Influentele orelor de consiliere asupra formarii imaginii de sine a scolarului mic

PROIECT DE CERCETARE

INFLUENTELE ORELOR DE CONSILIERE SI ORIENTARE IN CICLUL PRIMAR ASUPRA FORMARII IMAGINII

DE SINE A SCOLARULUI MIC

Introducere

Deseori, omul este pus in situatia de a se putea privi din exterior si a se descrie, aprecia, judeca. A ne putea cunoaste "sinele", a ne cunoaste propriul EU si felul cum acesta se organizeaza, este un lucru important pentru viata noastra sociala, dar, in acelasi timp, o conditie indispensabila in procesul de formare si dezvoltare a individului supus unor diferite influente sociale.

Copiii sunt diferiti temperamental, caracterial, aptitudinal. Fiecare are nevoi, dorinte, emotii. De modul cum acestea sunt receptate si li se raspunde, de experientele pe care le traieste copilul in relatiile cu persoanele din anturajul sau imediat, depinde decisiv atitudinea sa ulterioara fata de viata. Deci, pentru o evolutie armonioasa a copilului, mediul educativ trebuie pregatit sa se confrunte cu contexte si atitudini constructive comportamental.

Cunoasterea profilului psihologic al scolarului mic poate fi realizat cu precadere in orele de consiliere si orientare scolara, dar trebuie cautate si aplicate metode eficiente in conformitate cu ritmul de modelare si dezvoltare a caracterului si personalitatii micului scolar.

Invatamantul romanesc are nevoie de un aer proaspat care sa pregateasca elevii pentru o lume alerta, puternic tehnologizata. Consider ca orele de consiliere si orientare, bine proiectate, conduse cu profesionalism, deschid o cale in care se pregateste cu succes generatia de maine.

Cadru teoretic. Delimitari conceptuale.

Scoala are o raspundere certa in dezvoltarea personalitatii elevului. Il ajuta ca treptat sa-si descopere preferintele, interesele, valorile si domeniile de reusita, il conduce spre autocunoastere. Dar, orice evaluare facuta elevului, orice remarca, orice apreciere a muncii sale este o informatie care i se ofera despre el insusi. Practicile de evaluare formative efectuate in scoala, sunt o baza in formarea capacitatii de autoapreciere, prezinta o mare importanta pentru elev, in descoperirea si constructia de sine.

Cunoasterea de sine se dezvolta odata cu varsta si cu experintele prin care trece. Pe masura ce persoana avanseaza in varsta, dobandeste o capacitate mai mare si mai acurata de auto-reflexie. Cunoasterea de sine este in proces cognitiv, afectiv si motivational individual, dar suporta influente puternice de mediu.

Imaginea de sine se refera la totalitatea perceptiilor privind abilitatile, atitudinile si comportamentele personale. Imaginea de sine poate fi inteleasa ca o reprezentare mentala a propriei persoane sau ca o structura organizata de cunostinte declarative despre sine, care ghideaza comportamentul social. Altfel spus, imaginea de sine presupune constientizarea a "cine sunt eu" si a "ceea ce pot face eu". Imaginea de sine influenteaza atat perceptia lumii cat si a propriilor comportamente. Cunoasterea de sine si formarea imaginii de sine sunt procese complexe ce implica mai multe dimensiuni. In cadrul imaginii de sine facem distinctie dintre EUL (sinele) real, EUL (sinele) viitor si EUL (sinele) ideal.

In stransa legatura cu imaginea de sine se afla stima de sine. Este o dimensiune fundamentala pentru orice fiinta umana; se refera la modul in care ne evaluam pe noi insine, cat de "bine" ne consideram comparativ cu propriile experiente sau cu altii. Stima de sine este o dimensiune evaluativa si afectiva a imaginii de sine.

O stima de sine pozitiva si realista dezvolta capacitatea de a lua decizii si abilitatea de a face fata presiunii grupului. Atitudinea parintilor, profesorilor, colegilor, prietenilor, contribuie la crearea imaginii de serie a elevului mic.

