Monografia Scolii nr. 4 - poiana Mare

Monografia Scolii nr. 4 - Poiana Mare

Comuna Poiana Mare este o asezare rurala situata in partea de sud-vest a judetului Dolj. Venind dinspre Craiova, Calafat sau Desa, tablitele indicatoare cu urarea "Bun venit' ne arata intrarea in aceasta comuna. Prin impartirea administrativa a tarii din anul 1968 comuna noastra, unindu-se cu satele Tunarii Vechi si Tunarii Noi, a devenit o unitate puternica, cu posibilitati multiple de dezvoltare, o asezare vestita prin trecutul ei istoric si prin izbanzile localnicilor.

Comuna Poiana Mare este atestata documentar in anul 1528, din 8 martie, in timpul domnitorului Radu de la Afumati.

Satul Tunarii Vechi dateaza din timpul marelui domnitor Mihai Viteazu 1593-1601.

Satul Tunarii Noi este infiintat in anul 1864 datorita reformei agrare infaptuita de A.I.Cuza.

Poiana Mare figureaza si pe o harta la Padova in aprilie - decembrie 1700 publicata de Constantin Cantacuzino ca sat locuit. Exploatarea otomana a atins intensitatea maxima in urma razboaielor purtate de marile puteri intre 1768-1774 si 1787-1792. In cinstea eroilor cazuti in timpul acestor lupte si in primul razboi mondial, prin contributie publica s-a ridicat un monument in centrul comunei, opera a sculptorului D. Matananu.

incepand din anul 1891 comuna incepe sa fie numita Poiana Mare deoarece era comuna cea mai mare din Romania, cu cea 11.000 locuitori.

In anul 1877 Poiana Mare devine cunoscuta in toata tara deoarece a gazduit Marele Cartier General al Armatei Romane, cu domnitorul Carol I, multi generali si cu o puternica armata, ce au condus luptele de la Plevna si Grivita.

Prin derularea evenimentelor din aprilie - iulie 1877 petrecute in zona comunei Poiana Mare, se poate conchide ca numele acesteia a intrat definitiv in harta Istorica a romanilor ca simbol al Independentei. Poiana Mare inscrie o prezenta de frunte, multi ani situindu-se cu consecventa in plutonul comunelor fruntase in agricultura, in actiunea de gospodarire si de pe ansamblul activitatilor economico-sociale si cultural-educative in care marea vatra olteneasca din sud inregistreaza ritmuri si cote evolutive remarcabile, obtinand diplome si distinctii pe plan judetean si national.

intalnirea cu fiii satului din anul 1974, in luna mai, cu ocazia sarbatorii Florii salcamului la care au participat un numar foarte mare din cei nascuti in aceasta comuna, dornici de a-si revedea locurile copilariei, care intotdeauna au adus amintiri placute de neuitat, cu totii si-au exprimat bucuria fata de rezultatele obtinute in toate domeniile de activitate, mandri de a se numi poienari.

inceputurile scolii Baza materiala si construirea noului local de scoala.

In perioada interbelica dezvoltarea invatamantului romanesc devine o prioritate nationala prin cuprinderea tuturor copiilor in gradinite si scoli primare, asigurarea conditiilor de invatatura, asigurarea cu cadre didactice bine pregatite. Pna in anul 1921 elevii din aceasta circumscriptie frecventau cursurile la o distanta mare. De aceea lucratorii din circumscriptie, sprijiniti de de conducerea comunei, au hotarat gasirea unui . local cat mai apropiat de cerintele invatamantului. Asfel, s-a obtinut prin act de vanzare-

cumparare de la mostenitorii Ion Dragulescu, Marius Mihail Dragulescu si Eugen Dragulescu, o cladire de cateva camere demisol si etaj cu suma exagerat de mare de 60.000 lei, cladire veche, cu multa igrasie si total necorespunzatoare pentru desfasurarea procesului de invatatmant in bune conditii. Plata acestui imobil s-a facut de catre membrii comitetului scolar, suma obtinuta prin donatie de la fiecare cetatean al acestei circumscriptii scolare la 27 ianuarie 1921.

Proprietarii au cerut ca acest local sa poarte numele Stanasel Dragu. Membrii Comitetului scolar au sustinut ca acest act se face in cazurile de donatie sau unele inlesniri de plata, dand exemple chiar din comuna, mai ales ca s-a cerut o suma exagerat de mare fata de starea imobilului si care, cu greu se putea realiza. increzatori ca vor obtine un avantaj, memebrii Comitetului scolii au insistat foarte mult. Totul a fost in zadar. De acest gest nu au uitat memebrii Comitetului, toti cetatenii din aceasta circumscriptie, organele locale, fapt ce adus ca nici pana in prezent sa nu se treaca la oficierea acestei denumiri a scolii.

De la infiintarea scolii in 192Dsi pana in 1969 invatamantul s-a desfasurat in
cladirea cumparata in acest scop. Urmarile celor doua razboaie nu au creat posibilitatea
construirii unui nou local de scoala. Datorita conditiilor necorespunzatoare pentru
invatamant, Comitetul scolar, locuitorii acestei circumscriptii si conducerea locala au
hotarat construirea unui nou local de scoala. In acest scop s-au depus mari eforturi
pentru confectionarea a 100.000 bucati de caramida arsa care a fost depozitata in
curtea scolii. Multi ani mai tarziu, cand s-a permis construirea unor anumite obiective, a
venit si randul comunei noastre. Dupa electrificarea comunei, construirea Caminului
Cultural si a Scolii cu 8 sali de clasa din centrul comunei a venit si randul demararii
actiunii construirii unui nou local de scoala. In adunarea cetatenilor pe comuna din 23
ianuarie 1966, s-a votat ca obiectiv construirea unui local de scoala cu 8 sali de clasa de
tip urban prin contributie in bani, pentru cuprinderea tuturor elevilor de la aceasta scoala,
clasele l-VIII si V-VIII de la scoala invecinata.

In aceasta adunare am fost ales presedinte al Comitetului Comunal de constructie a localului. Analizand dosarul cu aceasta propunere, Consiliul raional - sectia Sistematizare s-a declarat impotriva, cu toate ca s-a explicat necesitatea acestui local prin cuprinderea in scurt timpajsopiilor de 6 ani si obligativitatea infiintarii clasei a IX-a, necesitand un spatiu mai mare decat cel propus cu 4 sali de clasa. Acest refuz l-am avut si din partea Directiei de Sistematizare a judetului Dolj, netinandu-se seama ca aceasta comuna era propusa sa se transforme in oras agricol. Cu memorii si cu documentatia respectiva.

Sprijinit de cei doi fii ai satului, inginer colonel Emil Dobre si profesor Petre Vaietis, ministru adjunct al Ministerului Sanatatii, am putut ajunge in audienta chiar la conducerea Comitetului de Stat, pentru Arhitectura si Sistematizare de pe langa Consiliul de Ministrii, la sectia de specialitate care analizand cu multa atentie si rabdare, pe loc, prin adresa cu numarul 31874 din 28 decembrie 1966, oblige Directia de sistematizare, Arhitectura si Proiectare Craiova, sa execute planul de constructie, adica sa se poata construii un local de scoala cu 8 sali de clasa, tip urban, tinandu-se seama si de orientarea corespunzatoare a salilor de clasa.

