Metodica - metode de predare a legendelor

Metodele de predare a legendelor sunt:

Orala

a)      Expunerea - metoda expozitiva a legendelor, folosita sub forma de povestire si explicatie.

Pentru a dobandi valori formative, aceasta metoda trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:

- precizarea obiectivelor

- selectarea informatiilor esentiale din legenda

- structurarea si sistematizarea logica a continutului de idei din legenda

- claritatea expunerii legendei

- vorbirea clara si expresiva

b)      Conversatia - metoda integrativa a legendelor, folosita sub diferite forme:

- conversatia introductiva, mijloc de pregatire a elevilor pentru inceperea activitatii didactice

- dialogul sau conversatia euristica prin care se dezvolta cunostinte noi

- conversatia pentru aprofundarea cunostintelor

- conversatia pentru fixarea si aprofundarea cunostintelor

conversatia de verificare a cunostintelor

Oral-vizuale, metoda de comunicare a legendelor uzitata in procesul de instruire prin film, teatru, diafilme, televiziune

Oral-auditiva - metoda de comunicare prin radio, casete, discuri, benzi

Analiza legendei epice

Textele care apartin genului epic sunt cele mai accesibile pentru elevii din ciclul primar. Pentru abordarea acestor texte este necesara cunoasterea raportului dintre autor si realitatea exprimata, precum si modalitatile prin care aceasta este relatata. Nu va recurge la nici o definitie sau concept de teorie literara, ci, dupa o prima lectura, se va stabili ca in textul respectiv se povesteste ceva, in care apar personaje de legenda ce participa la intamplari mitice. La povestirea legendelor participa naratorul (cel care povesteste) - si personajele individuale si colective, care savarsesc faptele povestite de narator.

Elevii vor fi condusi sa intuiasca gradatia interioara a actiunii, momentele desfasurarii acesteia, conflictul dintre bine si rau, triumful binelui asupra raului. Organizarea interna a textelor poate deveni mijlocul prin care va fi inteles mesajul operei literare discutate. Analiza textelor presupune cunoasterea de catre institutor a notiunilor de organizare a unui text epic, fara ca el sa transmita elevilor aceste notiuni.

Expozitiunea ofera cadrul natural, stabileste timpul si contureaza principalele personaje ale actiunii.

Intriga textului apare ca o motivare a actiunii si are rolul de a orienta atentia elevilot spre derularea acesteia.

Desfasurarea subiectului se reduce in primele doua clase primare la una ori doua idei principale, in clasele a III-a si a IV-a aceasta este mai dezvoltata, cuprinzand mai multe momente.

Punctul culminant este momentul cel mai captivant al actiunii si ofera cele mai multe resurse educative, punand in evidenta trasaturile morale ale personajelor.

Deznodamantul actiunii nu reprezinta incheierea textului epic, ci el poate cuprinde sau poate fi completat cu o maxima, un proverb sau o invatatura.

Institutorul va recurge la modalitati prin care naratorul a realizat povestirea legendei, elevii fiind orientati spre ordinea momentelor pentru a intelege mai usor mesajul legendei si sa poata face, la randul lor, o expunere clara a continutului legendei.

Analiza legendelor cu continut istoric

Legendele cu continut istoric au, prin structura lor, un anumit specific, determinat de bogatia resurselor educative. In abordarea acestor legende se va face apel la acele elemente componente ale lecturii explicative care solicita indeosebi latura afectiva a elevilor. Prin continutul acestor texte elevii vor cunoaste momente si figuri de eroi din istoria patriei si a poporului nostru. Lectura legendelor cu continut istoric ajuta elevii din ciclul primar, fara a primi vreo definitie, sa se familiarizeze cu notiuni istorice cum ar fi cele referitoare la cronologie (epoca, perioada, secol, mileniu), vita economica (munca, unelte de munca), de viata sociala si politica (forme de stat, clase sociale, razboaie).

