Educatia - step by step

EDUCATIA - Step by step

CE ESTE STEP BY STEP?

- Step by Step este o metoda alternativa de educatie a copiilor de la nastere pana in adolescenta bazata pe datele psihologiei stiintifice a dezvoltarii copilului. Metoda s-a consolidat si verificat in peste 30 de ani de aplicare si functioneaza in peste 26 de tari. Elaborarea metodei si licenta ei apartine Children Resource International din Washington - SUA.

- In Romania programul Step by Step a debutat in 1994, sub numele de Head Start, la initiativa Fundatiei Soros pentru o Societate Deschisa. Din 1995 programul a luat numele de Step by Step ('Pas cu Pas' - in limba engleza), nume de licenta pentru toate tarile din Europa de est in care se aplica.

ADMINISTRAREA ALTERNATIVEI

Asociatia 'Centrul Step by Step pentru Educatie si Dezvoltare Profesionala' (CEDP), organizatie neguvernamentala, non profit, inregistrata ca persoana juridica in martie 1998 a preluat coordonarea programului de educatie alternativa Step by Step.

Programul Step by Step este acreditat ca alternativa de catre Ministerul Educatiei Nationale in conformitate cu aprobarea Consiliului pentru alternative nr. 10015 din 30 mai 1995.

In urma Conventiei de parteneriat dintre CEDP si Ministerul Educatiei Nationale nr. 9003 din ianuarie 1998, alternativa Step by Step se aplica in invatamantul public astfel:

M. E. N., prin inspectoratele judetene, asigura:

- Spatiul de invatamant in gradinite si scoli publice.

- Salariile educatorilor si invatatorilor in conformitate cu Legea

lnvatamantului si cu legea 128/1997, privind statutul cadrelor didactice.

CEDP asigura:

- Formarea initiala, continua, precum si perfectionarea cadrelor didactice si a autoritatilor din invatamant implicate in alternativa Step by Step.

- Asistenta tehnica pentru toate clasele/grupele si unitatile de invatamant care aplica metodologia alternativei Step by Step.

De ce Step by Step ?

Educatia traditionala este conceputa ca o arta de-a conduce copilul spre asimilarea normelor societatii civilizate prin reproducerea sistemului socio-cultural existent. Implicit, pedagogia traditionala considera ca la o anumita varsta copii vor trebui sa acumuleze o anume calitate si cantitate de cunostinte si sa poata asimila anumite comportamente.

In acest sistem copilul invata prin reproducerea modelului dat. Educatia este generalizatoare, egalizatoare, dupa un model, care nu este intotdeauna interes de catre copil cu toate ca este probat si acceptat de catre adulti. Performanta rezultata se evalueaza, prin notare. Astfel nota prin judecata de valoare asociata devine 'vina' sau 'merit' ale copilului.

In sens modern, educatia se bazeaza pe achizitiile psihologiei dezvoltarii copilului si vizeaza cultivarea tuturor calitatilor potentiale ale acestuia. Cercetarile contemporane privind dezvoltarea ne spun ca persoane diferite se dezvolta in ritmuri diferite si ca exista perioade critice individualizate de dezvoltare.

Copilul invata prin descoperire in interactiunea sa cu mediul. Interactiunea cu mediul si motivatia explorarii este cultivata de pedagog. Metodele si mijloacele de explorare si cunoastere ale copilului sunt individuale, adesea neasteptate, originale. Educatia este individualizata, copilul merge spre cunoasterea lumii inconjuratoare si identificarea comportamentelor utile, pe cai personale. Performanta intr-un domeniu de dezvoltare este in acest caz, de comparat doar cu celelalte aspecte ale dezvoltarii copilului si cu propria performanta sau abilitate anterioara, nu cu un standard extern. Comparatia cu el insusi in performantele anterioare o face atat copilul cat si pedagogul, aceasta fiind una din motivatiile descoperirii si progresului individual. In plus copilul descopera efectele si mijloacele colaborarii si negocierii cu semenii in locul unei competitii pe criterii standard impuse de adulti.

