Motivatia invatarii in perioada scolaritatii mici

Motivatia invatarii in perioada scolaritatii mici

Confruntarea elevului cu sistemul de cerinte, reguli si norme de interactiune in cadrul scolii duce la restructurari si organizari ascendente in motivatia activita­tilor scolare si extrascolare. Trecerea de la activitatea de joc la cea de invatare face ca resorturile motivationale sa capete treptat semni­ficatii sociale, de perspectiva. Stimulentii cei mai puternici ii con­stituie notele foarte mari, elementele premiale, recompensele morale pozitive, relatiile socio-afective pozitive cu educatorii. Treptat inva­tarea devine activitatea fundamentala a elevului. Constiinta pozitiei fi rolului sau in colectivul de elevi genereaza noi trebuinte si nevoi de comunicare, socio-afective, de prestigiu s. a.

Lumea inteligibila construita de adulti si mai ales de scoala sporeste considerabil universul de cunoastere al copilului. Aspectul dominant mental (cel motric ocupa inca un loc important) al acti­vitatilor scolare aduce elemente noi in structurile dinamogene ale psihicului elevului de varsta scolara mica. Scoala si familia con­struiesc permanent situatii de natura a raspunde trebuintelor de cunoastere ale copilului, curiozitatii sale, dorintei de a fi mare si de a fi luat in considerare. Pe acest temei apar : primele forme de manifestare a responsabilitatii; dorinta de a rivaliza cu colegii din clasa, de a se afirma printre ei, de a se intalni cu ei; tendinta de a se conforma mai degraba normelor grupului scolar decat celor impuse de familie; spargerea egocentrismului infantil; cresterea coerentei interne, a reciprocitatii punctelor de vedere, a cooperarii si a sentimentelor altruiste; trebuinte de asociere si atractia exerci­tata de activitatile colective, dar si tendinta crescanda de a fi inde­pendent, de a actiona prin sine (doreste sa "faca" singur, sa se des­curce el singur). Expansiunea interioritatii este compensata., pe masura integrarii in colectiv, de conturarea eului social; autode­terminarea si cautarea de scopuri personale pot fi tactic imbinate cu elementele de crestere a dorintei de intensa viata sociala, de grup bine organizat.

Proiect: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare joc didactic: joc exercitiu "Vreau sa fiu scolar" Proiect: Evaluare finala-nivel i-pe domenii experientiale

. folosirea rationala a acestora;

. formarea deprinderilor si obisnuintelor igienice necesare efectuarii exercitiilor fizice si a sportului;

. dezvoltarea cunostintelor privind alimentatia stiintifica;

. obisnuirea cu respectarea regulilor de igiena a alimentatiei.

De asemenea, trebuie avute permanent in vedere:

. imbogatirea cunostintelor privind accidentele;

. primul ajutor in caz de accidente;

. instruirea practica pentru formarea deprinderilor de prim ajutor;

. informarea stiintifica privind organele si functia de reproducere la om;

. igiena organelor genitale;

. prevenirea bolilor;

. formarea unei atitudini corecte privind relatiile dintre sexe (Jinga&Istrate, 1998).

Modalitati de realizare a educatiei fizice

Dimensiunea corporala a educatiei este realizata prin:

. educatia fizica din scoala -; educatia miscarii;

. educatia psihomotorie realizata prin programul scolar -; educatie prin miscare;

. activitati educative care implica coordonatele motorii si psihomotorii -; cercuri de gimnastica, inot, sculptura, pictura, drumetii, excursii etc;

. sportul practicat atat in cadrul scolar, cat si al educatiei nonformale, sau chiar informale.

Forma principala prin care se infaptuiesc dezideratele educatiei fizice o reprezinta ora de educatie fizica.

Dintre modalitatile de realizare a educatiei fizice prin educatia nonformala:

. exercitiile fizice;

. gimnastica;

. jocurile si concursurile sportive;

. concursurile de orientare turistica;

. excursiile;

. drumetiile;

. competitiile sportive intre clase, scoli etc (Jinga&Istrate, 1998).

Metodele si mijloacele educatiei fizice si sportive scolare

Educatia fizica dispune de un sistem de metode si mijloace de actiune:

. exercitiul fizic de o mare diversitate;

. o mare varietate de mijloace asociate, generale si specifice unor ramuri sportive.

Exercitiul fizic este actiunea corporala efectuata potrivit unor norme de executie, in vederea dezvoltarii deprinderilor si calitatilor motrice ale organismului.

Normele efectuarii exercitiului fizic:

. selectia si gradarea exercitiilor fizice;

. precizia miscarilor motrice.

Componentele exercitiului motric:

. miscarea motrica de forta, viteza, rezistenta, indemanare;

. scopul urmarit;

. efortul fizic si psihic solicitat in relatie cu ritmul general al actului motric;

. tehnica de executie;

. rezultatul obtinut in urma executarii exercitiului.