Scoala, in special prin  orele de consiliere si orientare, are o raspundere certa in dezvoltarea personalitatii tinerilor. Una dintre functiile sale este de a imbogati sistemul de reprezentari de serie ale elevilor. Activitatile consacrate acestui scop se desfasoara, desigur, intr-un cadru institutionalizat, reglementat, dar diferitilor actori le este lasata o mare marja de libertate. Trebuie, deci, definite suficient de precis obiectivele si competentele de atins si bine distinse rolurile diferitilor actori, in functie de pozitia lor in institutia scolara si de modul de interventie. Obiectivul esential este deci de a-l ajuta pe elev sa-si construiasca o imagine de sine pozitiva pentru a putea actiona. Trebuie sa i se arate elevului ca este capabil sa invete, sa stapaneasca cunostintele si sa gaseasca in sine resorturi care sa ii permita sa o faca. Trebuie ca, treptat, el sa-si descopere preferintele, interesele, valorile si domeniile de reusita.

Scopul cercetarii

Cercetarea are ca scop principal urmarirea modului de formare a imaginii de serie a scolarului mic, prin activitatile desfasurate in cadrul orelor de consiliere si orientare.

Ipoteza de lucru

Proiectarea, organizarea si derularea unor activitati complexe, diverse, structurate, in cadrul orelor de consiliere si orientare, favorizeaza cunoasterea de sine si conduc la conturarea, structurarea, imbogatirea imaginii de sine pozitive a scolarului mic.

VARIABILA INDEPENDENTA

Proiectarea, organizarea, derularea unor activitati complexe si structurate in cadrul orelor de consiliere si orientare.

VARIABILA DEPENDENTA

Conturarea, structurarea, imbogatirea imaginii de sine a scolarului mic;

Antrenarea participarii active la viata scolara si sociala;

Dezvoltarea emotionala a elevilor.

OBIECTIVELE CERCETARII

Desfǎsurarea unor activitati complexe, diverse, structurate, cu multe oportunitati, in care copilul sa-si identifice punctele tari;

Utilizarea unor metode si tehnici adecvate in organizarea activitatilor didactice in orele de consiliere si orientare, in care elevul sa-si exprime in grup calitatile si punctele tari;

Identificarea domeniilor de competenta ale copilului si crearea situatiilor in care acestea sa fie utilizate;

Folosirea surselor de suport social, emotional, instrumental, informational;

Dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, rezolvare de probleme, abilitatea a face fata situatiilor de criza;

Facilitarea formarii unei imagini de sine pozitive;

Inregistrarea si monitorizarea rezultatelor obtinute in urma organizarii activitatilor de consiliere si orientare.

Metode de cercetare utilizate

La baza proiectului propus cercetarii se afla un sistem metodologic, in componenta caruia intra: experimentul pedagogic, observatia directa, ancheta pe baza de chestionar, metoda conversatiei, probe de evaluare.

Esantionarea populatiei studiate

Testarea ipotezei generale a cercetarii propune desfasurarea unui experiment in decursul unui an scolar. Se aplica tehnica esantioanelor paralele, echivalente, utilizandu-se esantioanele - clasa, un esantion experimental la care s-a introdus optional "Consiliere si orientare scolara" si o clasa de control, la care se organizeaza alt optional.

Clasele sunt de la aceeasi scoala, relativ echivalente. Esantionului experimental i se aplica variabila independenta.

Esantionul de continut

Teme

Autocunoasterea si dezvoltarea personala

Interese si abilitati personale: caracteristici individuale "Cine sunt eu?", "Sunt o persoana".

Schimbare, crestere, dezvoltare

Caracteristicile varstei copilariei - ce gandesc, ce simt, cum ma port "Sentimentele si emotiile mele".

3. Comunicare si abilitǎti sociale

- Familia "Familia mea", "Arborele genealogic".

4. Calitatea stilului de viatǎ "Programul zilnic", "La scoalǎ".

Etapele cercetarii si metodologia specifica

Etapa constatativa

Se va urmari prin observatie modul in care se comporta elevii din clasele experimentale in conditii obisnuite iar datele vor fi inregistrate. Se va aplica primul chestionar.

Pretestul (ANEXA 1)

Are caracter constatativ si urmareste nivelul rezultatelor scolare, climatul scolar, relatia elev-elev, elev-profesor, capacitatea de auto-apreciere, de autocunoastere.

Etapa experimentala

Principala metoda folosita este experimentul care urmareste antrenarea elevilor in activitati ce favorizeaza cunoasterea de sine, si implicit a imaginii de sine.

