Motivatia invatarii in perioada scolaritatii mijlocii si mari

Motivatia invatarii in perioada scolaritatii mijlocii si mari.

Este perioada cores­punzatoare preadolescentei si adolescentei. Prima etapa a lune­carii spre adolescenta, spune P. Osterrieth, poate fi situata in jurul varstei de unsprezece ani, atat pentru motivul ca atunci se declan­seaza anumite transformari intelectuale si fizice, cat si pentru acela ca iese la lumina o anumita neliniste si o anumita agitatie . . ., se precizeaza interesul predominant pentru propria persoana, individul se interiorizeaza prin interiorizarea lumii ambiante. Adolescenta este varsta avantului si a ratiunii, este prin excelenta varsta la care se dezvaluie potentele pe care "educatia va trebui sa le respecte si sa le exploateze, este varsta de gratie sociala, cum spune R. Cousinet, este varsta intocmirii proiectelor, a ignorarii concretului ime­diat'. Registrul motivational se largeste foarte mult. Constienti­zarea relatiei colectiv-elevi, a pozitiei sale in matricea ierarhiilor scolare genereaza treptat aparitia unor motivatii sociale, morale, relationale cu o perspectiva mai indepartata. Structura, functio­nalitatea si intensitatea trairilor este mai nuantata; creste capaci­tatea de mascare, de rationalizare si de transferare rapida a sensurilor de la un element la altul al actiunii educationale. Se face evidenta tendinta spre coerenta, spre stabilitate, spre unitatea si continuitatea comportamentului, spre autodeterminare, spre autoanaliza, pe un fond de sensibilitate accentuata, dar ascunsa cu mari eforturi psihice . Comportamentul cognitiv capata dimensiuni polarizate in jurul intereselor profesionale. Temeiurile socioprofesionale ale aspiratiilor si idealului se individualizeaza, iar ca perspectiva se distanteaza. Aspectul optional, desi plin de conflicte, este relativ constant, putand constitui o parghie utila pentru organizarea eficienta a activitatilor educationale.

Proiect: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare joc didactic: joc exercitiu "Vreau sa fiu scolar" Proiect: Evaluare finala-nivel i-pe domenii experientiale

I-VIII, la 01 septembrie 1970 s-au inrolat pentru munca in noul an scolar urmatoarele cadre didactice:

1.     Dobre Atanasie-director

2.     Tudora Elena-inv.

3.     Velea Ileana-inv.

4.     Minca Sofia-inv.

5.     Dodre Maria-inv.

6.     Purcarin Elena-inv.

7.     Nichitescu Nicolae-prof. Lb. romana

8.     Popa Gheorghe -prof. Matematica

9.     Nichitescu Maria-prof. Lb. franceza

10.  Caian Eleodor-prof. Fizica - Chimie

11.  Baroi Felicia- prof. Anatomie-Higiena

12.  Enache Elisabeta -prof. Istorie-Geografie

13.  Marin Clementa -prof. Anatomie-Agricultura

14.  Comanoiu Venera-prof. Lb . romana

15.  Popara Mioara -prof. Matematica -Fizica

16.  Netoiu Ion-Prof. Ed. Fizica

17.  Padureanu Elisabeta-prof. Muzica-Anxamblul Coral

18.  Beloiu Gheorghe- prof.Cunostinte social politice

PERSONAL DE SERVICIU

Lica Ion si Lica Ioana pana la pensionare, Saizu Ion,Calusi Elisabeta, Andrei Floarea , Oprisan Mihai.

Legea Invatamantului primar al Statului din 1924, avea sa aduca unele transformari in viata scolii. Pe langa directivele trasate de Spiru Haret pe timpul Ministeriatului se punea accent tot mai pregnant pe aspectul practic al invatamantului si pe educarea cetateneasca in spirit burghez.

Astfel, legea arata clar ca statul burghez pretinde invatatorului ca el sa fie element de ordine de impacaciuire, buna intelegere si armonie intre toti cetateni si toate structurile sociale pentru a-si indeplini aceasta misiune invatatorul nu avea voie sa faca parte din organizatiile revolutionare.

In etapa de dupa primul razboi mondial, cadrele didactice isi reiau activitatea in conditi grele. Ani scolari incep in luna septembrie si se trece la impartirea pe trimestru prin adresa nr.127431/20.11.1925, trimisa de Ministerul Instructiuni. In timpul anului scolar erau trei vacante:de Craciun,de Paste si Vacanta Mare. In aceasta etapa se remarca prin intarirea controlului din partea ministerului. Astfel mentinerea controlul asupra activitatii cadrelor didactice din condica de prezenta , cererile de concediu pana chiar si cererile de concediu medical.

Durata orei de curs este fixate la 50 de minute. Din anul 1920-1921 preocuparea conturata de Ministerul Instructiuni era de a se intocmi "anuarul" ca document informative pentru cunoaserea istoricului si activitati fiecarei scolii.

Membri circumscriptiei scolare nou infintata in anul 1920 au trecut impreuna cu conducerile celor doua scolii vecine delimitarea circumscriptiei scolare cu care ocazie au fost inscrisi toti elevi cu varsta scolara si inscrierea elevilor ce frecventasera cursurile la scolile invecinate cu dimiciliul in noua circumscriptie scolara.