Se deosebesc doua metode generale ale educatiei fizice si sportive:

. gimnastica;

. jocul sportiv (Calin, 1996).

a) Gimnastica

Este o variabila de exercitiu fizic:

. gimnastica igienica si ajutatoare -; necesara dezvoltarii organismului, cu efecte asupra sistemului nervos, asupra circulatiei sangelui si asupra aparatului respirator si a celui digestiv;

. gimnastica sportiva si de performanta -; necesara afirmarii aptitudinilor si talentelor sportive (Calin, 1996). b) Jocul sportiv

Deosebim:

. Jocurile sportive cu reguli de miscare;

. Jocurile pentru dezvoltarea deprinderilor motrice de baza;

. Jocurile pentru perfectionarea deprinderilor specifice ramurilor sportive;

. Jocurile pentru dezvoltarea unor procese psihice;

. Jocurile cu balonul, inotul tragerile cu arcul, pescuitul, in cadrul activitatilor sportive scolare si extrascolare (Calin, 1996).

Interdependenta educatiei fizice cu celelalte dimensiuni ale educatiei

Prin realizarea deezideratelor sale, educatia fizica contribuie la realizarea dezideratelor educatiei intelectuale si profesionale.

Anumite deprinderi motrice (forta, viteza, rezistenta, indemanare, etc) pot fi transferate si utilizate in cadrul unor activitati ce solicita efort fizic.

Practicarea educatiei fizice si sportului contribuie la dezvoltarea si consolidarea unor trasaturi morale, de vointa si caracter.

Frumusetea si armonia exercitiilor faciliteaza formarea unor calitati estetice

Disciplina Educatie Fizica se regaseste in planurile-cadru de invatamant pentru ciclul superior al liceului, aprobate prin Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 5718/ 22.12.2005, dupa cum urmeaza:

1 ora/ saptamana:

in trunchiul comun (TC), la: filiera teoretica (toate profilurile si specializarile), filiera vocationala (profil teologic, toate specializarile); filiera vocationala (profil pedagogic, toate specializarile); filiera tehnologica (toate calificarile profesionale);

in curriculumul diferentiat (CD), la: filiera vocationala (profil artistic, specializarile muzica, arhitectura, arte ambientale, design, arte plastice, arte decorative);

2 ore/ saptamana:

in trunchiul comun (TC), la: filiera vocationala (profil militar MAI, specializarea stiinte sociale);

in curriculumul diferentiat (CD), la: filiera vocationala (profil artistic, specializarea arta actorului);

3 ore/ saptamana, la: filiera vocationala (profil militar MApN, specializarea matematica-informatica, repartizate astfel:

2 ore in trunchiul comun (TC);

1 ora in curriculumul diferentiat (CD), pentru care a fost elaborata o alta programa scolara, prezentata in document separat.

Predarea disciplinei Educatie fizica la nivelul ciclului superior al liceului, indiferent de filiera, profil si specializare, se centreaza pe urmatoarele directii:

consolidarea/ perfectionarea/ extinderea, dupa caz, a fondului de deprinderi specifice diferitelor discipline sportive si a cunostintelor aferente acestora;

perfectionarea capacitatii de practicare optionala, sub forma de intrecere/ concurs a disciplinelor sportive insusite;

continuarea dezvoltarii calitatilor motrice, cu precadere in forme combinate de manifestare a acestora;

abordarea, dupa caz, a componentelor capacitatii motrice solicitate de domeniul in care se specializeaza elevii;

asigurarea conditiilor de pregatire a probelor specifice incluse in examenul de bacalaureat, pentru elevii interesati;

extinderea ofertei de continuturi cu discipline sportive dorite de catre elevi, a caror practicare se poate continua si in activitatea independenta;

transmiterea catre elevi a unor programe cu exercitii de intretinere fizica si a cunostintelor necesare aplicarii lor.

Sub aspect metodic, activitatea didactica trebuie sa reflecte tratarea diferentiata, individuala si de grup, a elevilor, valorificarea unor categorii de continuturi rezultate din oferta profesorului si optiunea elevului, promovarea exersarii in regim de autoorganizare si autoconducere.

COMPETENTE GENERALE

1.  Integrarea cunostintelor si a tehnicilor specifice educatiei fizice in actiuni de optimizare a dezvoltarii fizice si a capacitatii motrice proprii

2.  Valorificarea cunostintelor si a deprinderilor sportive dobandite, in organizarea si in practicarea competitionala si/ sau necompetitionala a disciplinelor sportive

3.  Analiza si evaluarea concursurilor sportive, din perspectiva spectatorului

VALORI SI ATITUDINI

Responsabilitatea fata de propria sanatate si dezvoltare fizica

Dorinta de autoperfectionare si perseverenta in atingerea obiectivelor prestabilite

Spirit competitiv

Respect fata de: reguli, parteneri, adversari, arbitri, spectatori

Disponibilitate pentru colaborare si pentru initierea si mentinerea relatiilor interumane

Interes constant pentru fenomenul sportiv

Optiunea pentru o viata sanatoasa si echilibrata, prin adoptarea unui regim de activitate care sa imbine armonios efortul fizic cu cel intelectual, solicitarea cu refacerea, timpul ocupat cu timpul liber