Daca invatamantul traditional a fost cea mai adecvata forma de educatie pentru o societate statica, in care functiile (meseriile, profesiile, calificarile) aveau o structura de cunostinte si abilitati dinainte cunoscuta, s-a afirmat ca pentru epoca post-industriala a secolului XXI circa 75% din meserii (profesii) ar fi inca necunoscute si trebuiesc a fi inventate. Un invatamant in care se pune accent pe rezultate ale achizitiei si pe reproducerea unor abilitati dinainte cunoscute, prin metode dinainte stabilite, care creeaza ierarhii, va trebui sa fie modificat inspre unul care sa dezvolte oameni care vor putea sa invete toata viata, sa poata inventa si colabora pentru a se realiza in aceste profesii viitoare.

Un copil dintr-o clasa Step by Step invata altceva

decat intr-una obisnuita?

Programa scolara (curriculum scolar) pentru ciclul elementar (clasa 1-4) este aceeasi cu cea din invatamantul traditional. Aceasta inseamna ca deprinderi le si cunostintele programate a fi asimilate pe parcursul acestor 4 ani sunt aceleasi ca si pentru invatamantul traditional (deprinderi de limba si limbaj, scrisul, cititul, deprinderi de masurare, cele 4 operatii aritmetice, deprinderi artistice de desen, pictura, modelaj, muzica, cunostinte despre natura, dezvoltare fizica, educatie moral-civica). Deprinderi optionale, precum limbi straine se invata in functie de posibilitatile scolii sau ale parintilor. Diferenta consta in metoda de formare a acestora care deriva din principiile Step by Step.

Un copil care a fost in Step by Step se poate adapta

intr-o clasa obisnuita?

Experienta ne arata ca da. Capacitatea de adaptare dobandita in cadrul unei clase Step by Step 11 va ajuta pe copil sa depaseasca si rigorile invatamantului traditional. Cat priveste asimilarile de cunostinte teoretice, ele sunt similare cu cele din scoala traditionala.

Se poate continua metoda in gimnaziu ?

Multi parinti care au avut copiii in clase Step by Step si-au exprimat dorinta de-a continua acest sistem in ciclul gimnazial. Experimental, se aplica unele principii Step by Step pentru ciclul gimazial incepand din anul scolar 1999­2000. Desigur ca stadiul de dezvoltare superior al copiilor si curriculum-ul scolar al gimmnaziului (tipul de cunostinte si abilitati programate a fi asimilate) fac ca anumite caracteristici ale clasei sa fie modificate. Individualizarea si lucrul in colaborare raman ca principii de lucru. In locul Centrelor de activitate intervin Proiectele tematice, integrate, pluridisciplinare, iar in locul prezentari lor de sarcini - prezentarile de proiect si dezbaterile. Studiul individual se va pronunta si - in spiritul varstei - se vor introduce situatii de competitie intre grupuri sau interindividual, fara a se neglija cultivarea spiritului de colaborare, esential in sistemul Step by Step. Colaborarea profesorilor de specialitati in spiritul si atmosfera de invatare Step by Step, organizarea materialului in acest spirit sunt in faza de experiment. Desigur, participarea parintilor ramane ca principiu, dar sarcinile familiei in educatie se schimba in conformitate cu varsta copiilor si cu necesitatile specifice ale dezvoltarii la aceasta varsta.

De ce nu este incurajata concurenta in Step by Step?

Pana la 12 - 14 ani functiile de cunoastere si procesele emotionale ale copiilor nu sunt complet dezvoltate, mature. Individualizarea prin motivare pozitiva si invatarea colaborarii in lucrul pe centrele de activitate ajuta la formarea si maturizarea acestor functii. La aceste varste copilul nu e inca apt sa inteleaga si sa suporte competitia fara urmari negative. Concurenta apare si in comparatiile produse de evaluare in clasele Step by Step, dar numai in masura in care copilul o poate accepta sau 'digera' el insusi. De aceea Step by Step nu creeaza explicit situatii de competitie.

CE ESTE DIFERIT DE INVATAMANTUL TRADITIONAL ?