Activitatea invatamantului s-a desfasutat in localul cumparat de catre Comitetul Scolar in anul 1920. Conducerea scolii cu sprijinul conduceri organelor locale sa straduit ca prin anumite lucrari chiar modificari sa se obtina conditii cat mai bune pentru desfasurarea activitati invatamantului. Sa inceput activitatea prin cursuri la clasele primare. Cu multi ani in urma s-au inscris si elevi absolventi ai clasei a IV-a voluntar, asa zise cursuri suplimentare. Se foloseau manuale cuprinzand cunostinte generale de activitati practice: lotul scolar, lucrul manual, cusaturi, gospodarie, etc. Predarea era asigurata de invatatori. Atunci cand la scoala vecina din central comunei s-a trecut la generalizarea invatamantului cu clasele V-VII, elevi din scoala noastra s-au transferat la aceea scoala.

DEZVOLTAREA INVATAMANTULUI

SCOALA IN ANII PUTERII POPULARE

Conferinta nationala a P.C.R din 1945 a dat directivele de reorganizare a invatamantului pe baze demografice. Prin reforma invatamantului se schimba principiile de organizare si orientare a scoli, se realizeaza procesul de invatamant unic de stat, scoala se laicizeaza. Generalizarea, obligativitatea si gratuititate invatamantului devin o realitate. Toti cetateni patriei au dreptul la invatatura, tuturor li s-au deschis portile pedagogice. Invatamantului pedagogic i se acorda o importanta deosebita pentru pregatirea cadrelor didactice necesare infaptuiri revolutiei culturale la sate prin lichidarea analfabetismului temeinic pregatite, si bine orientate din punct de vedere ideologic si politic.

I-au finta cursuri I.C.D , se infinteaza institute de perfectionare a cadrelor didactice,cabinet pedagogic, apare revista de pedagogie si se perfectioneaza mai mult invatamantul,i-au finta scoli noi. Scolile pedagocice sunt transformate in licee pedagogice.

Pe baza sarcinilor trasate de Congresul       al IX-a al PCR, Ministerul invatamantului,consultand un numar mare de cadre didactice si de specialisti, a elaborate Legea invatamantului care a fost votata in mai 1968 de catre Marea Adunare Nationala, asigurand orientarea si modernizarea invatamantului pe o lunga durata de timp.

Legea prevede prelungirea invatamantului obligatoriu de cultura generala de la 8 la 10 ani. Invatamantul de cultura generala incepe de la 6 ani si se incheie la 10 ani. In primi ani de la aplicarea Legii cuprinderea copiilor in scoala la varsta de 6 ani s-a facut la cererea parintilor. Din toamna anului 1970 toti copiii de 6 ani sunt scolarizati in mod obligatoriu.

Un eveniment de seama in aceea perioada a fost CONFERINTA NATIONALA A CADRELOR DIDACTICE din februarie 1969. La conferinta s-a dezbatut Statutul personalului didactic din Republica Socialista Romania, document care reglementeaza problemele de munca si de viata ale cadrelor didactice, difinind rolul si locul acestora in societatea noastra.

In invatamantul de cultura generala obiecivul principal il constituie generalizarea invatamantului,obiectivul principal fiind generalizarea invatamantului de 10 ani. Dezvoltarea invatamantului de toate gradele are in vedere nevoile ecomomiei si culture.

Liceelor pedagogice ,scolii pregatitoare de cadre didactice pentru clasele I-IV si facultatii pentru clasele I-XI,le-au revenit sarcini deosebite in aceasta etapa.

Pregatirea profesionala din SCOALA NORMALA s-a realizat cu mari eforturi in cadrul orelor de practica pedagocica ale scolilor de aplicatie. Profesorul metodist,profesorul de pedagogie analizeaza lectia sustinuta de fiecare elev, dadeau intrebari ,formulau concluzi si notau lectia.Se punea mare accent pe structura planului de lectii adaptat la obiectele de studio. Zilnic eram obligati sa facem cate 2-3 planuri de lectie controlate in mod regulat de directorul scoli.

Un plan de lectie cuprindea urmatoarele date: Data,Obiectul,Tema lectiei,Tipul lectiei,Scopul lectiei,Material bibliografic.In desfasurarea lectiei de comunicare se trecea prin urmatoarele zise verigi: Verificarea temelor avute;Legatura cunostintelor noi cu cele vechi;Comunicarea subiectului;Expunerea noilor cunostinte;Conclzii-Regula;Fixarea cunostintelor;Politizarea ;Tema pentru acasa. Orice inspectie facuta la orele de curs urmarea felul in care era tratat momentul desfasurari lectiei cu exemple din activitatea partidului,ecomonie,agricultura,industrie,condicerea partidului,alte actiuni politico-ideologice pe intelesul elevului.

Primul ministru al invatamantul a fost un ilegalist Gheorghe Vasilichi , membru in C.C al P.C.R , sub supravegherea caruia s-a elaborat legea invatamantului,directive de reorganizare a invatamantului pe baze demografice.