Studiul legendelor istorice are ca scop cultivarea sentimentului de patriotism prin intelegerea continutului faptelor, a semnificatiei evenimentelor prezentate, prin forma de realizare si modul de exprimare.

Metoda utilizata, ca si in alte texte, in analiza legendelor cu continut istoric este lectura explicativa.

Legendele istorice apeleaza la elemente fantastice in explicarea genezei unui lucru, a unei fiinte sau a unui fenomen, in evocarea unui eveniment istoric sau a faptelor unor eroi. Pentru intelegerea acestor texte se va pune accent pe semnificatia faptelor, un rol insemnat inrealizarea acestui obiectiv avandu-l povestirea ei, va creea fondul afectiv pe baza caruia se va desfasura analiza textului. Din povestirea realizata inainte de analiza propriu-zisa se vor introduce si cuvinte si expresii noi, necunoscute din text.

Proiect de lectie

Data: 5 martie 2003

Clasa: a II-a

Institutor: Firu Mihaela

Profesor coordonator: Doina Ungureanu

Tipul lectiei: mixt

Obiectul: citire

Subiectul: "Stefan cel Mare si Vrancioaia" de Al. Vlahuta

Scopul:

a) informativ

- familiarizarea elevilor cu specificul legendelor istorice

dobandirea unor cunostinte despre viata oamenilor in timpul domniei lui Stefan cel Mare;

c)      formativ

- dezvoltarea capacitatii de a desprinde informatii esentiale dintr-un text citit

- consolidarea deprinderii de a citi fluent si corect un text de mica intindere.

b)      educativ

- cultivarea sentimentelor de dragoste fata de trecutul glorios al poporului roman, fata de lupta sa legendara pentru libertate

- trezirea interesului pentru legenda istorica, specie literara indragita de copii

Nivelul initial:

- elevii au cunostinte despre personalitatea domnitorului Stefan cel Mare si despre faptele sale vitejesti;

pot desprinde idei principale dintr-un text cu ajutorul institutorului;

Continutul informativ - aspecte din viata oamenilor si lupta acestora impotriva turcilor in timpul domniei lui Stefan cel Mare, asa cum reies din textul legendei.

Obiective operationale:

Cognitive:

O₁ - sa sesizeze cateva trasaturi specifice legendei istorice;

O₂ - sa numeasca autorul legendei;

O₃ - sa gaseasca expresiile si cuvintele necunoscute;

O₄ - sa le utilizeze intr-un enunt propriu;

O₅ - sa citeasca in ritm propriu in gand si cu voce tare;

Psiho-motorii:

O₆ - sa analizeze imaginea si sa redacteze pe scurt continutul acesteia;

O₇ - sa respecte ortgrafia si punctuatia in scrierea raspunsurilor la intrebari;

Afectiv-atitudinale:

O₈ - sa manifeste interes pentru lectura legendelor;

O₉ - sa-si exprime admiratia pentru trasaturie morale ale voievodului, ale Vrancioaiei si ale fiilor ei.

Strategia didactica:

a) metode: lectura explicativa, conversatia euristica, explicatia, povestirea;

b) mijloace de invatamant: manualul, plansa, harta, portretul lui Stefan cel Mare;

c) forme de organizare: frontal, individual.