COMPETENTE SPECIFICE SI CONTINUTURI

1.   Integrarea cunostintelor si a tehnicilor specifice educatiei fizice in actiuni de optimizare a dezvoltarii fizice si a capacitatii motrice proprii

Competente specifice

Continuturi

1.1           Valorificarea sistemului de metode si mijloace specifice dezvoltarii fizice, corespunzator intereselor si posibilitatilor proprii

● Obiecte, aparate si instalatii utilizate in dezvoltarea fizica

Procedee de exersare cu ingreuieri mici

Variante de programe:

de culturism

de gimnastica (tip aerobic)

de stretching

Variante de programe de intretinere realizabile in timpul liber

Valorile functionale medii specifice varstei si sexului (frecventa cardiaca, frecventa respiratorie, tensiune arteriala, timp de revenire), in repaus si dupa efort

Principalele atitudini corporale deficiente la nivelul coloanei vertebrale

1.2           Ameliorarea sau, dupa caz, corectarea propriei dezvoltari fizice, valorificand sistemul metode si mijloace specifice

Determinari antropometrice

Modelul dezvoltarii fizice specific varstei si sexului

Influentele activitatilor specifice profilului/specializarii asupra dezvoltarii fizice

Sisteme de actionare pentru corectarea cifozelor, lordozelor si scoliozelor

1.3 Selectarea adecvata a deprinderilor si a calitatilor motrice de baza, corespunzatoare specificului unor activitati motrice variate si complexe . Pozitii, deprinderi si calitati motrice specifice profilului/specializarii

Variante de parcursuri aplicativ-utilitare care sa cuprinda actiuni motrice necesare adaptarii la mediul natural si specifice profilului/specializarii

Procedee si sisteme de actionare pentru dezvoltarea calitatilor motrice combinate

1.3        Adaptarea mijloacelor si a procedeele de dezvoltare a calitatilor motrice proprii       

Valorile medii pe tara ale calitatilor motrice specifice varstei si sexului

Probe standard de evaluare a calitatilor motrice de baza

Dinamica obiectiva a evolutiei calitatilor motrice, specifica varstei si sexului

Cerintele activitatii de exersare in salile de culturism si fitness

2.  Valorificarea cunostintelor si a deprinderilor sportive dobandite, in organizarea si in practicarea competitionala si/sau necompetitionala a disciplinelor sportive

Competente specifice

Continuturi

2.1 Valorificarea cunostintelor si a deprinderile tehnico-tactice insusite, in rezolvarea eficienta a situatiilor specifice disciplinelor sportive, in intreceri/concursuri.

Atletism

Probe de alergare (optional):

o proba din oferta profesorului

Probe de sarituri (optional):

o proba din oferta profesorului

Probe de aruncari (optional):

o proba din oferta profesorului

Regulamentele de concurs specifice fiecarei probe

Informatii din activitatea atletica locala, nationala si internationala

Gimnastica

Gimnastica acrobatica (optional):

variante de linii acrobatice

Sarituri la aparate (optional):

variante de sarituri la aparatele existente in dotare

Gimnastica ritmica sportiva (optional):

variante de linii cu exercitii si cu obiecte portative

Sport aerobic (optional):

variante de combinatii de exercitii realizate pe fond muzical

Regulamentele specifice fiecarui domeniu al gimnasticii

Informatii din activitatea competitionala locala, nationala si internationala, specifice gimnasticii

Jocuri sportive

Un joc la alegere din:

Baschet

variante de procedee tehnice de finalizare

variante de actiuni tactice individuale si colective, de atac si de aparare

sistemul de aparare om la om

variante de contraatac

sistemul de atac cu un pivot

regulamentul de joc

informatii locale, nationale si internationale, din baschet

Fotbal

variante de procedee tehnice de lovire a mingii si de finalizare

variante de actiuni tactice individuale si colective, de atac si de aparare

sistemul de aparare om la om

sistemul de atac cu doua varfuri

regulamentul de joc

informatii locale, nationale si internationale, din fotbal

Handbal

variante de procedee tehnice de finalizare

<

Iata o succinta caracterizare facuta de A. Gesell - ( "Dezvoltarea motivatiei invatarii" - D. Cretu - 2003 ),acestei varste pe ani: sase ani - varsta extremistului, a tensiunii si agitatiei; sapte ani - varsta calmului, a preocuparilor interioare, a meditatiei, in care apare pentru prima data,,interioritatea', una din trasaturile dominante ale stadiului urmator; opt ani - varsta "cosmopolita', a expansiunii, a extravagantei, a interesului universal; noua ani - varsta autocriticii, a autodeterminarii, varsta clasificarilor si a recensamintelor generale . . ., "dominata de intensitatea trairii si a experientei si totodata o anumita tensiune, legata in fapt de vointa nascanda a copilului de a se controla si domina' zece ani - varsta caracterizata prin echilibru, buna adap­tare, calm,  dar insufletit, siguranta, tinuta lipsita de incordare.