In aceea perioada, la toate lucrarile de constructii din judet caramida arsa era livrta de I.R.I.C. din Tg. Jiu. Datorita faptului ca unele institutii ce folosisera caramida arsa nu isi achitasera cantitatile respective, au fost blocate livrarile. Prin colegul Jianu Virgil, vicepresedinte al Consiliului Raional Strehaia, am reusit sa obtinem de la aceasta unitate cantitatea necesara de 200 000 bucati caramida arsa contracost pe loc. Am fost obligati sa procuram aceasta cantitate de caramida arsa, deoarece caramida arsa proprietatea scolii de 100 000 bucati fiind facuta de cetatenii acestei circumscriptii a fost ridicata in mod fortat pentru construirea Caminului cultural.

Obtinand documentatia respective, lucrarile de constructie trebuiau sa fie executate de Cooperativa Mestesugareasca "Dunarea Calafat". Datorita faptului ca forta de munca era in numar insuficient, cea existenta din comuna fiind impartita intre nevoile unor noi constructii la C.A.P.-ul din comuna abia infiintat si nevoile locuitorilor din comuna, s-au intampinat greutati in contractarea lucrarilor de constructie. Fiind in impas, cu o documentatie tip memoriu m-am prezentat in audienta Presedintelui Cooperativei Mestesugaresti pe tara Gheorghe Vasilichi, membru marcant din ilegalitate al P.C.R. care nu a uitat ca a fost propus si de locuitorii comunei noastre ca deputat in M.A.N. Cu aceasta ocazie, in fata electoratului si-a aratat disponibilitatea pentru sprijin in orice problema. Fiind primit in audienta a dat dispozitie Sectia Cooperativei Mestesugaresti "Dunarea Calafat" sa contracteze imediat constructia noului local de scoala. Ca sef al acestei sectii pe comuna, fiu al satului, tehnicianul Fane Croitoru a depus mari eforturi pentru mobilizarea fortei de munca si pe acest santier. Avand lipsa de materiale de constructii si mobilizarea slaba, lucrarile au fost executate pana la acoperis.

Intrand in criza, pentru continuarea lucrarilor am apelat la inginer Badea Victor, sef al Trustului de Constructii al orasului Craiova, pentru a duce in continuare lucrarile de constructii spre a fi gata localul pana la inceputul anului scolar. Desi raza de actiune a lucrarilor de constructii dirijate era numai pentru orasul Craiova, acest fiu al satului oarecum riscand, si-a asumat raspunderea de continuare a lucrarilor pana la darea in folosinta a noului local de scoala, raspunzand in totalitate de forta de munca, de aprovizionarea cu materiale de constructie. Lucrarile au fost supravegheate de tehnicianul Ionel Piculescu, din comuna Piscu Nou, tatal lui fiind nascut in Poiana Mare, devenind locuitor al acestei comune prin casatorie.

De la demararea luicrarilor de constructive am primit un deosebit sprijin din partea primarului din aceea perioada Emil Lajea incepand cu aprobarea acestui proiect in adunarea cetatenilor,fixarea si incasarea sumelor din contributia in bani pana la desfintarea raionului Calafat cand a venit ca primar inginer Marin Preda si presedinte al Comitetului comunal de partid Ion Raducanu angajandu-se in mod deosebit in sprijinirea lucrarilor de constructie in toata perioada constructiei noului local de scoala avand functia de primar,apoi vicepresedinte al Cosiliului local, Sterie Geamanu a dat tot sprijinul in utilizare fortei de munca necalificata , a sprijiniri de catre conducerile celor trei C.A.P si S.M.T cu diferite utilaje, cu mijloace de transport, precum si in comuna pentru incasarea sumelor din contributie in bani fiind denumit de multi cetateni ca sef de santier.

Un alt fiu al satului Ion Vrajitoru inginer sef la intreprinderea de material de constructii GRANITUL din Bucuresti fiu al familiei de invatatori Maria si Marin Vrajitoru, cu activitate la aceasta scoala pana la pensionare, a donat o betoniera si a livrat contra cost placi din ciment pentru impresmuirea curtii si gradini scolii. Mai mentionez ca a livrat contracost trotuare in comuna in lungime de 3 kilometri.

Desi am insistat la sectia de sistematizare OLTENIA pentru ca in loc de planseu la acoperis sa se prevada tigla,am fost refuzat. Cu ani mai tarziu cand infiltrarea apei prin planseu si-a facut aparitia in salile de clasa, conducerea prin profesoara Enache Elisabeta cu sprijinul conducerii comunei,in special a viceprimarului Sterie Geamanu s-a executat acoperisul din tigla.

Un mare sprijin l-am primit din partea profesorului Teodor Mucica din satul Tunarii Vechi, care-si desfasura activitatea la MINISTERUL INVATAMANTULUI, directia Aprovizionarea scolilor din tara cu material didactic .Primit in audienta s-a oferit sa ne distribuie absolut toate materialele necesare, mai ales ca era vorba de o noua unitate scolara. In felul acesta am reusit ca in cel mai scurt timp sa i-a finta cabinet de specialitatii sa avem si un bogat si variat material didactic pentru lectii.

M-am implicat si in adoptarea planului de constructiv la nevoile scolii la fata locului astfel am obtinut aprobarea de la Ministerul Invatamantului,sectia Constructii localuri de scoala cu ocazia audientei, sa se modifice planul in asa fel ca usile salilor de clasa sa fie asezate dand posibilitatea ca intrarea cadrelor didactice in clase sa se faca prin fata elevilor, iar lumina sa vina din stanga elevilor.La fel si fantana care era amplasata in fata scolii,am mutato in spatele scolii, fiind conditii de o viitoare instalatie de apa pentru aprovizionarea elevilor cu apa de baut in mod civilizat. Cladirea magaziei de lemne prevazuta in planul de constructie in mijlocul terenului de sport, cu aprobarea DIRECTIEI DE POMPIERI CRAIOVA s-a reusit sa fie construita in linie cu constructia WC si cladirea scolii.

In marea si noua familie a cadrelor didactice cele vechi si cele nou numite la aceasta scoala pare sa nu fie nimic spectaculos la prima vedere, pentru ca totul se inscrie pe coordonatele unei muncii atente si line de raspundere in tot ce acestia fac numiti ca un singur om in sufletul carora avea dorinta de a-si pune in valoare in conditi corespunzatoare tot ce au asimilat profesional pentru a obtine rezultatea cat mai frumoase la clasa.In aceasta actiune au fost antrenati multi elevi,parinti,oameni de serviciu ca fiecare loc de munca sa fie cat mai atragator, cat mai placut. Tot ce s-a infaptuit in aceea perioada si viitoare chiar, constitue attribute ale munci rodnice,priceperi,iscusintei,onoarei fiecarui participant la aceasta actiune.

PERSONALUL DIDACTIC

De la infintarea scolii au functionat urmatoarele cadre didactice cu mai mica sau mai mare activitate la clasa.