Cum arata o clasa Step by Step ?

Intr-o clasa Step by Step nu veti gasi banci rigide, ci mese mobile cu scaunele de jur imprejur. Clasele sunt mochetate pentru ca anumite activitati sa se desfasoare cu copiii asezati pe podea (ceea ce place copiilor). Mesele sunt delimitate intre ele de rafturi cu materiale didactice specifice unei activitati (matematica, stiinte, arte, citire, constructii, scriere), constituind astfel Centrele de activitate.

Ce pereti veti vedea diferite materiale care personalizeaza copiii (poze sau semne proprii fiecaruia, date de nastere, etc) si care planifica - in conformitate cu alegerea fiecaruia, activitatile elevilor pe ziua sau saptamana in curs, precum si responsabilitatile lor. Veti mai vedea afisate regulile clasei, care sunt stabilite si discutate pentru a fi intelese de comun acord. De asemenea se pot vedea, calendarul personalizat al zilelor scurse si viitoare, cu evenimentele ce intereseaza (cum a fost ziua din punct de vedere al vremii, evenimente petrecute, aniversari, celebrari, serbari, termene) consemnate in dreptul fiecarei zile. Veti mai intalni materiale vizuale tematice, dar si productia copiilor din ultimele zile - rezolvarea sarcinilor tematice ale acestora. Veti fi poate surprinsi ca si cele gresite ori neterminate sunt expuse fara a fi corectate. Vom explica mai jos - la raspunsul privind evaluarea, de ce.

In mijlocul clasei, un spatiu cat mai larg posibil este dominat de un scaun cu inscriptia 'Scaunul autorului'; este locul din care, fiecare copil isi expune rezolvarile, experientele, ideile proprii, in fata celorlalti colegi, in diferite momente ale zilei de activitate. Aceasta postura il face pe copil responsabil in fata celorlalti copii, dar ii acorda fiecaruia, la momentul respectiv, atentia si respectul cuvenite.

De ce doi Invatatori la clasa si 8 ore de scoala?

S-ar parea ca un orar prelungit este tacut doar pentru o usurare a parintilor ocupati. Categoric, programul zilnic al alternativei Step by Step nu este conceput pentru a usura sarcinile parintilor, ci pentru a facilita invatarea. Aceasta, pentru ca fiecare copil sa poata invata si ajunge la intelegerea completa a sarcinilor propuse, in ritmul si modul propriu, personal. In plus, exista o imbinare intre curiozitatea jocului si invatare. Activitatea de joc produce motivatia spre descoperire a copilului, pe care Step by Step o cultiva. La mijlocul zilei copiii iau masa de pranz in comun, in cantina scolii, sau intr­-un local convenabil din apropiere, lucru hotarat, organizat si finantat de Asociatiile de parinti.

Nu e prea lung programul pentru un copil atat de mic? Din punct de vedere psiho- fiziologic variatiile tipurilor de activitate, imbinarea cu jocul si educatia fizica, precum si libertatea de-a lucra in ritmul propriu nu suprasolicita copiii. Copiii din clasele Step by Step marturisesc ca le place la scoala, nu sunt obositi sau plictisiti dupa 8-9 ore in scoala. Ambianta si metoda ii motiveaza. In plus, multi dintre ei transfera si in familie deprinderea de-a lucra individual si de-a comunica deschis rezultatele, ideile, intrebarile si nedumeririle lor. Toate achizitiile sunt exersate sub diverse forme in centrele de activitati, astfel incat nu exista teme pentru acasa. Ceea ce e de achizitionat se desfasoara si se exerseaza in clasa. Rostul invatatorului este sa-l ghideze si sa-l ajute sa gaseasca in jocul sau, explicatiile si solutiile adecvate. Este nevoie de 8 ore pentru ca un copil sa treaca prin toate Centrele de activitate. Cei doi invatatori se vor completa mai ales in ajutorul 'umar la umar' in Centrele de activitate. Prin aceasta se realizeaza reducerea activitatilor 'fata in fata' sau frontale ale invatatorului. (Activitatea frontala nu permite ca un copil sa ramana in urma sau sa aiba un demers mental deosebit, personal. De exemplu, daca invatatorul preda la matematica un anume algoritm de calcul iar un copil gaseste ca pentru el e mai usor sa ajunga la rezultat in alt fel, invatatorul nu va putea exersa cu el propriul lui mod de lucru, fiind obligat, din pricina nevoii de activitatii comune cu ceilalti copii, sa refuze, sa limiteze, sa corecteze, demersuri care nu sunt gresite ci doar diferite, individuale, adecvate mintii si temperamentului respectivului copil)