Activitati formative

Activitatile desfasurate in cadrul orelor de consiliere si orientare duc la cladirea temeliei in vederea formarii unei imagini de serie pozitive ceea ce va duce la dezvoltarea inteligentei emotionale a elevului. S-au proiectat activitati diverse, realizate prin metode atractive, care au antrenat toti elevii. Pentru sustinerea celor aratate mai sus, prezint proiectele unor activitati didactice.

CINE SUNT EU?

Scenariu didactic

Spargerea ghetii "Cine sunt eu?"

a) Fiecare copil isi scrie numele cu litere de tipar, pe coli format A₃ dupa care isi decoreaza numele si spatiul ramas liber intre ele cu simboluri ale unor lucruri si activitati care le plac (prieteni, membri ai familiei, jocuri preferate, haine, carti, mancaturi preferate etc.).

Eseu: Fise de desenat - lumea acvatica Proiect: Evaluare semestriala - toamna - iarna - grupa pregatitoare

Desenul va fi prezentat in fata clasei sugerandu-se celorlalti elevi sa puna intrebari celui ca si-a prezentat desenul.

b) Proba "Cine sunt eu?" se poate transforma dintr-un instrument de autocunoastere intr-unul de educare a capacitatii de intercunoastere, procedandu-se astfel: se citeste una dintre autocaracterizari, atragand atentia elevului care a scris-o sa nu se demaste prin nimic; apoi se cere celorlalti elevi sa noteze pe o foaie de hartie numele elevului a carui caracterizare cred ca le-a fost citita. Dupa ce se aduna raspunsurile, se vede in ce masura aprecierile celorlalti au fost corecte sau nu.

Evocarea

Aplicatie: Cercurile sinelui

Etape:

Se distribuie foi de lucru "Cercurile sinelui" si se explica faptul ca activitatea va fi centrata pe problema identitatii. Identificarea unei persoane include mai multe aspecte diferite: fizice, intelectuale, spirituale, emotionale, sociale.

Se cere elevilor sa se descrie prin identificarea a trei cuvinte sau fraze pentru fiecare dintre categoriile de pe foaia de lucru.

Discutii: "Exista vreo relatie intre aceste categorii?", "Daca ati incerca sa descrieti cuiva cum sunteti, in ce fel ati face-o?".

Realizarea sensului

Exercitiu: "Cine sunt eu?"

Completeazǎ urmǎtoarele fraze:

a) Oamenii de care imi pasǎ cel mai mult sunt

b) Sunt mandru de mine pentru cǎ

c) Imi place mult sǎ pentru cǎ .

d) Imi doresc sǎ

e) Prefer sǎ decat sǎ

f) Stiu cǎ pot sǎ .

SUNT O PERSOANA

Desfasurarea activitatii

Moment organizatoric

Spargerea ghetii - "Luna mea de nastere"

Invatatorul numeste o luna si elevii care sunt nascuti in acea luna se vor ridica in picioare (poate fi desfasurat si pe muzica).

Anuntarea subiectului activitatii si a obiectivelor

Dirijarea invatarii

- Brainstorming - "Persoana mea - caracteristici" - frontal

Elevii vor veni cu caracteristici elementare legate de persoana. Acestea vor fi listate (nume, varsta, sex, inaltime, culoarea parului, culoarea ochilor, )

- Joc didactic - "Cunoaste-ti colegul" - pe grupe

In fiecare grupa se propune un coleg pentru care ceilalti reprezentanti ai grupei ii prezinta caracteristicile personale elementare.

- Joc didactic - "Recunoaste-te in caracterizare" - frontal

Citesc in fata elevilor cateva caracterizari cu scopul de a-si recunoaste persoana.

Exemple:

"Este bruneta, are parul lung in codite, este mica de statura, ochii negri si .. canta frumos."

"Este inalt, blond, parul carliontat, ochii albastri."

"Vorbareata, inalta, ochii capui, parul castaniu, este asezata in primele banci."

Evaluare

Realizarea unui colaj "Persoana mea" - individual.

Elevii au ca sarcina sa realizeze un colaj in care sa-si reprezinte persoana. Au la dispozitie lipici, ochi din hartie colorata, suvite din hartie colorata, format de gura care sa arate supararea, veselia, indiferenta, plansa cu formatul capului.