DIRECTOR

Ilie Ioanitescu, Licxurici Petre , Vasile Maxim, Ion Maxim,Oprea Motataianu , Constantin Ciobanu , Licurici Constanta,Raduica Ilie, Ion C. Marinescu, Dobre Atanasie ,Ciocarlan Alexandru, Julea Gheorghe, Vasilescu Finica, Vasilescu Teodor, Vasilescu Lucia, Vrajitoru Marin, Gheorghiu Constantin,Nena Mihai, Butescu Eugen, Stanoi Octavian, Marsu Florea, Teodorescu Constantin, Buldur Stefan, Buldur Raisa, Selaru Alexandra, Gulgui Felicia, Gurgui Mihalache,Mihai Maria, Minescu Petre, Purcarin Elena, Dobre Maria, invatatori pana la infintarea Scolii generale cu clasele I-VIII.

Ca secretarii a functionat Emil Ciobanu luandu-i apoi locul sotia Sonia Ciobanu.

Iar mai tarziu au functionat ca invatatorii: Ticu Elena, Tudora Elena, Minoiu Alexandra , Pica Georgeta, Prundeanu Ileana, Velea Ileana, Minca Sofia.

In aceea perioada in care s-a dat in folosinta noul local de scoala cu clasele

Proiect: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare joc didactic: joc exercitiu "Vreau sa fiu scolar" Proiect: Evaluare finala-nivel i-pe domenii experientiale

I-VIII, la 01 septembrie 1970 s-au inrolat pentru munca in noul an scolar urmatoarele cadre didactice:

1.     Dobre Atanasie-director

2.     Tudora Elena-inv.

3.     Velea Ileana-inv.

4.     Minca Sofia-inv.

5.     Dodre Maria-inv.

6.     Purcarin Elena-inv.

7.     Nichitescu Nicolae-prof. Lb. romana

8.     Popa Gheorghe -prof. Matematica

9.     Nichitescu Maria-prof. Lb. franceza

10.  Caian Eleodor-prof. Fizica - Chimie

11.  Baroi Felicia- prof. Anatomie-Higiena

12.  Enache Elisabeta -prof. Istorie-Geografie

13.  Marin Clementa -prof. Anatomie-Agricultura

14.  Comanoiu Venera-prof. Lb . romana

15.  Popara Mioara -prof. Matematica -Fizica

16.  Netoiu Ion-Prof. Ed. Fizica

17.  Padureanu Elisabeta-prof. Muzica-Anxamblul Coral

18.  Beloiu Gheorghe- prof.Cunostinte social politice

PERSONAL DE SERVICIU

Lica Ion si Lica Ioana pana la pensionare, Saizu Ion,Calusi Elisabeta, Andrei Floarea , Oprisan Mihai.

Legea Invatamantului primar al Statului din 1924, avea sa aduca unele transformari in viata scolii. Pe langa directivele trasate de Spiru Haret pe timpul Ministeriatului se punea accent tot mai pregnant pe aspectul practic al invatamantului si pe educarea cetateneasca in spirit burghez.

Astfel, legea arata clar ca statul burghez pretinde invatatorului ca el sa fie element de ordine de impacaciuire, buna intelegere si armonie intre toti cetateni si toate structurile sociale pentru a-si indeplini aceasta misiune invatatorul nu avea voie sa faca parte din organizatiile revolutionare.

In etapa de dupa primul razboi mondial, cadrele didactice isi reiau activitatea in conditi grele. Ani scolari incep in luna septembrie si se trece la impartirea pe trimestru prin adresa nr.127431/20.11.1925, trimisa de Ministerul Instructiuni. In timpul anului scolar erau trei vacante:de Craciun,de Paste si Vacanta Mare. In aceasta etapa se remarca prin intarirea controlului din partea ministerului. Astfel mentinerea controlul asupra activitatii cadrelor didactice din condica de prezenta , cererile de concediu pana chiar si cererile de concediu medical.

Durata orei de curs este fixate la 50 de minute. Din anul 1920-1921 preocuparea conturata de Ministerul Instructiuni era de a se intocmi "anuarul" ca document informative pentru cunoaserea istoricului si activitati fiecarei scolii.

Membri circumscriptiei scolare nou infintata in anul 1920 au trecut impreuna cu conducerile celor doua scolii vecine delimitarea circumscriptiei scolare cu care ocazie au fost inscrisi toti elevi cu varsta scolara si inscrierea elevilor ce frecventasera cursurile la scolile invecinate cu dimiciliul in noua circumscriptie scolara.

Activitatea invatamantului s-a desfasutat in localul cumparat de catre Comitetul Scolar in anul 1920. Conducerea scolii cu sprijinul conduceri organelor locale sa straduit ca prin anumite lucrari chiar modificari sa se obtina conditii cat mai bune pentru desfasurarea activitati invatamantului. Sa inceput activitatea prin cursuri la clasele primare. Cu multi ani in urma s-au inscris si elevi absolventi ai clasei a IV-a voluntar, asa zise cursuri suplimentare. Se foloseau manuale cuprinzand cunostinte generale de activitati practice: lotul scolar, lucrul manual, cusaturi, gospodarie, etc. Predarea era asigurata de invatatori. Atunci cand la scoala vecina din central comunei s-a trecut la generalizarea invatamantului cu clasele V-VII, elevi din scoala noastra s-au transferat la aceea scoala.

DEZVOLTAREA INVATAMANTULUI

SCOALA IN ANII PUTERII POPULARE

Conferinta nationala a P.C.R din 1945 a dat directivele de reorganizare a invatamantului pe baze demografice. Prin reforma invatamantului se schimba principiile de organizare si orientare a scoli, se realizeaza procesul de invatamant unic de stat, scoala se laicizeaza. Generalizarea, obligativitatea si gratuititate invatamantului devin o realitate. Toti cetateni patriei au dreptul la invatatura, tuturor li s-au deschis portile pedagogice. Invatamantului pedagogic i se acorda o importanta deosebita pentru pregatirea cadrelor didactice necesare infaptuiri revolutiei culturale la sate prin lichidarea analfabetismului temeinic pregatite, si bine orientate din punct de vedere ideologic si politic.

I-au finta cursuri I.C.D , se infinteaza institute de perfectionare a cadrelor didactice,cabinet pedagogic, apare revista de pedagogie si se perfectioneaza mai mult invatamantul,i-au finta scoli noi. Scolile pedagocice sunt transformate in licee pedagogice.

Pe baza sarcinilor trasate de Congresul       al IX-a al PCR, Ministerul invatamantului,consultand un numar mare de cadre didactice si de specialisti, a elaborate Legea invatamantului care a fost votata in mai 1968 de catre Marea Adunare Nationala, asigurand orientarea si modernizarea invatamantului pe o lunga durata de timp.

Legea prevede prelungirea invatamantului obligatoriu de cultura generala de la 8 la 10 ani. Invatamantul de cultura generala incepe de la 6 ani si se incheie la 10 ani. In primi ani de la aplicarea Legii cuprinderea copiilor in scoala la varsta de 6 ani s-a facut la cererea parintilor. Din toamna anului 1970 toti copiii de 6 ani sunt scolarizati in mod obligatoriu.

Un eveniment de seama in aceea perioada a fost CONFERINTA NATIONALA A CADRELOR DIDACTICE din februarie 1969. La conferinta s-a dezbatut Statutul personalului didactic din Republica Socialista Romania, document care reglementeaza problemele de munca si de viata ale cadrelor didactice, difinind rolul si locul acestora in societatea noastra.

