Organizarea activitatii didactice pe grupuri

ORGANIZAREA ACTIVITATII DIDACTICE PE GRUPURI

Activitatile didactice pe grupuri se desfasoara, de obicei, dupa urmato-rul plan:

--- analiza temei si a sarcinilor de lucru;

--- ampartirea sarcinilor pe membrii grupului;

--- documentarea asupra temei prin cercetarea surselor;

--- emiterea unor ipoteze asupra rezultatelor probabile;

--- investigarea propriu-zisa;

--- prezentarea referatelor sau raspunsurilor si discutarea lor;

--- valorificarea rezultatelor.

1. ALEGEREA TEMELOR SI SARCINILE DIDACTICE

CORESPUNZATOARE MUNCII IN GRUP

Didactica recomanda conbinarea activitatii frontale cu activitatea an grup si cea individuala a elevilor. |nsa pentru ca activitatea an grup sa fie efi-cienta trebuie sa se aiba an vedere oportunitatea momentului an care pro-cesul instructiv, structura logica a materiei an curs de prelucrare si cerinta fata de elevi, va da posibilitatea, va justifica chiar introducerea orei sau a sec-ventei din lectie ce se va desfasura pe grupuri.

Fara a analiza particularitatile logice si psihopedagogice ale materiei de studiu nu se poate decide asupra andrumarii detaliate sau schitate a proce-sului de gandire al elevilor.

De fiecare data cand an procesul instructiei este vorba despre eluci-darea unor interdependente deosebit de complexe este necesara andrumarea pas cu pas a procesului de gandire al elevilor si este potrivita organizarea frontala a activitatii. Activitatea an grup se poate justifica cu succes cand ca-drul didactic poate realiza o andrumare schitata, elevii avand de urmat un ra-tionament logic cunoscut. Astfel chiar la clasa a II-a se pot delimita, an echipa, fragmentele unui text dupa ideile principale oferite de manual sau propuse de catre anvatator numai daca elevii cunosc foarte bine tehnica de lucru.

Activitatea an grup este justificata si an lectiile de dobandire de cunos-tinte atunci cand an privinta seriozitatii cunostintelor anterioare, cat si a nive-lului atins de activitatea de gandire, exista garantii suficiente ca elevii pot so-lutiona an grup, numai cu ajutorul unor indicatii schitate, sarcinile didactice impuse. Daca la gramatica (clasa a IV-a) s-au lucrat suficient de bine exercitii de recunoastere a atributului si de stabilire a relatiei acestuia cu substantivul pe care al determina, se poate lasa pe seama elevilor recunoasterea comple-mentului si de stabilire a relatiei acestuia cu verbul pe care-l determina urmarind indicatiile de mai jos: textul pe care se lucreaza are deja subliniate cuvintele ce au rol de complement an propozitie; elevii sunt andemnati sa stabileasca antrebarile potrivite (pe care le vor trece pe o lista) si vor alcatui schema propozitiilor. La sfarsitul activitatii li se va preciza denumirea acestei parti de propozitie.

Din punct de vedere al stabilirii posibilitatilor psihice si de gandire ale activitatii an grup merita sa se acorde atentie acelei teorii din psihologie care se refera la posibilitatea anvatarii sistemelor de operatii ale gandirii si la algo-ritmi. Algoritm --- caracterul consecutiv al operatiilor care da posibilitatea so-lutionarii tuturor problemelor dintr-o anumita categorie. Putem defini algo-ritmul drept un sir finit de operatii sau dispozitii a caror aplicare la oricare problema a categoriei date duce la solutionare. Aplicand la un moment dat mai mult inconstient un algoritm, majoritatea elevilor sunt tentati de proce-sul de gandire rodat si nu ancearca anlocuirea lui nici acolo unde ar fi de la si-ne anteles. |ntr-un simplu exercitiu de stabilire a acordului gramatical antre subiect si predicat vor fi putini elevi care vor face acordul gramatical corect an urmatoarea propozitie: "Cainele si copilul (a merge) spre terenul de joaca" - pentru ca putini vor sesiza prezenta subiectului multiplu (atunci cand anca nu s-a studiat subiectul la nivelul clasei a IV-a).

|n temele obiectelor de studiu exista parti care pretind judecati simi-lare. Acest lucru devine un argument an favoarea activitatii an grup cand cu ajutorul indicatiilor mentionate pe fisa de lucru elevii vor putea analiza sin-guri problema pusa an discutie, ajungand la generalizari corespunzatoare an cadrul unor ore de ansusire de noi cunostinte. Poate fi vorba despre texte cu caracter epic sau liric.

Activitatea an grup asi poate gasi cu succes loc an lectiile de recapitulare sau la aplicarea practica a cunostintelor.

Cand anvatatorul nu este sigur an privinta posibilitatilor elevilor de a prelucra materia de studiu sub forma activitatii an grup, se recomanda urma-toarele procedee:

Document online: Jocuri muzicale in gradinita Referat: Fisa de evaluare predictiva - evaluare predictiva a achizitiilor prescolare

- Anterior lectiei cu activitate an grup, an cadrul unei scurte evaluari, anatatorul poate sa verifice daca elevii dispun de cunostinte prealabile nece-are si daca activitatea lor mentala este suficient de dezvoltata pentru recu-oasterea interdependentei datelor.