Exista si activitati educative complementare pentru timpul liber (sfarsit de saptamana, vacante) pe care parintii le pot sustine.

Nu se pun note - Cum se face evaluarea copilului?

a. - Copilul isi prezinta, din scaunul autorului, rezolvarile sarcinilor la fiecare centru de activitate, precum si orice rezultat al activitatii sale extrascolare (la intalnirea de dimineata). Completarile, intrebarile, intelesurile celorlalti si intrebarile conducatoare ale invatatorului il vor face sa-si inteleaga corectitudinea sau incorectitudinea demersului, fara sa fie notat, clasificat.

b. - Lucrarile cu rezolvarile sarcinilor, ale tuturor copiilor sunt expuse in clasa. Exista - fara a fi stigmatizanta - posibilitatea de comparare cu ceilalti, de reflexie, de intelegere si de corectare a demersurilor mentale neadecvate sau slab conturate. In timp, mapa cu lucrari a fiecarui copil - cuprinzand lucrari datate si comentate - devine oglinda progresului acestuia fata de el insusi. Evaluarea privind chiar continutul lucrarilor, el insusi, educatorii si altii pot constata progresele si slabiciunile sale. A le depasi pe cele din urma nu este decat o chestiune de motivatie, de-a se simti bine in contextul de invatare, curiozitatea proprie copilului fiind suficienta pentru progres.

c. - Invatatorii au un caiet de evaluare, in care demersurile de progres pe fiecare proces de cunoastere sunt inregistrate descriptiv, la cateva zile de observare a fiecarui copil . A constata ca un copil face operatii de adunare cu doua cifre (trecere peste zece) in mod constant si bine la o anume data, este oricum o evaluare mai consistenta, are o semnificatie clara, decat o nota de 4, 7, sau 10, ori un calificativ cu litere, golit de semnificatii de continut.

Parintii au astfel posibilitatea de-asi evalua copiii in mai multe moduri:

Participand la clasa si constatand eficienta in rezolvarea sarcinilor de un anume tip, rasfoind mapa personala a copilului - unde gaseste evolutia in timp a rezultatelor sarcinilor copilului, sau urmarind caietul de evaluare al invatatorilor. In plus o discutie deschisa despre progrese si dificultati, despre unde se poate insista acasa si cum se poate face aceasta, astfel incat sa nu duca la confuzii in mintea si sufletul copilului este de recomandat. (Evitarea situatiilor de tip 'una mi se cere acasa si alta la scoala! ').

Cum arata o zi in clasa Step by Step?

Dimineata copiii sosesc la scoala. Unul dintre invatatori ii primeste, copiii isi pregatesc tinuta confortabila (sau se si descalta, si incalta pantofi lejeri, ori raman in ciorapi, clasa fiind prevazuta cu mocheta). Sa nu va surprinda ca adesea copiii stau pe jos in spatiul comun, in cerc.

Programului propriu zis incepe cu INTALNIREA DE DIMINEATA care porneste cu prezentarea AGENDEI ZILEI. Ea reprezinta planificarea activitatilor zilei de azi. Au loc intrebari si precizari pana cand se constata ca planul de activitati a fost insusit si acceptat. Un alt moment este calendarul zilei de azi. Precizarea zilei, a datei, a evenimentelor sociale si personale legate de ziua de azi, inclusiv aspectul vremii, comentariile si intrebarile.