In invatamantul de cultura generala obiecivul principal il constituie generalizarea invatamantului,obiectivul principal fiind generalizarea invatamantului de 10 ani. Dezvoltarea invatamantului de toate gradele are in vedere nevoile ecomomiei si culture.

Liceelor pedagogice ,scolii pregatitoare de cadre didactice pentru clasele I-IV si facultatii pentru clasele I-XI,le-au revenit sarcini deosebite in aceasta etapa.

Pregatirea profesionala din SCOALA NORMALA s-a realizat cu mari eforturi in cadrul orelor de practica pedagocica ale scolilor de aplicatie. Profesorul metodist,profesorul de pedagogie analizeaza lectia sustinuta de fiecare elev, dadeau intrebari ,formulau concluzi si notau lectia.Se punea mare accent pe structura planului de lectii adaptat la obiectele de studio. Zilnic eram obligati sa facem cate 2-3 planuri de lectie controlate in mod regulat de directorul scoli.

Un plan de lectie cuprindea urmatoarele date: Data,Obiectul,Tema lectiei,Tipul lectiei,Scopul lectiei,Material bibliografic.In desfasurarea lectiei de comunicare se trecea prin urmatoarele zise verigi: Verificarea temelor avute;Legatura cunostintelor noi cu cele vechi;Comunicarea subiectului;Expunerea noilor cunostinte;Conclzii-Regula;Fixarea cunostintelor;Politizarea ;Tema pentru acasa. Orice inspectie facuta la orele de curs urmarea felul in care era tratat momentul desfasurari lectiei cu exemple din activitatea partidului,ecomonie,agricultura,industrie,condicerea partidului,alte actiuni politico-ideologice pe intelesul elevului.

Primul ministru al invatamantul a fost un ilegalist Gheorghe Vasilichi , membru in C.C al P.C.R , sub supravegherea caruia s-a elaborat legea invatamantului,directive de reorganizare a invatamantului pe baze demografice.

Printre alti ministri ai invatamantului mentionam personalitati de seama bine pregatite profesional:Stefan Voitec,Mircea Malita,Ilie Murgulescu,profesori universitari. De remarcat ca fiecare urmarea sa se faca cunoscut prin elaborarea unor masuri in acest domeniu. Influenta sistemului de invatamant sovietic s-a facut cunoscuta din plin. Lectiile au fost politizate cu popularizarea hotararilor P.C.R actiuni ale clasei muncitoare, asa incat s-au imputinat opera ale marilor scriiitori si poietii din manualele scolare. Numai prin dragostea fata de cultura,patrie si popor ministrul invatamantului prof.univ. Ilie Murgulescu a avut curajul sa introduca din nou literatura pentru copii,opera Creanga ,Cosbuc,Eminescu, Caragiale, etc. Aceasta actiune la costat inlocuirea de la conducerea Ministerului invatamantului.

ACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVA

CULTURAL EDUCATIVA SI DE MASA

PERSONALUL DIDACTIC

Dupa eliberare,drept urmare a dezvoltarii continue a scolii noastre,numarul cadrelor didactice a crescut . Corpul profesoral din aceea perioada s-a straduit sa duca cu cinste faclia inaintasilor, sa contribuie la dezvoltarea invatamantului si la realizarea sarcinilor ce i-au revenit pe taram politic,social si didactic.

Cadrele didactice au participat cu toata puterea si priceperea la infaptuirea reformei invatamantului ,la lichidarea analfabetismului,la infaptuirea cooperativizari agriculturi,la munca de perfectionare. Dupa reforma invatamantului,una din problemele esentiale la ordinea zilei a fost lichidarea analfabetismului la sate si orase.Deasemenea au contribuit la efectuarea recesamantului acestora pe teren si in confruntarea cu situatia fiecaruia din registrele matricole din scoala. Au fost luati in evidenta scolii cei care nu aveau studiile de 4 clase complete, a urmat impartirea pe grupe de cadre didactice si planificati pentru progamul de pregatire in cadrul scolii.S-au intampinat marii greutati, mai ales din partea celor mai in varsta.S-a ajuns ca in unele situatii sa se desfasoare activitatea la domiciliul precum si antrenarea elevilor spre a-i ajuta pe cei din familie. In urma pregatiri,candidatii se prezentau la examen la care se dadea proba scrisa si orala la Limba romana si Matematica.La scris pentru Limba romana se dadea o dictare,la Matematica o problema si un exercitiu.La oral candidatul trebuia sa stie sa citeasca, iar la Matematica sa resolve exercitii si probleme.S-au intampinat cazuri de slaba frecventa si dezinteres pentru urmarea cursurilor.Erau antrenati elevii din familie si cei apropiati cu domiciliu. Munca de alfabetizare a durat pana in anul 1956.

Cadrele didactice aveau un catalog special pentru alfabetizare si o planificare a materiei de parcurs pe obiecte (Lb.romana si Matematica).Pentru cei inscrisi la aceste cursuri mobilizarea se facea prin vizite la domiciliu sau prin adunari pe circumscrise.Mentionam ca cei mai multi si-au dat seama de importanta acestei pregatiri fiind solicitati in diferite locuri de munca.

Invatatorii si profesori din scoala au actoionat in toate campanile electorale pentru recesamantul populatiei cu drept de vot pe fiecare circumscriptie, inscrierea in listele electorale, pentru mobilizaresa cetatenilor la votare organizand intalniri cu cetateni si serbari scolare.Multe cadre didactice au fost presedinti, secretari,membrii in comisiile elctorale ca munca patriotica.

La fiecare sectie de votare au fost organizate expozitii de arta populara,unde parinti ai elevilor si-au expus diferite obiecte din tesaturi, impletituri,covoare,fete de masa,etc.In ziua votari erau planificate cadre didactice pentru a supraveghea si a da lamuriri cu obiectele expuse.

Directori care au condus scoala in aceea perioada au organizat centrele de votare de pe langa scolii , multi find numiti ca presedinti ai acestor centre. In timpul anului in fiecare duminica era progamata cate o scoala care dadea serbare cu elevi.Pe scena din spatele primariei pentru mobilizarea cetatenilor la o scurta intalnire cu primarul comunei.

Pentru a contribui la infaptuirea reformei invatamatului,la formarea unei noi genereatii de elevi,cadrele didactice s-au straduit , fiind obligati sa-si insuseasca ideologia maxist-leninista prin studiul individual,conspecte,folosirea presei,participarea la toate formele cursurilor invatamantului ideologic. Studiul ideologiei maxist-leninista a fost introdus la toate cursurile de perfectionare dandu-se chiar calificative.

Pentru ridicare nivelului politic si ideologic toate cadrele didactice din tara erau obligate ca lunar sa participle in mod obligatoriu la orele de invatamant politic. In felul acesta oameni de la catedra deveneau elevi examinati de activisti de partid insotiti de un cadru didactic,mambru PCR.Cursurile se tineau la raionul Calafat in ultima duminica din luna.Se dazebatea politica partidului interna si international.Tineri si varstinici-emotionati-sau chiar speriati-inarmati cu conspecte din discursuri laplenare congrese, directive ale partidului. Daca prima parte a intruniri decurgea bine-doamnele se intalneau si vorbeau de-ale lor , iar barbati-faceau politica,greul venind cand incepea ora propriu-zisa. Cele mai vitregite erau femeile,care cu greu spuneau cateva vorbe referitoare la tema pusa in discutie.Norocul lor era ca,fiind constinceoase aveau totul pe hartie,dar cum sa deschizi caietul? Era o rusine si nu trebuia sa fi vazut de cel care te examina.