SENTIMENTELE SI EMOTIILE MELE

Desfasurarea lectiei

Joc de energizare: "Scaunul fierbinte"

Fiecare elev isi va asocia un nume care Il caracterizeaza. Elevul care se aseaza pe scaunul fierbinte pronunta unul din numele colegilor de trei ori, iar cel care l-a avut trebuie sa intervina pronuntandu-l rapid, inaintea lui, pentru a nu ajunge pe scaun.

Anunt si scriu la tabla titlul lectiei: "Sentimentele si emotiile mele".

Voi conduce o discutie pornind de la urmatoarele intrebari:

Ce sentimente aveti fata de oameni, animale si plante?

Ce sentimente incercati fata de parinti, frati si surori?

Dar fata de prieteni sau colegi?

Ce simtiti fata de invatatoare?

Se stabilesc cuvintele cheie ale lectiei: "sentiment" si "emotie".

Joc "Ciorchinele" - se scrie in mijloc pe foi cuvantul "sentiment" si pe sagetile trasate spre margine se scriu fiinte pentru care nutrim anumite sentimente. In varful fiecarei sageti se scriu sentimentele pe care le nutresc fata de fiintele respective.

Joc "Diamantul" - se imparte colectivul clasei in doua echipe si vor completa spatiile libere, conform regulilor jocului, analizand cuvintele "sentiment" si "emotie".

Metoda "Palariilor ganditoare"

Elevii impartiti in grupe de cate sase vor putea in piept jetoane in forma de palarii sau palarii din carton pe cap, cu urmatoarele culori, fiecare culoare avand urmatoarea semnificatie:

Se citeste un text scurt si se supune spre dezbatere.

"Roata emotiilor"

Pe un disc impartit in 8 parti egale se vor scrie mai multe sentimente propuse de elevi. In mijlocul discului se va roti un ac si se va analiza situatia data.

Din timpul recreatiei elevii au primit fisele de evaluare intoarse. Le cer sa intoarca fisele si sa le rezolve in cel mai scurt timp.

Apreciez modul in care au raspuns in timpul orei si felul cum au participat la toate activitatile desfasurate.

Etapa postexperimentala

In aceasta etapa urmarim:

modul de evolutie al esantioanelor;

compararea rezultatelor cu cele din start;

stabilirea eficientei modalitatii de lucru.

Se va aplica chestionarul 2 (ANEXA 2), desfasurat in conditii identice cu primul. Pentru a considera valida ipoteza cercetarii diferentele dintre rezultatele obtinute la clasa experimentala si cea de control trebuie sa fie suficient de mari, astfel incat propunerea ca ele s-ar datora hazardului sunt aproape nule.

Re-testul

La sfarsitul anului scolar se aplica testul de evaluare (ANEXA 3), la cele doua clase. Scopul este de ase verifica in timp soliditatea si durabilitatea achizitiilor dobandite in etapa experimentala.

CONCLUZII

De-a lungul ciclurilor educationale, toate disciplinele isi asuma o parte din responsabilitatea privind dezvoltarea in plan personal, social si profesional al elevilor si pentru achizitionarea abilitatilor necesare succesului si reusitei scolare.

In cadrul orelor de consiliere si orientare scolara, preocuparea pentru cele trei arii de dezvoltare devine centrala, focalizarea pe acestea fiind explicita. In urma parcurgerii orelor de "Consiliere si orientare" elevii beneficiaza de constientizarea conexiunilor intre ceea ce invata si utilitatea cunostintelor dobandite pentru viata reala, sporeste motivatia si interesul pentru invatare.

Derularea activitatilor specifice acestei arii curriculare, au in vedere:

nivelul de cunoastere, dezvoltare, monitorizare personala atins de elevi la sfarsitul ciclului prescolar;

pregatirea elevilor pentru a face fata cerintelor scolare;

dezvoltarea abilitatilor de a raspunde vietii sociale in ansamblu.

Parcurgerea activitatilor propuse de curriculum-ul "Consiliere si Orientare", face ca:

elevii sa devina mai motivati, mai increzatori in sine;

isi dezvolta abilitati mai eficiente de invatare;

elevii devin mai pregatiti pentru ciclurile educationale viitoare;

isi pot stabili scopuri mai realiste;

participa activ la viata scolara si sociala;

elevii isi dezvolta atitudini pozitive fata de sine ca persoana unica si valoroasa;

elevii stabilesc relatii mai bune cu profesorii;

se vehiculeaza o cantitate mai mare de informatii despre cariera;

Scopul primordial al invatamantului contemporan este procesul formativ, centrat pe elev.