Urmeaza apoi MESAJUL ZILEI - un mesaj conceput de invatator pentru a introduce cunostintele sau deprinderi le noi de achizitionat si de prelucrat pe Centre de activitati. Mesajul da prilejul de introducere - de dorit interactiv - a notiunilor noi si reamintirea celor anterioare necesare introducerii celor noi, prin dirijarea intrebarilor si abilitatilor copiilor.

Un alt moment important este acela al NOUTATILOR. Copii se inscriu, indeobste prin scrierea numelor lor pe sevaletul de prezentare, pentru a comunica celorlalti noutatile sau experientele personale deosebite. (De la ce i s-a intamplat ieri, la ce a visat, ori ce a citit nou, ce experiente de cunoastere ori emotionale a avut, orice este posibil). Noutatile sunt comunicate celorlalti din 'Scaunul Autorului', unde copilul va fi valorizat, dar va avea si responsabilitatea comunicarii, intrucat urmeaza intrebarile si comentariile colegilor.

Cand aceste lucruri au fost valorificate se trece la lucrul pe CENTRE DE ACTIVITATE. Pe masa fiecarui centru sunt scrise activitatile tematice specifice. Dupa alegerea centrelor de activitate, preferential, dar si prin implinirea unor reguli usor de inteles si de respectat, copiii isi citesc activitatile de urmat. Fiecare centru are pregatite pe masa sarcinile, specifice pentru scriere, citire, stiinte, arte, constructii sau matematica. Concepute de invatator pentru a exersa abilitatile de dobandit sau combinarea lor cu altele asimilate, sarcinile sunt progresive, astfel incat sa permita tuturor sa-si poata rezolva sarcinile in ritmul si la nivelul sau. Cand invatatorii s-au convins ca sarcinile au fost intelese de catre toti copiii, ei devin colaboratori ai demersurilor de cunoastere ale fiecaruia. Dupa un timp, necesar celor mai multi sa implineasca o parte din sarcini (sa-si exerseze abilitatile specifice) se face o evaluare. Fiecare grup - si fiecare individ - prezinta in fata celorlalti rezolvarea sarcinilor la centrul respectiv. Este un moment al EVALUARII ­la care iau parte colegii, cu intrebari, sugestii, etc. dar si invatatorul. Lucrarile care s-au efectuat sunt afisate in clasa; cateva zile ele reprezinta prilej de comparatie si oglindire a demersurilor mintale, a deprinderilor si dexteritatilor achizitionate la acel moment.

Ulterior ele trec in MAPA CU LUCRARI a fiecarui copil, care se pastreaza in clasa si este la indemana copilului sau parintelui. La un moment dat, dupa cateva rotatii si evaluari, se ia masa de pranz, dupa care continua lucrul pe centre de activitate. Activitatile tematice sunt legate de lumea inconjuratoare si pe cat posibil integrate.

(exemplu: la piata. Piata poate constitui obiectul unei vizite si observatii. Observarea poate fi subiect de povestire, orala sau scrisa, pretext de evaluare si masurare a cantitatilor, de cunoastere a schimbului, evaluarea si manipularea banilor, calcul aritmetic, constructii, reprezentare grafica sau modelaj. Interesul pe care il poate suscita este individual -unul vede florile, pe altul il intereseaza mecanismul cantaririi sau altul poate fi atras de cresterea legume lor si asa mai departe.)

Centrele de activitate sunt folosite adecvat pentru a sustine interesul pentru rezolvarea unor activitati specifice (scriere, citire, intelegerea stiintifica, exprimarea prin mijloace artistice, etc.) si pentru dobandirea ori consolidarea de abilitati specifice.

Pe un adult trecut prin scoala traditionala il vor surprinde probabil unele lucruri, cum ar fi cererea de ajutor de la colegi la efectuarea sarcinilor. Lucrul in grup, copiatul chiar, nu este strict descurajat. Un copil care 'copiaza' o tema libera de la colegul lui, o va face in stil propriu, isi va exersa capacitatile proprii de lucru si va adauga desigur ceva personal. Interdictia copiatului sau a temei colective ar bloca mai mult tendinta copilului de-a descoperi tainele sarcinii. Colaborarea este cultivata in locul concurentei.

