

Fotografierea plantelor in mediul lor de viata si realizarea unei colectii;

Identificarea unor  trasaturi comune sau diferite intre plante cunoscute si consemnnarea lor.

'studii personale', observatii asupra pasarilor (sau asupra altor animale din mediul apropiat). La sfarsitul observatiilor elevul va intocmi o fisa personala cu date despre animalul observat.

Exemplu:

Sa noteze pe o fisa personala sau de grup observatiile asupra pasarilor:

numele pasarii (daca se cunoaste);

locul si data la care a fost observata;

coloritul penajului (de pe diversele parti ale corpului);

observatii asupra comportamentului:

o      in zbor si la sol;

o      in timpul hranirii si al adapatului;

o      in timpul apararii de dusmani;

o      in timpul inmultirii prin oua;

o      in timpul ingrijirii puilor.

gazeta de perete: 'Noi si mediul' (cu contributia personala), colectie de articole sau de materiale puse la gazeta;

desene reprezentand alcatuirea unei plante sau a unui animal observat, investigat;

diverse fise, studii asupra unor vietuitoare sau lucruri (corpuri cu sau fara viata);

'eseuri' (compuneri libere) despre corpurile cu viata sau fara viata observate, investigate (imagineaza-ti ca esti o planta. Da-le colegilor indicii pentru a descoperi planta. Compune o poezie sau o ghicitoare despre planta preferata. Scrie un articol despre o planta protejata de lege, care ar putea fi publicata in revista scolii);

'compozitii muzicale personale' - incercari de creare de cantece despre o fiinta observata, studiata;

- incercari de 'machete' reprezentand un parc, o gradina zoologica, etc;

colaje (folosind diverse materiale naturale: frunze, ramurele, deseuri, etc);

jucarii ori alte obiecte care pot fi confectionate din fructe sau legume

(ex. felinarul din dovleac, robotul din legume de toamna, masca cu figura de animal etc);

plicuri cu imagini din natura;

teste de evaluare (rezolvate in timpul orelor de curs);

tabele (care sa concentreze aprecierile simple asupra mediului inconjurator);

casete audio care sa inregistreze cantecul unor pasari ori sunete emise de alte animale, fosnetul vantului,  al frunzelor, al vantului, al ploii, etc.

liste bibliografice cu lucrari despre fiinte sau lucruri studiate;

aprecierile invatatorului asupra modului in care elevul a realizat observatiile, investigatiile.

Criterii de apreciere si indici pentru evaluarea portofoliului

In cele ce urmeaza prezentam sintetic o alta forma de abordare a portofoliului - respectiv portofoliul in cazul metodei de invatare prin cooperare, altfel spus portofoliul de grup