- La anceputul orei se poate scoate an evidenta interdependenta complexa reflectata an materia orei respective prin schitarea unor trasaturi principale.

- Orientarea mai detaliata decat de obicei a elevilor prin fisa de lucru privind pasii ce trebuie urmati.

|n alegerea temelor si a sarcinilor didactice potrivite muncii an grup si pe echipe se va tine seama si de faptul ca unele parti ale materiei trezesc un ineres mai mare; elevii discuta antre ei pe acele teme, ridica numeroase pro-leme an timpul orelor de predare (texte cu continut istoric, geografic, stiintific), eventual citesc suplimentar - dupa ce s-a studiat fragmentul "{te-an cel Mare si Vrancioaia" dupa Alexandru Vlahuta (clasa a II-a) elevii au citit suplimentar, din proprie initiativa, legenda "Povestea Vrancei". Prin contrast, de alte parti ale materiei se ocupa doar din obligatie. Din experienta stiu ca textele descriptive nu starnesc interesul elevilor. Daca primele texte sunt po-trivite pentru munca an grup, pentru a se analiza an grup un text cu elemente descriptive, anvatatorul va insista asupra antelegerii sensului figurilor de stil utilizate de autor, an special al metaforelor, urmand ca elevii sa identifice tablourile si sa alcatuiasca planul de idei.

Momentele cele mai importante ale anvatarii sunt observarea, analiza faptelor, generalizarea (elaborarea de notiuni, stabilirea de reguli, legi, stabi-lirea concluziilor), fixarea cunostintelor si aplicarea lor an practica.

O sarcina importanta a limbii romane este ca elevii sa considere limba ca mijloc de exprimare si antelegere a ideilor avand un caracter viu raportat la realitatea vie. Deci limba, ca mijloc de comunicare sociala antre oameni, o-fera numeroase ocazii pentru ca elevii sa discute probleme de gramatica, ortografie, stilistica.

|n decursul predarii sfera de aplicabilitate a activitatii an grup revine mai ales urmatoarelor etape: recunoasterea,evidentierea si culegerea faptelor de limba. Textele studiate an grupuri pot contine probleme de folosire co-recta a limbii, de ortografie, stilistica. Dar si exemplele negative pot fi efi-ciente, influentand pozitiv capacitatea de observare constienta a elevului. |n cazul cunostintelor noi, activitatea an grup asi poate gasi locul mai ales atunci cand cunostintele lingvistice se extind concentric si se ambogatesc cu note care pot fi recunoscute an mare masura prin analogie. Gramatica la clasele a III-a si a IV-a da posibilitatea ca dupa modelul celor anvatate anterior elevii sa-si ansuseasca an grup unele cunostinte. Exista posibilitati deosebit de vaste pentru activitatea an grup la recapitularea cunostintelor, cat si la aplicarea lor an practica.

La literatura, o sarcina importanta este ca anvatatorul sa formeze elevi-lor sai deprinderea de citi independent, de a analiza si de a aprecia un text li-terar. Pentru a forma independenta necesara acestui domeniu, se impune ca an unele etape ale lectiei anvatatorul sa se retraga antr-o oarecare masura, sa anlocuiasca conducerea directa cu andrumarea indirecta asigurand astfel ele-vilor un spatiu mai larg pentru schimbul de opinii, pentru analize comune si pentru compararea judecatilor de valoare elaborate. |n ceea ce priveste crea-tiile literare, educatorul trebuie sa evalueze permanent care dintre ele pot fi prelucrate mai eficient an activitati frontale si care an grup sau individual.

Unele opere literare, mai ales din sfera creatiei lirice, andeamna la o confruntare intima cu opera, la aprofundarea solitara, dar chiar si an cadrul acestor opere exista unele detalii si puncte de vedere analitice usor de pro-iectat pe plan intelectual care dau posibilitatea si la unele analize an colectiv.

Operele dramatice sunt foarte adecvate pentru prelucrarea an grup. Ele sunt deosebit de dinamice si permit compararea punctelor de vedere diferite dand nastere de multe ori la dezbateri vii.

Analiza an colectiv intensifica impresia de ansusire de cunostinte, clari-tatea cunostintelor si fundamentarea lor. Horvarth Gedeonne mentioneaza ca atunci cand anvatatorul vrea sa ajunga la unele generalizari privind unele cunostinte partiale si le transmite autoritar elevii le anvata ca pe o concluzie, nu simt adevarul generalizarii, bucuria descoperirii si nu devin interesati an demonstrarea adevarului general recunoscut.