Unii dintre noi mai curajosi spuneau totul expresiv,cu punct si virgula,alti mai timizi se pierdeau in fata auditorului,chiar de multe ori nu li se auzea vocea.Grele vremuri,neplacuta postura!

Introducerea predari limbi ruse incepand cu clasa a IV-a a creat mari dificultati cadrelor didactice mai in varsta care nu cunosteau aceasta limba , dar mai ales sa o si predea la clasa. Cunoscand aceasta situatie Ministerul Invatamantului a organizat pregatirea acestor cadre didactice prin infintarea de grupe pe comuna,unde predare limbi ruse se facea de catre profesori calificati care aveau evidenta la cursuri si notarea acestora cu calificative.In concluzie predarea acestui obiect sa facut invatand odata cu elevii. Limba rusa este inlocuita mai tarziu cu Limba engleza predata cu mult suflet si pasiune de tanara absolventa Netoiu Carmen.

DREPTURILE CADRELOR DIDACTICE

In anul 1955apare un regulament privind organizarea si functionarea comisiilor de atestare a cadrelor didactice din invatamantul mediu si elementar. La atestare,cadrele didactice s-au prezentat cu actele de studii in original,de functionare,de perfectionare fiind supuse unor colocvi. Printr-un ordin se reglementeaza numirea, transferarea si eliberarea din functi a cadrelor didactice. Buletinul Oficial nr.38/09.08.1954 vorbea despre gradele didactice.Ceea ce a fost grav ca se anuleaza toate gradele didactice obtinute in 1944,dand o mare lovitura tuturor cadrelor didactice care primar eforturi in munca profesionala si activitatea cultural si obsteasca le obtinusera.

MUNCA DE INDRUMARE SI CONTROL

Aceasta activitate se facea de directorul scolii,directorul adjunct al scolii si de inspectoratele scolare organizandu-se periodic inspecti frontale urmarind urmatoarele probleme: realizarea invatamantului elementar general si obligatoriu,indeplinirea planului de scolarizare,munca de organizare,indrumare si control privind cadrele didactice,activitatea directorului scolii,a dirigintilor, desfasurarea procesului instructive educative, activitatea metodica din scolii,activitatea social cultural,munca administrative gospodareasca. Anual timp de 3 zile aveau consfatuirile cadrelor didactice din Raionul Calafat. Din randul cadrelor didactice bine pregatite professional si cu experienta la catedra prezentau diferite referate legate de activitatea la clasa dupa care se purtau discuti.

La central metodic regional a fost recrutat invatatorulDobre Atanasie care prin delegatie speciala a efectuat un numar de 23 de inspecti de gradul definitive,gradul II,chiar gradul I.

Intr-o perioada din 5 in 5 ani cadrele didactice erau obligate sa urmeze cursuri de perfectionare timp de o luna organizate pe judet primind chiar calificative la cunostinte de pedagogie,specialitate si Marxist-leninism. Erau veritabilele cursuri IPCD. La sfarsitul cursurilor cadrele didactice primeau calificative la cele 3 discipline mentionate intr-un Certificat de absolvire a cursurilor de perfectionare.Obtinerea calificativului foarte bine dadea posibilitatea cresteri salariului cu inca o clasa.Prin Decret nr.313/1954 al Prezidiului Mari Adunari Nationale a republici populare romane s-a eliberat Atestat de Invatatori sau Profesori.

PLANURI DE INVATAMANT, PROGRAME,MANUALE

Dupa reforma din anul 1948 invatamantul devine laic, tinand seama de continutul stintific restructurat in lumina conceptiei Marxist leniniste despre lume si viata ,formarea unor elevi cu o constinta noua,cu o conceptie despre viata devotat cauzei constructiei socialismului.

Ca urmare in planul de invatamant nu mai figureaza obiecte legate de educatia burgheza cum era de pilda religia.Urmarind planul de invatamant pe anul scolar 1950-1951 ne vom da seama de modul cum sunt echilibrate predarea tuturor obiectelor de invatamant,limba romana si matematica fiind bine reprezentate.

Manualele si progamele aveau unele neajunsuri care au necesitat imbunatatiri continue. S-au alcatuit cu timpul planuri,progame si manual noi,mult superioare celor din intai,sau inlaturat unele lipsuri pe care le-au cunoscut cele precedente.

Planul de invatamant din anul scolar 1960-1961 prin volumul de cunostinta sporit respunde sarcinulor din DIRECTIVELE CONGRESULUI AL VII-LEA PRIVIN LEGAREA PROCESULUI DE INVATAMANT DE VIATA DE ACTIVITATEA PRACTICA.

Manuale scolare

Ca urmare a prevederilor congresului al VIII-lea al PCR se asigura gratuitatea manualelor scolare pentru clasele I-VIII.Ridicarea calitatii invatamantului a fost o preocupare permanenta a cadrelor didactice din scoala noastra. Au folosit in masura tot mai mare mijloace si metode care fac apel la gandirea elevilor care asigura formarea deprinderilor de munca independent, care starnesc interesul si curiozitatea, care dezvolta spiritul de observatie si dragostea de munca in general.In realizarea acestor sarcini s-a pus tot mai mult aspect pe imbinarea judicioasa a mijloacelor moderne cu cele clasice pe folosirea mijloacelor tehnice,audio-visuale, pe folosirea lectiilor de laborator , pe folosirea cu eficienta a materialului didactic existent si a confectionari materialului didactic cu mijloace proprii. Reamintim greutatile intampinate in perioada rusificarii continutului manualelor,al directionarii spre o literatura strict de partid, muncitoreasca,cultul personalitatii in dauna literaturii noastre modern a tezaurului artei,culturii.

Sistemul de notare

Dupa eliberare pana in anul 1951-1952 elevii erau notatii intre 1-10, nota maxima de trecere fiind 5. Incepand cu anul scolar 1952-1952 si pana in anul scolar 1956-1957, sistemul de notare cuprindea notele intre 1 si 5, nota minima de trecere fiind 3.Tinand seama de faptul ca acest sistem de notare era defectuos incepand cu anul scolar 1957-1958 se trece la sistemul de notare de la 1 la 10 si apoi chiar cu calificative.

Continua pregatire profesionala era intregita prin comisii metodice pe scoala, la clasele I-IV,V-VIII,pe comuna, pe clase,pe specialitatii in scoala ,V-VIII si pe comuna prin cercuri pedagogice pe grupe dce comuna.Tematica acestor activitatii cuprindea la fiecare sedinta informarea politica,informare privind noutati in invatamant, un referat cu tema si lectie deschisa.