(In cartile ilustrate pe care copiii dintr-o clasa Step by Step le-au facut, multi au rugat pe colegii mai iscusiti sau pe parinti sa-i ajute la ilustratii; majoritatea acestora au mentionat insa autorul desenelor, neincercand sa ascunda. Un spirit de concurenta si individualism cultivat, cu copierea prohibita ar fi facut ca 'fraudele' sa nu fi fost recunoscute. Pentru o rezolvare buna a sarcinii copiii au recurs la solutia colaborarii).

Datorita activitatii pe centre, colaborarii si nevoii de comunicare, in clasa Step by Step nu este si nici nu se cere o liniste 'sa se auda musca'. Este un zumzait usor, un zgomot de activitate continuu.

Egalitatea cu adultii, critica acestora in limitele civilizate este incurajata. (O invatatore povesteste cum la sfarsitul orelor un copil constata ca s-ia ratacit capacul de la stilou. Invatatoarea ii indeamna pe colegi sa-l caute, ea insasi desfacand penarul copilului in cauza. In acest moment copilul, suparat, o atentioneaza ca ii cauta in penarul propriu, fara a-i fi cerut voie; regula morala discutata anterior. Invatatoarea e usor derutata, dar se vede pusa in situatia de a-i cere iertare copilului, inainte de-a justifica graba sau neatentia privind gestului ei.)

S-ar putea sa vedeti copii ca scriu sau lucreaza pe jos, ori in diferite pozitii ciudate, care le sunt lor confortabile. Modul de lucru neortodox (scris, desenat) este admis, cu conditia de-a nu duce la vicii posturale.

S-ar putea sa observati ca exista lucrari expuse cu greseli, fara a fi corectate. Ele au fost supuse discutiei, intrebarilor celor din jur, dar nu corectate imediat de catre invatator. Corecti a trebuie sa apara intai in mintea copilului si el va ajunge sa nu mai faca greseala, prin propriul efort de corectare.

Copiii cu diferente foarte mari de performanta, colaboreaza in sarcini, fara ca diferentele de ritm si stil individual sa perturbe achizitiile. Nu exista categorisiri si ierarhizari ale copiilor.

Care sunt principiile alternativei Step by Step ?

1. Practici de educatie care iau in considerare copilului ca intreg.

In locul unei relatii inegale educator - copil, alternativa Step by Step considera copilul ca pe o persoana demna de respect, unica, si cauta sa-i asigure o continuitate individuala in dezvoltare, precum si practici de dezvoltare adecvate, specifice lui. Cooperarea si colaborarea au drept scop verificarea demersurilor si experientelor individuale de descoperire a lumii si valorizarea lor.

Step by Step cauta sa se asigure ca orice copil achizitioneaza si dezvolta aptitudini fizice, cognitive, emotionale, etico-morale, artistice, teoretice, sociale si practice pentru a participa la o societate democratica, deschisa.

2. Procesul de invatamant este centrat pe copil, educatia este individualizata

- Predarea este orientata in functie de necesitatile copilului. Invatarea se produce prin descoperire individuala, acceptandu-se si incurajandu-se moduri personale de-a inainta in formarea deprinderi lor si in cunoastere (exemple: scrisul cu mana stanga, moduri individuale de exprimare si cunoastere, incurajarea experimentelor de descoperire, etc.)

- Invatarea se face in ritmul propriu al copilului. Comparand sistemul de lucru traditional cu productia pe o banda rulanta, fiecare copil este obligat sa lucreze in viteza impusa de banda. Ea poate corespunde vitezei de lucru a unora, dar poate fi prea rapida pentru unii, ori prea lenta si plictisitoare pentru altii, mai iuti. In plus, fiecare din executanti va trebui sa faca doar o actiune limitata si standardizata, neputand inventa, invata sau intelege in stil propriu. Cand e vorba de viteza de dezvoltare a copiilor este esentiala respectarea stadiului individual al dezvoltarii fiecarui copil al atentiei de care e capabil fiecare copil pentru achizitia corecta, si intelegerea completa a sarcinilor si a modalitatilor de rezolvare a lor. In alternativa Step by Step individualizarea este facilitata si de organizarea clasei pe centre de activitate. Step by Step il incurajeaza pe copil sa invete a invata, si a intelege. In caz contrar cei mai multi copii vor renunta sa inteleaga o actiune impusa, acceptand doar sa o reproduca.

