Motivatia invatarii scolare

Motivatia invatarii scolare

Motivatia este o denumire generica, implicand totalitatea motivelor care dinamizeaza comportamentul uman. Un motiv este o structura psihica, ducand la orientarea, initierea si reglarea actiunilor in directia unui scop mai mult sau mai putin precizat. La baza motivatiei sta o mare varietate de trebuinte biologice si psihice ale omului. Trebuintele dau nastere la anume impulsuri, tendinte, atitudini, interese, dorinte, aspiratii si sentimente. Fiecare din acestea poate constitui un motiv al declansarii unui comportament.                    ,

Motivele sunt cauze ale comportamentului, mai exact cauze interne ale unei anumite actiuni. De aceea preocuparea de formare a motivatiei este de mare insemnatate.

Care sunt motivele principale care il determina pe scolar sa vina la scoala, sa invete, facand uneori eforturi deosebite? Mai intai exista o serie intreaga de motive extrinseci, ce nu au legatura cu natura activitatii de invatare; aceasta constituie doar un mijloc pentru a se realiza alte aspiratii. Astfel, copiii vin la scoala pentru a face pe placul parintilor, al invatatoarei si pentru ca si alti copii fac la fel. E vorba de o aspiratie spre integrare sociala, o dorinta de afiliere.

Apoi, exista si impulsul de a se supune la norme, la obligatiile sociale; vorbim, in acest caz, de tendinte normative. Totodata, elevul se poate teme si de consecintele repetentiei, al excluderii din scoala, deci exista, uneori, si oarecare anxietate.

Mai ales in clasele gimnaziale, se manifesta si alta nazuinta: impulsul afirmarii eului, dorinta de ridicare sociala, ambitia. Multi copii vor sa fie cei mai buni, primii, ceea ce duce la o intrecere care n-are totdeauna numai aspecte pozitive.

O a doua grupa este aceea a motivelor intrinseci, avand legatura cu specificul invatarii. Aici e vorba, mai intai, de curiozitate, impuls nativ, care cultivat se transforma in dorinta de a sti cat mai multe Apoi, odata cu inaintarea in varsta, apare aspiratia spre competenta, visul de a fi un inegalabil specialist. Poate sa se manifeste puternic si dorinta de a crea, de a face o noua descoperire sau de a realiza o sublima opera de arta. Astfel de nazuinte se leaga, de obicei, de optiunea pentru o anumita profesiune catre care se orienteaza adolescentul.

Profesorul e nevoit sa se sprijine pe toate formele de motivatie, insa el va cauta tot timpul sa promoveze motivatia intrinseca, cea mai valoroasa.

Formarea motivatiei este un proces foarte complex si de lunga durata. Radacinile ei se dezvolta in ambianta familiala, Atitudinile parintilor sunt inoculate, treptat, si copiilor. Prilejurile de satisfactie, ca si esecurile isi pun pecetea asupra mentalitatii si sentimentelor tinerei generatii. Acelasi mecanism intervine si in timpul activitatilor scolare.

In primul rand conteaza exemplul, modelul profesorului; atitudinile, interesele, sentimentele sale se pot transmite si copiilor: intervine imitatia datorata autoritatii. Apoi sunt importante succesele la invatatura, lauda si recompensa. Conform unei legi, numita de G.Allport 'autonomie functionala', ceea ce este la inceput numai mijloc poate deveni scop in sine: bucuria succesului poate duce la o atitudine pozitiva fata de materia asimilata care a dus la satisfactii. Ceea ce nu inseamna ca nu vom utiliza pedeapsa; rezulta insa necesitatea asigurarii unei predominari a satisfactiilor, a momentelor pozitive in cadrul activitatii scolare.

Munca de convingere pe cale verbala are o importanta mai mica decat i se acorda in prezent in scoli. Mai mult conteaza tonul si atitudinea profesorului, exemplul sau, decat continutul unei expuneri. In schimb activitatile ce le organizam in afara de clasa si extrascolare, cand duc la rezultate pozitive, constituie un instrument excelent pentru largirea intereselor si dezvoltarea unei motivatii superioare.       .

Educarea motivatiei atinge stadiul superior cand apar sentimente trainice legate de valoarea muncii si a culturii. Mai putin dezirabile sunt asemenea aspiratii exagerate, cum sunt acelea in relatie cu ambitia, dorinta de a depasi, cu orice pret, pe cei din jur. De altfel exista si o lege (legea lui Yerkes-Dodson) care arata ca randamentul intr-o activitate creste paralel cu forta motivatiei numai pana ia un punct; cand dorintele sunt prea puternice, intervin inhibitii si randamentul nu mai creste, ba chiar scade.

Atmosfera dintr-o scoala, prestigiul ei, manifestarile festive la care participa si parintii creeaza un cadru de solidaritate pozitiva intre elevii devenind un stimulent pentru mentinerea unei traditii superioare de seriozitate, de simt de raspundere, calitati esentiale pentru reusita In orice profesie.