Cadrele didactice erau obligate sa fie abonate la presa de specialitate: Gazeta invatamantului,Revista de pedagogie,Lucrari de specialitate.Consiliul profesoral se tinea lunar precum si cu alte ocazii privind problem importante in bunul mers al scolii. In planul de munca al directorului erau prevazute trimestrial temele ce se vor discuta. Aplicarea justa a sistemului de noptare,cum facem pe elevii sa indrageasca munca,analiza situatiei la invatatura pe trimester si an scolar,disciplina elevilor,actiuni gospodaresti,legatura cu familia,prelucrarea tuturor instructiunilor primate de la Inspectorsatul Scolar Raiuonal si apoi Judetean,noutati in publicatii de specialitate, caracterizarea cadrelor didactice inscrise la examenulul de grad didactic,prelucrarea si aprobarea planuluil de munca al scolii pe trimestere si an scolar,problem privind activitatea cu pionierii,disciplina in scoala,participarea elevilor la diferite actiuni,conucursuri scolare,pregatirea serbarilor in cadrul Caminului cultural precum si discutarea planului de cultura pe lotul scolar.

Munca dirigintilor

Pentru imbunatatirea munci dirigintelui,au fost instructiuni elaborate de Miniosterul invatamantului cu numarul 191/1955 cu privire la munca dirigintelui precizand cine poate detine functia de professor diriginte ,care sunt sarcinile profesorului diriginte si necesitatea continuitatii in munca de diriginte.

Sarcina de a indruma munca profesorului diriginte in munca educative i-a revenir Comisiei metodice a dirigintilor, care a intrunit pe toti dirigintii din scala desfasurandu-si activitatea pe problem esentiale in educarea tineretului,caile si mijloacele de rezolvare.Dirigintii din scala noastre in alegerea obiectivelor si sarcinilor de realizat au tinut seama de specificul scolii de varsta elevilor,ne nevoile scolii si ale clasei.Pentru formarea personalitatii elevului diriginti au colaborat cu toti factori educativi: Profesorii,Organizatia UTC,familia,biblioteca scolii. S-au organizat intreceri cu privire la disciplina,frecventa ,tinuta si mediul educative creat in clasa.S-au organizat intalniri pe teme:interiorul clasei Cum ne comportam in vacanta,Invatatorul meu,Comportate in afara de scoala,Munca izvorul tuturor bunurilor material si spiritual,Viata noua in comuna si judetul nostru,Istoricul scolii si al comunei. Dirigintii au fost alaturi de elvii la organizarea echipelor artistice pe clase,la maniferstarile cultural artistice pe scolii si clase, spectacole vizionate , escursii,diferite activitatii gospodaresti la muncile din CAP.

La solicitarea multor locuitorii din comuna si al celor cu domiciliul in alte localitatii-denumiti fii satului-,biroul comitetului communal de partid Consiliul communal a luat imitiativa organizarii unei intaklniri cu fiii satului.Astef in sesiunea Partidyului Popular deputati in unanimitate au hotarat ca in fiecare a 3-a duminica din luna mai sa se sarbatoreasca"Floarea salcamului", iar in anul 1964 cu aceasta ocaziei sa aiba loc proima intalnire cu fii satului.Ca in toate actiunile cultural educative cadrele didactice din comuna au fost mobilizate la acest eveniment.Astefel fiecare cadru didactic in circumscriptia respective de la fiecare familie au luat adresa celor cu domiciliul in alte localiitati pentru a le trasmite invitati.Si cadrele didactice de la aceasta scoala au contribuit la pregatirea progamului artistic:cor,brigade,solisti,recitatori,mesajul pionierilor precum si organiozarea unei expozitii intr-o sala a caminului cultural cu material privind diferite cusaturi,tesaturi,covoare specific localitati.

In dimineata zilei de 18-V-1974 a fost locul de intalnire cu cei veniti in fata caminului cultural. La ora 11, intr-un mars executat de taraful comunei si apoi in melodia indragostitului si neuitatului imn al olteniei "M-a facut mama oltean", de la balconul caminului culturar sad at semnalul inceputul unei mari sarbatori "intalnirea cu cei dragi plecati pentru a se desavarsi in viata".

Sala caminului cultural si balconul au fost pline pana la refuz de oaspeti si locuitori din comuna.O echipa de pioneri a inmanat la intrare fiecarui invitat un trandafir.Au avut loc diferite mesaje din partea conducerii commune si invitati.Farmecul acestei intalniri lau constituit cuvantul de "Bun sosit al pionerilor",discutiile cu oamenii din cele mai diverse profesiuni dar si programul artistic inchinat acestui eveniment au constituit o surpriza placuta.Mesajul profesoarei Serbu Elvira adresat in 30 strofe privind istoricul comunei,realizarilor obtinute, netarmurita nerabdare si dragoste ca localnici sasi vada fii intr-un moment de neuitat.

Fii ce azi vati adunat

Si stabateti satu-nlat,

Multe amintiri va leaga

De Poiana voastra draga

Incheand astefel:

Va invitam la padure

C-avem preparate bune

Cu toti san e veselim

Si parfumul sal simtim

Iar pionera de la Scoala noastra Caragea Daniela tanara si talentata solista a ridicat asistenta in picioare prin cantecul, " Comuna Mea, mandra gradina " din care reda numai inceputul:

Sunt commune multe-n lume

Dar inima mie-mi spune,

Ca nu-I alta mai frumoasa

Cum este comuna noastra

Programul cultural artistic a cuprins tot ce a fost mai frumos,mai impresionant,din realizarile de pana acum,cor,teatru,dansuri populare,solisti vocali si instrumentisti,brigade artistica de agitatie,poezii multe fiind rasplatite cu diplome si distinctii la diferite concursuri pe comuna,intercomunal si judet.De mult succes sa bucurat programul dat de corul caminului cultural sub bagheta tanarului si neobositului profesor Caragea Viorel cu care a luat multe distinctii la diferite concursuri.

Dupa acest program cultural artistic de mare succes oaspetii au luat masa intr-un cort din spatele consiliului local participand chiar la jocurile tarafului popular ca alta data sau intretinut si au depanat multe amintiri de neuitat, dupa care sa pornit cu autobuzele puse la dispozitie de consiliul local la locul stabilit in mijlocul padurii unde i-au asteptat multi localnici si un program cultural artistic cu ocazia sarbatorii "Floarea Salcamului".

Fiindca ne-am asteptat ca multi fii ai satului care au fost eleviiacestei scoli san e viziteze, am organizat aceasta intalnire cu un grup de pionieri care sai intampine cu un trandafir, iar cateva cadre didactice au aratat realizarie inclusive constructia noului local de Scoala.Cei care ne-au vizitat Scoala si-au amintit de perioada cand erau elevi amintidusi tot odata eforturile depuse de cetatenii acestei circumscripti scolare privind o confectionare a 100.000 pucati caramida arsa a sumei de bani pentru cumpararea acestei cladiri veche si cutotul necorespunzatoare pentru desfasurarea invatamantului precum si hartuirea membrilor comitetului scolar privind intarzierea achitarii colosale sume de 60.000 lei si mai ales tupeul proprietarului care fara a oferi anumite a vantaje simtind ca avem urgenta nevoie de asemenea local sustinea saI se poarte numele acestei scoli.