Evaluarea: continua

Scenariu didactic

Nr. crt.	Etape	Obiective	Activitatea Institutorului	Activitatea copiilor
	Moment organizatoric		Se asigura linistea si disciplina in sala de clasa. Se pregatesc materialele necesare pentru ora.	Copii se pregatesc pentru ora.
	Captarea atentiei		In timp ce verific tema pentru acasa jucati-va putin. Scrie cate cuvinte poti care sa se termine in grupul de litere "ac". Eseu: Fise de desenat - lumea acvatica Proiect: Evaluare semestriala - toamna - iarna - grupa pregatitoare	Copii scriu in caiete cuvinte ca: hamac, copac, brotac, sac, colac, arac, zodiac etc.
	Verificarea cunostintelor anterioare	O6 O9	Cine a fost Mihai Viteazul? Care au fost trasaturile morale ale domnitorului? Ce alti domnitori romani mai cunoasteti?	Copii raspund: domn al Tarii Romanesti, ban al Craiovei. Trasaturi morale: viteaz, darz, cinstit etc. Stefan cel Mare, Mircea cel Batran etc.
	Anuntarea temei noi	O1	Astazi o sa citim o frumoasa legenda despre Stefan cel Mare.
	Transmiterea de cunostinte noi	O8 O2 O3 O1 O6	Le voi citi copiilor legenda. Imagini si portretul domnitorului. Cine a fost Stefan cel Mare? Notati-va in caiete cateva date despte Stefan cel Mare: - domn al Moldovei - mari victorii impotriva turcilor - a construit numeroase manastiri Sa trecem la citirea legendei, sa explicam cuvintele si expresiile necunoscute. Acestea vor fi trecute in caietele vocabular. vadana - vaduva, femeie careia i-a murit barbatul; prispa - partea exterioara, din fata unei case taranesti; legenda - povestire care cuprinde, pe langa faptele adevarate, si fapte imaginate de scriitor. Care sunt personajele intamplarii? De ce s-a oprit domnul Stefan la casa Vrancioaiei? Ce a aflat Vrancioaia de la domnitor? Ce hotarare a luat Vrancioaia? Cum s-au purtat feciorii Vrancioaiei in lupta? Cu ce i-a rasplatit Stefan pe copiii Vrancioaiei? Explicati intelesul propozitiilor: "Imi sunt dragi ca lumina ochilor". "Oaste noua iesea ca din pamant". Acum rezolvati urmatoarea tema independent: Gasiti cuvinte cu sens asemanator, pentru cuvintele: oaste, vadana, trudit.	Copii asculta Isi noteaza pe caiete informatiile pe care le transmit. Copiii citesc, pe rand, cate un fragment. Noteaza cuvintele noi in caietele vocabular. Personajele intamplarii sunt Stefan cel Mare, Vrancioaia si fiii acesteia. Copiii raspund in continuare intrebarilor institutorului. Copiii incearca sa explice, cu ajutorul institutorului, intelesul propozitiilor. Copiii rezolva independent, pa caiete tema data. Personajele intamplarii sunt Stefan cel Mare, Vrancioaia si fiii acesteia.
	Tema pentru acasa	O4	Pentru acasa imaginati-va si dati un alt curs povestirii.	Copiii noteaza tema pentru acasa.

Note

Lucian Blaga, Pietre pentru templul meu, Buc., 1920, p. 8.

Ion Valerian, De vorba cu Lucian Blaga. Corespondente, in: "Viata literara", I, Nr. 1/1926, p. 21.

P. Draghici, Poezia lui Lucian Blaga. Corespondenta, Sibiu, 1930, p. 33.

Id., ibid., loc. cit.

Lucian Blaga, Geneza metaforei si sensul culturii, in: Trilogia culturii, Buc., E.P.L.U., 1969, p. 353.

Id., ibid., p. 345.

Lucian Blaga, Elogiu satului romanesc, in: Izvoade, Buc., Ed. Minerva, 1979, pp. 34-38.

Id., ibid., loc. cit.

Id., ibid., loc. cit.

M. Eliade, Comentarii la Legenda Mesterului Manole, 1943, pp.19-20.

Id., ibid., loc. cit.

Lucian Blaga, Elogiu satului romanesc, in: Izvoade, ed. cit., pp. 39-40.

Lucian Blaga, Gandirea magica si religia, in: Trilogia valorilor, p. 23.

Tudor Pamfile, Cerul si podoabele lui, Buc., Ed. Socec, 1915, p. 106.

Lucian Costin, Anecdote, snoave, legende, Craiova, 1936, p. 45.

