Managementul clasei de elevi - obiective

Scopul unitatii de curs: asimilarea de concepte si teorii specifice domeniului stiintelor educatiei cu aplicabilitate in managementul clasei de elevi;

Obiective la sfarsitul cursului, participantii vor fi capabili sa:

- valorifice principalele dimensiuni ale managementului clasei de elevi, in conditiile activitatii educationale concrete;

- identifice situatii de criza educationala;

- adopte strategii adecvate de gestionare a acestora;

- aplice metode personalizate de rezolvare si strategii de interventie eficienta in contexte specifice;

- dezvolte atitudini si valori adecvate schimbarilor de natura educationala si sociala favorabile dezvoltarii profesionale.

Teme:

Modulul 1: Conceptul de management;

Modulul 2: Managementul clasei;

Modulul 3: Componente ale managementului clasei: managementul

continuturilor;

Modulul 4: Componente ale managementului clasei: managementul relatiilor

interpersonale;

Modulul 5: Componente ale managementului clasei: managementul

problemelor disciplinare;

Modulul 6: Rolurile manageriale ale cadrului didactic;

Forme de organizare: prelegere, ateliere de lucru, workshop-uri ;

Resurse:

umane: profesorii ;

materiale: PC, note de curs, fise de lucru, coli flipchart ;

Modalitati de evaluare fise de evaluare, chestionare, teste, produse (postere), mini-proiecte de formare individualizata, portofolii.

Bibliografie:

1. Doina Salavastru,Psihologia educatiei,Editura Polirom Iasi , 2004;

2. Sorin Cristea, Managementul organizatiei scolare,Editura Polirom,Iasi, 2000;

3. Mariana Dragomir, Managementul activitatilor didactice, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2004;      

Modulul I: Conceptul de management

Managementul reprezinta un proces constient de conducere si coordonare a actiunilor si activitatilor individuale si de grup, de mobilizare si alocare a resurselor organizatiei in vederea indeplinirii obiectivelor acesteia in concordanta cu misiunea, finalitatile si resposabilitatile sale economice, sociale.

Modulul II: Managementul clasei

Managementul, in maniera lui actuala de abordare isi gaseste o aplicare specifica si in domeniul conducerii educatiei, ca actiune complexa de dirijare , proiectare si evaluare a formarii , dezvoltarii personalitatii  fiecarui individ, conform unor scopuri. Managementul scolar se poate structura la diferite niveluri, unul dintre ele fiind cel al clasei de elevi. Astfel, se distinge un management al clasei de elevi, care poate fi considerat un tip de management in care predomina activitatile de predare- invatare- evaluare. Activitatea profesorului la clasa cuprinde nu numai operatii de predare-invatare-evaluare, ci presupune si culegerea de informatii despre elevi, despre stilul lor de invatare, despre relatiile dintre elevi, de unde rezulta posibilitatea profesorului de a identifica mai multe posibilitati de interventie, de luare a deciziilor. Cadrul didactic este cel care reuneste toate resursele materiale si umane , resurse logistice de ordin pedagogic si psihologic si le configureaza intr-o maniera proprie la nivelul clasei pe care o conduce. Un bun manager al clasei trebuie sa fie capabil sa realizeze schimbari profunde in cultura, climatul si educatia tuturor copiilor.Managementul clasei cuprinde trei componente esentiale :

managementul continuturilor;

managementul problemelor disciplinare;

managementul relatiilor interpersonale.

Modulul III: Componente ale managementului clasei: managementul

continuturilor

Definitie managementul continuturilor

Notiunea de management al continuturilor se refera la pozitia    profesorului de coordonator, organizator al spatiului materialelor didactice; echipamentelor folosite; miscarii si asezarii elevilor materialului de studiu propriu-zis, integrat intr-o arie curriculara sau intr-un program de studiu.

Eficienta activitatii didactice

Activitatea unei educatoare/ unui invatator / profesor sta sub semnul obtinerii eficientei in activitatea didactica:

Eficienta este raportul intre performantele obtinute in solutionarea unei probleme si efortul depus pentru obtinerea lor.

Eficienta invatarii este observata in capacitatea elevului de a rezolva relativ usor, cu promtitudine si rapiditate situatii problema diverse, cu un grad sporit de dificultate, de a face fata cu succes oricaror solicitari, provocari .