Printre alti ministri ai invatamantului mentionam personalitati de seama bine pregatite profesional:Stefan Voitec,Mircea Malita,Ilie Murgulescu,profesori universitari. De remarcat ca fiecare urmarea sa se faca cunoscut prin elaborarea unor masuri in acest domeniu. Influenta sistemului de invatamant sovietic s-a facut cunoscuta din plin. Lectiile au fost politizate cu popularizarea hotararilor P.C.R actiuni ale clasei muncitoare, asa incat s-au imputinat opera ale marilor scriiitori si poietii din manualele scolare. Numai prin dragostea fata de cultura,patrie si popor ministrul invatamantului prof.univ. Ilie Murgulescu a avut curajul sa introduca din nou literatura pentru copii,opera Creanga ,Cosbuc,Eminescu, Caragiale, etc. Aceasta actiune la costat inlocuirea de la conducerea Ministerului invatamantului.

ACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVA

CULTURAL EDUCATIVA SI DE MASA

PERSONALUL DIDACTIC

Dupa eliberare,drept urmare a dezvoltarii continue a scolii noastre,numarul cadrelor didactice a crescut . Corpul profesoral din aceea perioada s-a straduit sa duca cu cinste faclia inaintasilor, sa contribuie la dezvoltarea invatamantului si la realizarea sarcinilor ce i-au revenit pe taram politic,social si didactic.

Cadrele didactice au participat cu toata puterea si priceperea la infaptuirea reformei invatamantului ,la lichidarea analfabetismului,la infaptuirea cooperativizari agriculturi,la munca de perfectionare. Dupa reforma invatamantului,una din problemele esentiale la ordinea zilei a fost lichidarea analfabetismului la sate si orase.Deasemenea au contribuit la efectuarea recesamantului acestora pe teren si in confruntarea cu situatia fiecaruia din registrele matricole din scoala. Au fost luati in evidenta scolii cei care nu aveau studiile de 4 clase complete, a urmat impartirea pe grupe de cadre didactice si planificati pentru progamul de pregatire in cadrul scolii.S-au intampinat marii greutati, mai ales din partea celor mai in varsta.S-a ajuns ca in unele situatii sa se desfasoare activitatea la domiciliul precum si antrenarea elevilor spre a-i ajuta pe cei din familie. In urma pregatiri,candidatii se prezentau la examen la care se dadea proba scrisa si orala la Limba romana si Matematica.La scris pentru Limba romana se dadea o dictare,la Matematica o problema si un exercitiu.La oral candidatul trebuia sa stie sa citeasca, iar la Matematica sa resolve exercitii si probleme.S-au intampinat cazuri de slaba frecventa si dezinteres pentru urmarea cursurilor.Erau antrenati elevii din familie si cei apropiati cu domiciliu. Munca de alfabetizare a durat pana in anul 1956.

Cadrele didactice aveau un catalog special pentru alfabetizare si o planificare a materiei de parcurs pe obiecte (Lb.romana si Matematica).Pentru cei inscrisi la aceste cursuri mobilizarea se facea prin vizite la domiciliu sau prin adunari pe circumscrise.Mentionam ca cei mai multi si-au dat seama de importanta acestei pregatiri fiind solicitati in diferite locuri de munca.

Invatatorii si profesori din scoala au actoionat in toate campanile electorale pentru recesamantul populatiei cu drept de vot pe fiecare circumscriptie, inscrierea in listele electorale, pentru mobilizaresa cetatenilor la votare organizand intalniri cu cetateni si serbari scolare.Multe cadre didactice au fost presedinti, secretari,membrii in comisiile elctorale ca munca patriotica.

La fiecare sectie de votare au fost organizate expozitii de arta populara,unde parinti ai elevilor si-au expus diferite obiecte din tesaturi, impletituri,covoare,fete de masa,etc.In ziua votari erau planificate cadre didactice pentru a supraveghea si a da lamuriri cu obiectele expuse.

Directori care au condus scoala in aceea perioada au organizat centrele de votare de pe langa scolii , multi find numiti ca presedinti ai acestor centre. In timpul anului in fiecare duminica era progamata cate o scoala care dadea serbare cu elevi.Pe scena din spatele primariei pentru mobilizarea cetatenilor la o scurta intalnire cu primarul comunei.

Pentru a contribui la infaptuirea reformei invatamatului,la formarea unei noi genereatii de elevi,cadrele didactice s-au straduit , fiind obligati sa-si insuseasca ideologia maxist-leninista prin studiul individual,conspecte,folosirea presei,participarea la toate formele cursurilor invatamantului ideologic. Studiul ideologiei maxist-leninista a fost introdus la toate cursurile de perfectionare dandu-se chiar calificative.

Pentru ridicare nivelului politic si ideologic toate cadrele didactice din tara erau obligate ca lunar sa participle in mod obligatoriu la orele de invatamant politic. In felul acesta oameni de la catedra deveneau elevi examinati de activisti de partid insotiti de un cadru didactic,mambru PCR.Cursurile se tineau la raionul