N. I. Dumitrascu, Mosteniri, povestiri, legende si amintiri istorice, Craiova, 1926, p. 10.

Ilie I. Mirea, Antologie de folclor romanesc, Buc., Ed. Cugetarea, 1940, p. 74.

Ion Muslea si Ov. Birlea, Tipologia folclorului din raspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu, Buc., Ed. Minerva, 1970, p. 31.

M. Sadoveanu, Opere VII, E.S.P.L.A., 1956, pp. 617-625.

Grigore Stefanescu, Geologia si legenda, Buc., 1900, extras din Analele Academiei Romane, seria II, tom XXII, p. 394.

Elena Niculita-Voronca, Datinile si credintele poporului roman, adunate si asezate in ordine mitologica, Tipografia Isidor Wiegler, 1903, p. 12.

S. N. Cramer, Istoria incepe la Sumer, Buc., Ed. stiintifica, 1962, p. 145.

Ion Muslea, Ov. Birlea, Op. cit., ed. cit., Buc., 1970, p. 117.

G. Calinescu, Estetica basmului, Buc., E.P.L., 1965, p. 273.

Elena Niculita-Voronca, Op. cit., ed. cit., p. 389.

I. Urban Jarnik si A. Barsaneanu, Doine si strigaturi din Ardeal, Buc., Ed. Minerva, 1985, p. 121.

Lucian Blaga, Antologie de poezie populara, Buc., E.P.L., 1966, p. 257.

Gh. I. Ceausanu, Op. cit., ed. cit., pp. 89-90.

Tudor Pamfile, Op. cit., ed. cit., p. 88.

Elena Niculita-Voronca, Op. cit., ed. cit., p. 26, 145, 155, 590.

Id., ibid., p. 147.

Gh. Ceausanu, Superstitiile poporului roman. In asemanare cu ale altor popoare vechi si noi, Bucuresti, Ed. Saeculum, 2001, p. 101.

I. Otescu, Credintele taranului roman despre om si stele, Buc., Ed. Carol Gobl, p. 54.

Elena Niculita-Voronca, Op. cit., ed. cit., p. 147.

Id., ibid., p. 803.

Ghe. Ciausanu, Op. cit., ed. cit., p. 82.

X X X, Poezia obiceiurilor traditionale, Buc., E.P.L., Colectia "B.P.T.", 1967, p. 118.

X X X, Descantec de deochi in: Poezia obiceiurilor traditionale, ed. cit., pp. 302-303.

Gh. Sincai, Invatatura fireasca spre surparea superstitiei norodului, Buc., Ed. stiintifica, 1964, p. 68, 95, 105.

Elena Niculita-Voronca, Op. cit., ed. cit., p. 6.

Id., ibid., p. 102.

Tudor Pamfile, Mitologia romaneasca. Pamantul si credintele poporului roman, III, Buc., Ed. Cultura Nationala, 1924, pp. 12-13.

Sm. Fl. Marian, Insectele in limba, credintele si obiceiurile romanilor. Studiu folcloristic, Buc., Ed. Carol Goble, 1903, p. 48, 51, 54.

Elena Niculita-Voronca, Op. cit., ed. cit., pp. 25-26.

Id., ibid., p. 157.

Sabatino Muscati, Lumea fenicienilor, Buc., Ed. Meridiane, 1975, p. 6.

Mircea Eliade, De Zamolxis à Ghenghis-Khan, Paris, Ed. Paiot, 1970, p. 55.

Elena Niculita-Voronca, Op. cit., ed. cit., p. 157, 159.

Id., ibid., p. 119.

Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Buc., Ed. Univers, 1977, p. 216.

I. Otescu, Op. cit., Buc., ed. cit., 1907, p. 54.

Gilbert Durand, Op. cit., ed. cit., pp. 219-220.

Bibliografie

Vasile Alecsandri, Poezii populare ale romanilor, Bucuresti, 1966.

Anca Balaci, Mic dictionar mitologic greco-roman, ed. a II-a, Bucuresti, Ed. stiintifica, 1969.