MUNCA CU FAMILIA

Pentrru a realize o cat mai buna coordonare a munci de educare a elevilor,sa dezvoltat colaborarea scolii cu familia, principali factori educative iata dece mii si mii de fire,adese ori invizibile leaga pe parinti de cadrele didactice.Si nici nar putea fi altfel.In acea perioada indelungata relatia dintre Scoala si familie au dobandit un continut nou fondat pe raspunderea comuna.Pedagogia nu dispune de un sertar cu retete sigure de unde poti scoate solitii pentru fiecare copil.Au existat insa metode incercate care au trebuit aplicate cu discernamant de la elev la elev.Dupa cum elevi prezinta individualitati foarte diferite,asa si familiile lor sunt medii micro-sociale cu profile si mentalitati deosebite,care au pus amprente durabile pe personalitatea copilului.DE aceea fiecare cadu didactic a trecut printr-o subtila si discretie o investigatie insa la inceputul anului scolar,pe langa culegerea tuturor datelor in caietul special de observatii,sa se cunoasca si profilul moral,cultural.Cadrele didactice si-au impus sa lucreze nu numai cu clasa ci si cu familia pentru ca elevul isi petrece cel mai mult timp in familie.In aceasta perioada cadrele didactice si-au intocmit convingerea ca "toti parinti isi iubesc copii" darn u toti se ingrijesc de ei lafel,nimeni nu le contesta dragostea lor fata de copii.Uni parinti s-au marginit sa munceasca cu drag pentru copii,sai alimenteze,sai imbrace,sai trimita la Scoala,sa le dea din cand in cand un sfat,sa le satisfaca cate o placere,sa mearga cu ei la medic cand sunt bolnavi si ..cam cu cele insirate mai sus au constiinta impacata ca si-au facut datoria.Cu toate acestea li sa spus ca nu si-au facut datoria deplin,ca le mai ramne multe de facut pentru a putea fi cu adevarat cu constiinta linistita si impacata.Permanent sa aratat parintilor ca principala activitate a scolarilor este invatatura.Invatatura este o munca sin u o munca usoara.Iata deci,ca parinti au retinut felul cum trebuie sa arate copilul cum sa munceasca ,cum sasi efectueze temele.Au fost cazuri cand elevi munceau dezorganizat.Iata de ce sa gasit necesart ca sa se arate parintilor ca copii lor sa invete dupa un program,sa respente cu strictete dinpul sa-si scrie temele la timp,sa aiba un loc de munca.

Cu ocazia vizitelor la domiciliu sa urmarit sa se cunoasca conditiile in care lucraza elevul:liniste,lumina,masa de lucru,daca I se respecta regimul de munca ,daca are sufficient timp de joaca si odihna, daca este supravecheat si ajutat in mod correct la executarea temelor daca este alimentat cum trebuie.Toate cele constatate au fost trecute in caietul de observati.

In primele saptamani de Scoala, legatura scoli cu familia este necesara ca orcand ,mai ales in situatia elevilor care vin pentru prima data la Scoala.Cadrele didactice au dat indrumari parintilor cum se rezolva unlele exerciti,cum se compun problemele ,cum se intvata o poezie,o lectie de istorie,geografie,gramatica.Exista tatici si mamici foarte cumsecade care nu dau voie copiilor sa gandeasca singuri cum se rezolva problemele,exercitiile executand diferite desene,harti, compuneri in locul lor.Desigur ca li sa aratat modul gresit in care inteleg sa-si ajute copii.A ajuta nu inseamna a munci in locul lor.Sa nu-si ofere ajutorul decat atunci cand este necesar, in asa fel ca sa nu le stirbim initiative si raspunderea personala.

Activitatea cu familia a fost o preocupare de seama a cadrelor didactice.In planul general de munca a scolii au fost incluse obiectivele fiecarui cadru didactic, avand un caiet special cu desfasurarea activitatii.Tematica adunarilor cu parintii a fost intocmita

Pe baza unor defectiuni constatate in comportarea unor elevi la disciplica si invatatura,dezbatand probleme cu character general, pedagogic:cum san e ajutam copii la invatatura, Organizarea regimului zilnic al elevilor, Obligatia parintilor fata de copii lor, Organuzarea timpului liber al scolarilor, Pedepse si recompense,Cum pregatim copilul pentru Scoala.La clasele mari sa pastrat legatura discutiilor si in cadrul orelor de dirigentie mai ales legat de orientarea scolara si profesionala.Nu alipsit nici tema :Educatia prin munca si pentru munca a copilului in familie, aratand felul cum elevul trebuie deprins sa munceasca, invatat sa iubeasca munca, sa iubeasca pe cei care muncesc, Participarea elevilor la munca culturala,Patriotica,in diferite serbari de activitate.Pe fiecare clasa functiona un comitet de parinti,iar presedintele de la fiecare clasa facea parte din comitetul de parinti pe Scoala.Multe actiuni sau intreprins prin mobilizarea parintilor privind gospodarirea scoli:aratul gradini,transportul lemnelor de la padure, diferite reparatii si maia les lucrarile de constructie a scolii,infrumusetarea scolii,confectionat etajere de flori,cusut perdele etc.

ORGANIZATIA DE PIONIERI

Sinstemul munci educative sin Scoala generala a cuprins in mod indisolubil si activitatea desfasurata de organizatia pionierilor,al carei rol a fost precizat in Statutul Unitatilor si detasamentelor de pionieri din RSR.

In cadrul programului elaborate de multe documente de partid, sau stability sarcini precise si pentru organizatia de copii si tineret.In lumina acestor documente a luat fiinta si in Scoala noastra organizatia de pionieri.Aceasta organizatie a fost chemata sa actioneze pe cai si mijloace specifice, in directia inbunatatirii munci educative,politice si in randurile pionierilor si scolarilor, sa-si amplifice contributia la desfasurarea intregi activitati de invatamnt.Membri organizatiei, fiind cei mai constienti si mai active elevi ai scolii ,au reprezentat nucleul mobilizator al colectivului scolar.Pana in anul 1966,nucleul de baza al organizatie de pionieri era grupa.Ia cuprindea pionieri aceleiasi clase, condusa de un presedinte de grup.Fiecare clasa constituia un detasament codus de un colectiv compus din presedintele de detasament,presedinti de grupa,precum si instructorul de pionieri.Unitatea era compusa din detasamentele scolii.Sfatul de pionier era alcatuit din:directorul scolii,secretarul UTC, instructorul superior de pionieri, invatatori,profesori,parinti.Infintarea unitatii de pionieri a fost atribuita tinerei invatatoare Purcarin Elena care prin instructiunile de la raion si chiar judet, a materialelor in acest scop a reusit ca printr-o munca constiincioasa sa gaseasca un puternic ecou in randurile scolarilor.Chemarea primului si a celui de-al doilea Frum National al pionierilor adresat intrigii organizati de pionieri un vibrant apel:sa sadim in constiinta fiecarui pionier si scolar atitudinea inaintata fata de invatatura si munca,fiecare pionier sa fie silitor,sa munceasca spre imbunatatirea muncii sale proprii,sa contribuie,tot odata,active, la reusita muci intregului colectiv.prin activitatea sustinuta organizatia pionierilor impreuna cu Scoala si familia a reusit sa se cultive in inima generatiei tinere sentimental draostei da patrie si popor.Faptul ca invatatori si profesorii diriginti au indeplinit functia de commandant de detasamente sau creat conditii deosebit de favorabile pentru asigurarea coordonarii munci educative in educarea tineri generatii.