3. Invatarea este organizata pe Centre de activitate

Organizarea clasei Step by Step este un element esential in individualizarea educatiei. Aici copiii invata in Centre de activitate. Acestea sunt zone delimitate ale clasei, dotate cu material didactic specific unei activitati, in care un numar mic de copii se confrunta, individual sau in grup, cu sarcini adecvate nivelului lor de dezvoltare. O clasa contine obligatoriu: un Centru de citire, un Centru de scriere, un Centru de stiinta, un Centru de matematica, un Centru de arta si un Centru de constructii. Centre facultative pot fi imaginate de invatator.

Ce aduce aceasta organizare? In primul rand educatorul nu mai sta fata in fata cu copilul - pozitie de confruntare, inegala, ci umar la umar - pozitie de colaborare, egala, in care educatorul, sugereaza, si intareste motivatia pozitiva de descoperire a copilului, consolidandu-i demersul mintal propriu. In plus, in Centrele de activitate se realizeaza colaborarea si comunicarea cu colegii in realizarea unor sarcini comune, samanta lucrului in proiecte colective de mai tarziu.

Daca procesele individualizate se desfasoara pe Centre de activitate impartasirea si confruntarea nu lipsesc. Exista in clase un spatiu de intalnire, pentru comunicare in grup, fara spatii sau banci rigide, aranjare care faciliteaza coeziunea membrilor grupului. Aici e locul impartasirii experientelor, al planificarii activitatilor la inceputul zilei, al evaluarii sarcinilor, al concluziilor si al stabilirii in comun a regulilor si responsabilitatilor. Exista aici un 'Scaun al Autorului' pe care fiecare copil devine personajul principal, locul de unde isi prezinta ideile, rezultatele si se supune confruntarii cu ceilalti, observatiilor si sugestiilor lor critice.

4. Participarea parintilor la educatia copilului

Scoala traditionala desparte principial educatia scolara de cea din familie. In mod traditional parintii erau solicitati doar la sustinerea materiala si administrativa a clasei sau scolii. Scoala isi rezerva dictatul asupra metodelor de educatie teoretica, parintii fiind simpli supraveghetori ai indeplinirii lectiilor. Pe de alta parte educatia morala si a comportamentelor este atribuita familiei. Se comunica doar rezultatele unor evaluari - adesea din perspectiva unilaterala.

Step by Step considera parintii ca primii invatatori ai copilului, parte din procesul de invatamant. Parintii sunt invitati sa participe efectiv la clasa, la procesul de educatie, bineinteles sub auspiciile unei colaborari cu invatatorul. Prezenta unui parinte in clasa este un fapt firesc, nici festiv, nici perturbator. Pozitia 'umar la umar' a educatorului cu copilul in centrele de activitate faciliteaza aceasta participare. Lectiile tematice unde un parinte poate aduce mai viu elemente din sfera lui de activitate il pot transforma in personaj principal in educatie. In comunicarea cu educatorul in clasa, se nuanteaza specificul in dezvoltare al fiecarui copil, se gasesc modalitati de cultivare a unor abilitati in familie pentru a completa sau suplimenta procesul educativ. Aceasta comunicare duce la reducerea presiunilor conf1ictuale asupra copilului, dandu-i o mai mare libertate in dezvoltare. Comunicarea copilului cu adultii devine mai usoara, el se exprima mai liber devenind astfel mai transparent pentru parinti.

In multe scoli si gradinite Step by Step exista o sala a parintilor, in care acestia isi impartasesc experientele de parinti. Comunicarea si legatura sociala sporeste integrarea familiei si a copilului in comunitate.