Consilierea educationala permite valorizarea tipurilor diverse de elevi si abilitati, raspunde nevoilor comunitatii si asigura infuzarea societatii cu persoane competente pentru viata privata, profesionala, sociala.

ANEXA 1

CHESTIONAR Nr.1

Alege raspunsul care descrie cel mai bine reactia ta la urmatoarele scenarii. Raspunde pe baza a ceea ce ai fi vrut sa faci in realitate, nu cum crezi tu ca ar trebui sa fie raspunsul.

Esti in curtea scolii in timpul recreatiei. Unul dintre colegii tai nu este acceptat in jocul celorlalti si incepe sa planga. Ce faci?

a)      nu te bagi, il lasi in pace;

b)      vorbesti cu el si incerci sa-l ajuti pe coleg;

c)      te duci la el (ea) si ii spui sa nu mai planga;

d)      ii dai o bomboana sau altceva care sa-l faca sa uite.

Imagineaza-ti ca te afli la mijlocul semestrului si speri sa obtii o diploma, dar ai descoperit ca nu ai nota dorita la o materie, ci una mai mica decat cea la care te asteptai. Ce faci?

a)      iti faci un plan special pentru a imbunatati nota, hotarandu-te cum sa-ti urmezi planul;

b)      te hotarasti sa inveti mai bine anul urmator;

c)      iti spui ca nu te intereseaza materia respectiva si te concentrezi asupra altor discipline unde notele tale sunt si pot fi mai mari;

d)      mergi la invatator si incerci sa discuti cu el in scopul obtinerii unei note mai bune.

Considera ca in lipsa invatatorului esti elevul responsabil cu disciplina in clasa. In urma unor acte de indisciplina zece elevi au fost deja avertizati cu scaderea notei la purtare si esti descurajat din cauza acestei situatii. Ce faci?

a)      notezi numele elevilor indisciplinati si predai lista invatatorului a doua zi;

b)      consideri ca nu-ti poti asuma aceasta responsabilitate;

c)      incerci sa discuti cu elevii propunand solutii pentru pastrarea disciplinei si pentru indreptarea situatiei create;

d)      doresti sa devii responsabil cu altceva.

La sfarsit de an se organizeaza o serbare. Inchipuie-ti ca tu esti conducatorul unui grup de elevi si vreti sa compuneti o scena hazlie.  Cum faci?

a)      iti faci un orar si acorzi un timp pentru fiecare amanunt;

b)      propui sa va intalniti dupa ore si sa va cunoasteti mai bine;

c)      Ii ceri separat fiecarui copil sa vina cu idei;

d)      va strangeti toti in grup si ii incurajati pe ceilalti sa propuna diverse variante.

Imagineaza-ti ca-ti place foarte mult desenul. Incepi sa te pregatesti pentru a desena in timpul tau liber. Cum faci?

a)      te limitezi sa desenezi doar o ora pe zi;

b)      alegi subiecte de desen mai grele care sa-ti stimuleze imaginatia;

c)      desenezi doar cand ai chef;

d)      alegi subiecte de desenat pe care stii sa le faci.

ANEXA 2

CHESTIONAR Nr.2

Cand ai de rezolvat o problema si nu stii formula, cum procedezi?

a)      o las balta;

b)      ma uit prin carte si caiet la probleme asemanatoare;

c)      imi sun un prieten.

Invatatoarea ti-a dat o sarcina de indeplinit, fiind nevoit sa ceri ajutorul colegilor,  si intalnesti refuzuri din partea lor. Cum si ce faci?

a)      ceri sfatul invatatoarei;

b)      ma descurc singur, lamurindu-i pe colegi;

c)      ma las pagubas.

La un concurs sportiv, unde ai crezut ca vei castiga iesi pe locul doi.      Ce faci?

a)      Il felicit pe colegul de pe locul i;

b)      ma hotarasc sa castig data viitoare;

c)      ii spun  colegului ca a reusit printr-o intamplare.

invatatoarea iti face observatie fara sa fii vinovat. Cum procedezi?

a)      nu reactionez;

b)      bombanesc in banca;

c)      imi apar nevinovatia explicand situatia.

In pauza doi colegi se iau la bataie. Ce faci?

a)      incerc sa-i despart;

b)      nu ma bag;

c)      ii spun invatatoarei.

ANEXA 3

BIBLIOGRAFIE