Continutul educatiei intelectuale

1. Cultura generala reprezinta cultura fundamentala necesara oricarui om. Ea cuprinde un sistem de cunostinte, deprinderi si capacitati asimilate si formate in cadrul actiunii educationale care ii ofera individului posibilitatea elaborarii unei viziuni de ansamblu asupra lumii. Prin asimilarea culturii create de societatea si constituirea pe aceasta baza a unui orizont de viata in concordanta cu exigentele acelei societati, omul se integreaza in societatea din care face parte.

In cadrul culturii generale se pot distinge doua nivele: un nivel instrumental si unul operational. Nivelul instrumental presupune insusirea cunostintelor, formarea priceperilor, deprinderilor si capacitatilor care devin mijloace in vederea imbogatirii continue a culturii generale. Astfel cititul, scrisul, calculul, diferite reguli fundamentale specifice tuturor obiectelor de invatamant reprezinta instrumente absolut necesare pentru continuarea invatarii. Nivelul operational se refera la folosirea informatiilor, priceperilor, deprinderilor si capacitatilor in vederea rezolvarii problemelor ce se ridica in activitatea subiectului prin aplicarea lor in alte cazuri, prin concretizarea lor la un domeniu oarecare de activitate.

Continutul culturii generale s-a modificat continuu, fiind determinat de conditiile istorico-sociale concrete. Caracterul pronuntat umanist al culturii generale din epoca moderna a reprezentat un factor compensator menit sa contrabalanseze efectele negative ale specializarii asupra personalitatii umane, aparut ca efect al progresului marii industrii mecanizate.

Schimbarile ce se produc in epoca contemporana, concretizare in mecanizarea si automatizarea productiei, dezvoltarea fara precedent a stiintei, mobilitatea profesiunilor impun restructurari radicale in continutul culturii generale. Noua viziune asupra culturii generale impune depasirea tendintei de restrangere a continutului sau la un anumit gen de cunostinte privitoare la un domeniu restrans al existentei si includerea in sfera sa a cunostintelor fundamentale din diverse domenii ale cunoasterii umane, indispensabile elaborarii unei conceptii generale despre lume si viata si pregatirii profesionale in concordanta cu cerintele stiintei si tehnologiei profesionale (7, p.195). In continutul culturii generale la nivelul actual se includ cunostintele despre natura, societate si om. Valoarea culturii individului depinde nu atat de cantitatea cunostintelor, cat mai ales de modul in care se articuleaza si organizeaza in sistem, potrivit nivelului dezvoltarii psihice a personalitatii.

2. Cultura profesionala cuprinde un sistem de cunostinte, priceperi, deprinderi si capacitati necesare exercitarii unei profesiuni sau a unui grup de profesiuni inrudite. Cultura profesionala permite integrarea individului in societate prin intermediul profesiunii.

Din punct de vedere pedagogic se impune luarea in considerare a catorva directii si tendinte privind formarea culturii profesionale.

           Cultura profesionala se constituie pe fondul culturii generale. Ea nu se formeaza prin supraadaugare la ceea ce s-a asimilat si format pana la acel moment, ci prin specializarea si adaptarea componentelor culturii generale la specificul unei profesiuni, concomitent cu transmiterea unor cunostinte de specialitate si formarea unor priceperi, deprinderi si capacitati adecvate.

   Tinand seama de mobilitatea profesionala specifica epocii contemporane logica formarii culturii profesionale impune evitarea tendintei de concentrare exclusiva asupra unei specializari inguste. Specializarea se va face progresiv in cadrul culturii generale.

     Rolul culturii profesionale nu va fi redus la ceea ce se leaga nemijlocit de profesiune, de exercitarea unei meserii oarecare, ea are menirea sa deschida in acelasi timp un orizont asupra organizarii sociale a muncii si productiei cu toate implicatiile ei de la cele economice la cele umane. Cultura profesionala trebuie sa ofere tanarului posibilitatea de a intelege consecintele rezultatelor muncii sale asupra devenirii sociale (7, p.196).

Intre cultura generala si cultura profesionala exista o interdependenta. Cultura generala constituie fondul pe care se grefeaza cunostintele de specialitate sau cultura profesionala. In acelasi timp ea genereaza cultura profesionala, cunostintele de specialitate fiind incluse in cele generale.

Influenta culturii generale asupra culturii profesionale se exercita si prin aceea ca ea contribuie la dezvoltarea capacitatilor psihice ale personalitatii, asigurand prin transfer conditii prielnice asimilarii culturii profesionale. Pe de alta parte, cultura profesionala reprezinta finalitatea culturii generale. In afara acestei finalitati ea nici nu poate fi conceputa. Sferele celor doua culturi se intersecteaza, marimea perimetrului intersectat progresand pe masura evolutiei ontogenetice a copilului.

Influenta culturii generale asupra asimilarii culturii profesionale iese in evidenta mai pregnant in cazul recalificarii. In acest sens R. Richta spune ca: "Un om cu o solida cultura generala este mai mobil, mai elastic, mai adaptabil, mai accesibil unei recalificari sau unei continuari de calificare" (9, p.180). Specializarea in absenta culturii generale devine refractara procesului de perfectionare, dupa cum cultura generala fara un sens profesional ingreuiaza procesul integrarii sociale a omului. Separarea artificiala a celor doua componente genereaza perturbari pe planul devenirii personalitatii.

BIBLIOGRAFIE

1. Aebli, Hans:          "Didactica pedagogica", E.D.P., Bucuresti, 1973.

2. Bruner, J.S.,          "Procesul educatiei intelectuale", Ed. stiintifica, Buc.,1970.

3. Bruner, J.S.,          "Pentru o teorie a instruirii", E.D.P., Bucuresti, 1970.

4. Calin, H.,      "Teoria educatiei. Fundamentarea epistemica si metodologica a

               actiunii educative", Editura All, Bucuresti, 1996.

5. Cristea, S.,     "Pedagogie pentru pregatirea examenelor de definitivat, grad   didactic II, grad didactic I, reciclare" vol.I,Ed. Hardiscom, 1996.

6. Lengrand, Paul,     "Introducere in educatia permanenta", E.D.P., Bucuresti, 1973.

7. Nicola, Ion,           "Tratat de pedagogie scolara", E.D.P., Bucuresti, 1996.

8. Nicola, Ion,    "Cultura generala - factor al dezvoltarii creativitatii umane" in "Forum" nr, 4/1984.

9. Richta, Radovan, "Civilizatie la rascruce", Bucuresti, 1970.

 10.Toffler, Alvin,        "socul viitorului", Bucuresti, 1974

           11.Topa, Leon           "Metode si tehnici de munca intelectuala", E.D.P.,   

(coord.) Bucuresti, 1979.

12. Vaideanu, G.,      "Educatia la frontiera dintre milenii", Bucuresti, 1988.

https://www.scritube.com/sociologie/psihologie/EDUCATIA-INTELECTUALA17286231.php