L. Blaga, Antologie de poezie populara, Bucuresti, E.P.L, 1966.

L. Blaga, Trilogia culturii, Bucuresti, E.P.L.U, 1969.

L. Blaga, Pietre pentru templul meu, Bucuresti, 1920.

T. Brill, Legende populare romanesti. Antologie, Bucuresti, Ed. Minerva, 1970.

G. Calinescu, Estetica basmului, Bucuresti, E.P.L., 1965.

Gh. Ciausanu, Superstitiile poporului roman. In asemanare cu ale altor popoare vechi si noi, Bucuresti, Ed. Saeculum, 2001.

N. Chiru, Literatura romana clasele V-VIII pentru examenul de capacitate si studiul textelor in clasa, Bucuresti, Ed. An-Da, 2000.

Lucian Costin, Anecdote, snoave, legende, Craiova, Ed. Scrisul Romanesc, 1936.

S. N. Cramer, Istoria incepe la Sumer, Bucuresti, Ed. stiintifica, 1962.

P. Draghici, Poezia lui Blaga. Corespondenta, Sibiu, 1933.

Ov. Drimba, C. Ionescu, V. Alecu, Gh. Lazarescu, Literatura universala - manual pentru clasa a XI-a si a XII-a - Scoli normale, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1990.

N. I. Dumitrascu, Mosteniri, povestiri, legende si amintiri istorice, Craiova, Ed. Scrisul Romanesc, 1926.

Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Bucuresti, Ed. Univers, 1977.

M. Eliade, Comentarii la Legenda Mesterului Manole, Bucuresti, 1943.

M. Eliade, De Zamolxis à Gengis-Khan, Paris, Ed. Paiot, 1970.

Fl. Firan, C. M. Popa, Alecsandri, Craiova, Ed. Poesis, Colectia "Antologii scolare 11", 1995.

A. Fochi, Valori ale culturii populare romanesti, vol. II, Bucuresti, Ed. Minerva, 1988.

Artur Gorovei, Cimiliturile romanilor, Bucuresti, Ed. Eminescu, 1972.

Elena Joita, Curs de pedagogie scolara, Reprografia Universitatii din Craiova, 2001.

Sm. Fl. Marian, Studiu folcloristic, Bucuresti, Ed. Carol Goble, 1903.

Alexandru Mitru, Legendele Olimpului, vol. I-II, Bucuresti, Ed. Tineretului, 1973.

Ion Neculce, Opere, Bucuresti, Ed. Minerva, 1982.

I. Otescu, Credintele taranului roman despre om si despre stele, Bucuresti, Ed. Carol Gobl, 1907.

Tudor Pamfile, Cerul si podoabele lui, Bucuresti, Ed. Socec,1915.

Mihai Pop, Pavel Ruxandoiu, Folclor literar romanesc, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1991.

Mihail Sadoveanu, Opere VII, Bucuresti, ESPLA, 1956.

Ion Muslea, Ov. Birlea, Tipologia folclorului din raspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu, Bucuresti, Ed. Minerva, 1970.

C. Stoica, E. Vasilescu, Literatura pentru copii - manual pentru clasa a XII-a - Scoli normale, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1997.

I. Serban, Legende despre flori si pasari. Antologie, Buc., Ed. Minrva, 1990.

Gh. Sincai, Invatatura fireasca spre surparea superstitiei norodului, Bucuresti, Ed. stiintifica, 1964.

Doina Ungureanu, Metodica predarii limbii si literaturii romane, Reprografia Universitatii din Craiova, 2000.

I. Valerian, De vorba cu Lucian Blaga, in: "Viata literara", Nr. 1/1926.

Elena Niculita-Voronca, Datinile si credintele poporului roman, adunate si asezate in ordine mitologica, Tipografia Isidor Wiegler, 1903.

X X X, Legende populare romanesti, Bucuresti, Ed. Albatros, 1983.