2 FORME ALE ACTIVITATII IN GRUP

A) Activitatea an grup omogena sau identica. Toate grupurile din clasa se ocupa cu sarcini identice sau aproape identice iar tema ori partea repar-tizata este prelucrata, ca dimensiune si profunzime, an mod identic. Aplicarea acestei forme este necesara atunci cand lectia cuprinde cunostinte fun-damentale pe care toti elevii trebuie sa si le ansuseasca. |nvatatorul prezinta problema, activizeaza elevii, ai atrage an analiza ei, schiteaza modalitatea rezol-varii, indica sarcinile si timpul acordat pentru solutionare. Deoarece toate gru-purile se ocupa de o sarcina identica, realizarea activitatii este mai usoara atat din punct de vedere al cadrului didactic, care poare da indicatii unitare an ceea ce priveste modalitatea de solutionare a sarcinii, cat si din punct de ve-dere al prezentarii rezultatelor. Este suficient sa fie ascultat un grup, iar cele-lalte sa aduca completari sau sa corecteze eventualele greseli. O alta varianta a prezentarii: diferite grupuri prezinta diferite parti ale sarcinii.

B) Solutionarea de sarcini identice prin metoda "scenei turnante". Prin aceasta metoda se rezolva problema lipsei de materiale necesare. Daca sunt sase grupuri, doua se ocupa cu o sarcina, doua cu alta sarcina si ultimile doua se ocupa cu cea de-a treia sarcina. Dupa 8-10 minute, grupurile asi schimba lo-cul astfel ancat, prin rotatie, toate grupurile rezolva cele trei sarcini.

C) Sarcina este identica din punct de vedere obiectual-logic, dar ma-terialul sau prelucrarea difera an functie de grupuri. Situatia se aplica atunci cand pentru fenomene de limba identice grupurile cauta exemple an texte di-ferite sau aplica legitati lingvistice identice an situatii diferite. Aceasta forma de activitate merita atentie din punctul de vedere al psihologiei interesului, deoarece pe elevi ai preocupa ce fac ceilalti colegi, cum au analizat problema, ce metode au aplicat si cum au ajuns la concluzii identice.

D) Alternarea succesiva a activitatii frontale cu cea de grup. Succesiunea nu este antamplatoare; ea se poate stabili an mod just an functie de materialul predat si de necesitatea succesiunii mai eficiente a sarcinilor di-dactice, incluzandu-se aici, bineanteles, luarea an considerare a nivelului de pregatire a elevilor.

E) Activitate identica completata de grupuri cu sarcini suplimentare; se caracterizeaza prin faptul ca elevii se ocupa an mod egal ca extindere si pro-funzime de problemele fundamentale ce vor fi elucidate de toate grupurile; an plus, fiecarui grup i se repartizeaza un material suplimentar diferit. Acesta din urma da posibilitatea clarificarii din mai multe directii a materialului de baza.

F) Grupurile se ocupa cu diferite parti ale materiei. Fiecare grup asi asuma prelucrarea doar a unei parti din tema data. Este recomandabila divizarea de catre anvatator a materiei orei an 3-4 unitati logice astfel ancat, din 6-7 grupuri, doua sau trei sa se ocupe de cate o parte a temei. Se aplica mai ales cand materialul lectiei se compune din parti ce pot fi studiate relativ independent sau daca la anceputul lectiei, anaintea activitatii an grup, anva-tatorul a trasat destul de hotarat firele logice care leaga partile, deci fiecarui grup ai este clar modul an care se ancadreaza problema studiata de el an an-samblu, aceasta fiind o conditie absoluta a acestei forme de activitate. Proce--dand an acest fel elevii nu sunt indiferenti nici pe parcursul prezentarilor fa-cute de celelalte grupuri, iar antocmirea schemei pe tabla devine mai inte-resanta.

G) Grupul defalca tema data. |nvatatorul nu da dispozitii speciale, ci permite, cel mult, acest lucru. Repartizarea defalcata an cadrul grupului a te-mei date intervine din diferite motive. |n multe cazuri, subpunctele proble-mei dau indicii despre cum poate fi defalcata tema. Cand activitatea ia sfarsit, conducatorul grupului, cel care a dirijat munca, sintetizeaza rezultatele si pregateste prezetarea.

Ultimele forme ale activitatii an grup se caracterizeaza prin aceea ca unele grupuri se ocupa sau numai de o parte a materiei, sau elucideaza antr-o singura directie subiectul lectiei. Pentru a se evita pericolul ca elevii sa fie vag informati despre activitatea colegilor lor, cadrul didactic trebuie sa tina seama de urmatoarele puncte de vedere:

a) Prelucrarea frontala a temei pentru elucidarea globala, an linii mari.

b)     Nu se va repartiza ca sarcina a unui grup emiterea unor judecati de valoare sau comparatii a caror realizare presupune cunoasterea ce-lorlaltor sarcini de care se ocupa restul grupurilor.

c)      Unitatea logica a continutului lectiei se va realiza an decursul pre-zentarii rezultatelor, cand elevii se asculta reciproc cu interes deo-sebit. Interesul intensiv stimuleaza functiile gandirii, contribuind, an ciuda defalcarii pe parti, la antelegerea clara a antregului si la fixarea cunostintelor.