CEDP a incurajat formarea Asociatiilor pentru parinti Step by Step.

Multe din acestea sunt inregistrate ca persoane juridice, altele sunt in acest demers. CEDP ofera asistenta acestor asociatii. Au fost organizate mai multe intalniri cu reprezentantii parintilor din gradinitele si scolile cu clase/grupe Step by Step din toata tara, pentru schimburi de experiente intre acesti parinti.

CEDP a dezvoltat un centru de consiliere pentru parinti - 'Calypso' - in Bucuresti.

5. Formarea continua si ajutorul tehnic pentru invatatori, educatori si autoritati educative (directori, inspectori scolari)

Principiile si teoria dezvoltarii copilului au nevoie de un repertoriu de tehnici si de o mentalitate specifica pentru a stimula dezvoltarea individualizata si pentru a putea evalua demersurile de dezvoltare ale fiecarui copil. De aceea CEDP ofera periodic sesiuni de formare si perfectionare pentru cei implicati in acest proces: in primul rand educatoriilor, dar si directorilor, inspectorilor si parintilor.

CEDP acorda asistenta tehnica permanenta scolilor, invatatorilor si parintilor din alternativa Step by Step.

DACA ATI ALES STEP BY STEP PENTRU COPILUL        DUMNEAVOASTRA:

Luati cunostinta de regulile clasei si intariti-le si in familie.

Intariti disciplina de dialog si de relatie. O regula se stabileste de catre doua sau mai multe persoane cu aceleasi drepturi de manifestare, in consens. Nu puterea bruta, nici majoritatea pur si simplu hotarasc, decat atunci cand nu putem comunica direct pentru a face un compromis, a ajunge la un consens. O regula odata stabilita, incalcarea ei duce la consecinte negative. Incurajati respectarea regulilor. Fiti transparenti. Dar nu uitati: respectati si Dv. regulile in raport cu copilul!

Incurajati initiativele pentru descoperire, chiar pe cele despre care stiti ca sunt nefructuoase, ori diferite de cele stiute (nu opriti, nu corectati, nu criticati). Incurajati comportamentele pozitive si efortul, chiar daca rezultatul nu e cel corect, asteptat; Indrumati copilul fara a impune; explicati interdictia si aplicati-o doar In caz de pericol evident.

Gasiti situatii motivatoare in care copilul sa poata sa-si imbunatateasca abilitatile acolo unde este mai slab; Constrangerea, impunerea il fac sa se simta inferior. Nu uitati, copilul dv. este in atmosfera unei clase in care ceilalti nu sunt criticati; astfel se va simti persecutat, inferior celorlalti.

Incurajati acasa cele invatate la scoala. De ex: incurajati-i sa numere produsele cumparate, sa calculeze cheltuielile si restul, sa scrie liste de activitati de week-end, comentati impreuna cele vazute - evenimente, spectacole, filme, programe TV, etc.

In final, dar poate cel mai important: colaborati cu invatatorii pentru a va cunoaste copilul si pentru a nu produce confuzii in sufletul si mintea copilului dv. Incercati sa-i cunoasteti si pe ceilalti parinti; poate au solutii pentru o mai buna conlucrare cu copilul.

O INVITATIE LA RESPONSABILITATE

Cu toate ca stilul de lucru intr-o clasa Step by Step pare mai tolerant, avand in centru motivarea copilului pentru descoperire, cultivarea responsabilitatii personale si a capacitatii de-a decide in cunostinta de cauza intre mai multe alternative ocupa un loc central in educatie. Alternativa Step by Step nu e mai buna sau mai rea decat o alta metodologie de invatare, fie ea traditionala sau o alta alternativa. O prezentare, o vizita intr-o clasa, va vor ajuta sa decideti. A cerceta si a alege singur este insasi un principiu cultivat de metodologia alternativa Step by Step. Va cerem si D-voastra, parintilor acelasi lucru.

Incercam sa va impartasim un gand. Nu aspiram sa devenim unica, singura alternativa. In spiritul deschiderii sociale, incercam sa fim doar o alternativa pentru copilul Dumneavoastra.