EFICIENTA MUNCII EDUCATIVE CU PIONERII A FOST DETERMINATA IN BUNA MASURA DE PRICEPEREA CU CARE COMANDANTI INSTRUCTORI AU STIUT SA VALORIFICE ,SA DIRIJEZE ACEST POTENTIAL PRIN ACTIUNI ADECVATE VARSTEI PIONIERILOR.A fost fundamental cunoasterea de catre comandanti a preferintelor,dorinteler si intereselor pionerilor.Animati de dragostea fata de copii,comandanti detasamentelor de pioneri ,au utilizat metode variate in activitatea cu pionerii,straduindu-se sai antreneze in actiuni interesante .Asa sa ajuns ca pionerii sasi organizeze in mod placut si util ,timpul liber sasi indeplineasca cu consticiozitate si pasiune obligatiile scolare si opstesti,toate acestea fiind influentate pozitiv in adunarile pionereseti.Mentionam in acest sens numeroase adunari de detasament in care sau dezbatut probleme privind invatatura,munca,comportarea si o serie de teme :Sa invatam din experienta celor mai buni;Sa urmam exemplul celor silitori;Invatatura datorie de onoare ;Cum invat o poezie;Cum imi fac temele ;Sarcinile mele;Sarcinile colectivului.In situatii in care elevul are rezultate slabe la invatatura ,sa urmarit cum nu trebuie lovit cu dispretul,nu trebuie scos din randul colectivului,mobilizarea fortelui lui de a se indrepta .

Timpul liber este sit imp de culturalizare,de apropiere a copilului ,de tezaurul apei si literaturi,de formarea gustului pentru frumos,de dezvoltarea a sensibilitati.Actiuni cum sunt:Concursurile de creztie literala ,vizite ,excursii,drumetii,festivaluri cultural artistice au avut un rol insemnat in cultivarea spirituala a tinerei generatii.Pentru sprijinirea procesului de invatamant ,legare cunostintelor de practica,un accent deosebit sa pus pe insusirea de catre pioneri a cunostintelor ce sa gasesc in piesa pionereasca,radio,TV,cinematograf.Sau urmarit emisiunile TV:7 contra 7;Teleinciclopedia,Cravatele Rosii,Sau organizat concursuri:Cel mai bun recitator,Cel mai bun povestitor,Precum si adunari cu teme diferite.Fiecare joc si probleme din lucrarea "Jocuri si probleme distractive pt pioneri" a fost considerat ca un bun exercitiu de gimnastica a minti.Sau urmarit evitarea supraincarcari elevilor cu teme si activitati inafara de clasa precum si avitarea paralelismului activitatilor pioneresti in raport cu cele scolare.Deasemenea au avut loc intalniri cu batranii satului participanti la primul si al doilea razboi mondial,activisti de partid ,pioneri,doctori,ingineri,fruntasi in CAP si alte unitati administrative ,cu conducerea comunei ,vorbindule pionerilor despre vieata din trecut si present,istoricul comunei si scolii ,conducatori din diferite institutii.

CERCURILE DE ELEVI

Dezvoltarea multilaterala a personalitatii elevului depaseste granitele activitatii instructive educative pe care o defasoara la clasa, solicitand in acest scop si alte forme de acivitate si nume activitatile inafara de clasa sis cola.

La rganizarea activitatii inafara de clasa si scola cunducera scolii, dirigintii si invatatorii au colaborat dand astfel intregii activitati character educativ, respectarea pe cat posibil, particilaritatilor de varsta, sa raspunde pe cat posibil intereselor si dorintelor, sa contribuie pe cat bosibil lka dezvoltarea spirirului de initiative. Din activitatile inafara de clasa si Scoala organizate de soala si conduse da invatatori si profesori amintim:serbari scoalre, excursii, vizite, drumetii, cercuri de elevi, vizionari de filme, piese de teatru si programe de televizoune, etc.

Activitatea elevilor din cercurile pe obiecte consituie un mijloc efficient si neceser pentru daevoltarea aptitudinilor lor personale in toate domeniile: stiintei, iterature, arta, tehnica. Scoala afost preocupata in aceasta directie fiind calauzita de principiul adancirii si largirii cunostintelor capatete la orele de curs, de a foma elevilor deprinderi de studio si de cercetere dand posibilitetea fiecerui elev de asa manifest ape deplin personalitatea si preocuparile sale.

Din anul 1970 cand au luat fiinta clasele 5-10 au functionat urmtoarele cercuri conduse de cadre pe specialitati: Tinerii naturalisti; Literatura si folclor, Tinerii matematicieni. Maini indemanatice, Cercul de cusaturi, Traforaj si sportive, Fizica chimie, istorie geografie; Limba romana, Matematica, Dansuri popurare.

Participarea elevilor scolii la concursurile literare si stiintifice a luat o mare amploare. Aceasta forma de activitate, prin care s-au afirmat elevi cu aptitudini deosebite au constituit I o preocupare a conducerii scolii si cadrelor didactice de specialitate care i-au adunat si stimulat pe participanti premiati si mentionati. Serbarile, activitati cultural artistice ca: 8 martie, alegeri locale, Ziua victoriei, Aniversarea infiintarii organizatiei de pioneri, 1 Mai, poiezii, dialoguri, scenete, serate literare, Viata si opera unor scriitori si poeti; Luptele eroice ale ceferistilor din februarie 1933.

Sub indrumarea cadrelor didactice s-au organizat vizite si excursii in comuna, la fabrica ICIL, preparate lactate, IRIL, tamplarie SMT, CAP atat la camp cat si la unitatile zootehnice din fiecare CAP, Muzeul de istorie din Calafat, locul de unde a plecat prima ghiulea spre Vidin in razboiul de independenta, debarcader Fabrica tesatorie, Conserve.

De asemeni inca de la punerea in functie Hidrocentrala Portile de fier, s-au organizat vizite, excursii care au ajuns pana la Baile herculane. De asemeni cu sprijinul profesorului de limba romana Nichitescu Niocolae care avea domiciliul in Craiova s-a inleznit organizarea de vizite in orasu Craiova la: Muzeul de arat, Gradina botanica, Parcul Romanescu, Electro Putere, 7 Noiembrie.

Dupa darea in folosinta a noului local de Scoala un obiectiv de seama a fost amenajeara terenului de sport. La acesta actiune au contribuit toate cadrele didactice mentionand interesus, preocuparea si dorinta tanarului absolvent de Educatie Fizica Netoiu Ion. Mai intai a fost procurarea materialului necesar orelor din sala de sport. Apoi prin actiuni cu elevii la diferite unitati agricole prin munca efectuata la cules de cartofi, legume, fructe, etc s-au strans fonduri pentru asfaltarea terenului de sport. Aceasta a permis infiintarea, amenajearea unor terenuri pentru hambal, mini fotbal, tennis de camp, pista de alergare, groapa de nisip pentru sarituri in inaltime si lungime. Aceasta a dus ca prin directa pregatire a tanarului si pasionat al sportului professor Netoiu Ion sa se antreneze un mare numar de elevi, sa fie recrutati cei cu rezultate bune la toate disciplinele scolare, fapt ce a permis participarea la diferite concursuri pe Scoala, comuna, si chiar judet, obtinandu-se un insemnat numar de diplome distinctii etc.

Deasemani in cadrul scolii in baza cunostiintelor predate la clasa privind regurile de circulatie rutiera au luat finite echipe, care echipate corespunzator printr-un plan pe Scoala s-au format echipe spijinind corespunzator supravegherea venirea si plecarea elevilor de la scaoala evitand accidente de circulatie in acesta zona.