Invatarea eficienta se produce daca:

Se ofera elevilor oportunitati si prilejuri corespunzatoare (ocazionarea invatarii);

Exista anumite motive (nevoi, interese, aspiratii) pentru a invata (provocarea invatarii);

Se stabilesc anumite scopuri si obiective (directionarea invatarii);

Exista resursele necesare (sprijinirea invatarii);

Conduce la achizitii valoroase si utile (valorificarea invatarii).

Deprinderi manageriale ale procesului instructiv

managementul ritmului;

promovarea activitatilor in grup;

evitarea saturatiei (plictisului);

4. prezentarea succesiva a activitatilor si integrarea activitatilor instructive suplimentare;

5. abordarea de catre profesor a problemelor colaterale procesului instructiv ;

Managementul ritmului: Se refera la modul in care profesorul coordoneaza si directioneaza ritmul activitatilor in timpul orei;

Supraincarcarea / Cauze care tin de elev

-lipsa continuitatii si ritmicitatii in pregatirea lectiilor, ceea ce presupune eforturi suplimentare in anumite perioade ale anului scolar(teze,examene);

- lipsa unui stil de lucru adecvat ritmului propiu de invatare si rezolvare a temelor, a unor tehnici de munca independenta;

-frecventa slaba a unor elevi la scoala, care presupune de asemenea eforturi suplimentare de insusire a materiei;

-distanta mare intre scoala si domiciliu, amplasarea deficitara in teritoriu a retelei scolare corelata  cu deficiente ale transportului in comun;

-dificultati de adaptare a copiilor dezavantajati de mediul de provenienta, de nivelul socio-cultural si material al familiei la cerintele scolii;

-suprasolicitarea pragului de adaptabilitate la intrarea in clasa I (fara frecventarea invatamantului  prescolar), la trecerea de la invatamantul prescolar la cel primar si de la aceasta la cel gimnazial;

Cauze care tin de cadrul didactc :

-deficiente in procesul de comunicare a informatiilor de cadre  didactice;

-dozarea defectoasa in timp a continutului programelor, manualelor scolare;

-supraincarcarea elvilor cu teme pentru acasa;

-orare defectuos intocmite , instabile fara respectarea curbelor de efort

-plasarea obiectelor in programul zilnic fara a se tine seama  de gradul relativ  de dificultate a disciplinelor;

-nerespectarea duratei orelor de curs, a pauzelor, schimbarea destinatiei  unor ore ;

-supraincarcarea elevilor cu informatii bogate, transformand lectia  in cursuri enciclopedice ;

-starea de sanatate psihofizica  a cadrelor didactice, echilibrul lor emotional, trasaturi de caracter ca surse potentiale de inducere a unei stari de tensiune in randul elevilor;

-oboseala pricinuita elevilor din cauza nerespectarii de catre cadrele didactice a diferentelor individuale (maturizare, provenienta socio-familiala etc.);

2.Promovarea activitatilor in grup se refera la capacitatea profesorului de a capta si a mentine atentia grupului pe parcursul activitatilor din timpul orei, de a coordona grupul.

Tehnici: distribuirea echitabila a ocaziilor de afirmare a elevului;

ajutorul acordat individual membrilor grupului;

explorarea posibilitatilor latente ale elevilor;

investigarea comportamentului elevului;

problematizarea;

aprobarea sau corectarea activitatii elevului; lauda;

Referat: Proiect didactic - micii exploratori: joc didactic Proiect: Proiect didactic - jocurile copiilor primavara

atentia fata de ceea ce au de spus elevii;

acceptarea sentimentelor elevilor;

raporturile proxemice cu elevii;

respectul/politetea/interesul fata de elevi;

3. Evitarea saturatiei se refera la abilitatea profesorului de a reduce la minimum plictisul care poate interveni in timpul unei activitati in clasa.

Aceasta se poate realiza prin abordarea progresiva a activitatilor, prin crearea varietatii si prin provocarea elevilor

abordarea progresiva a materialului de studiu - restructurarea programei cand nu se inregistreaza progrese in procesul instructiv, fie din cauza refuzului manifestat de elevi in raport cu o anumita tematica, fie din cauza oboselii acestora

varietatea - starnirea interesului si implicarea elevilor in activitati care solicita spiritul de cercetare si interesul

provocarea - utilizarea de materiale si antrenarea in activitati care ii provoaca pe elevi sa iasa din rutina scolara

4. Prezentarea succesiva a activitatilor si integrarea activitatilor instructive suplimentare:

Coordonarea unor secvente de recapitulare a materiei / continuturilor;

Coordonarea lucrului individual in clasa;

Coordonarea temelor pentru acasa;

Coordonarea discutiilor in clasa;

Coordonarea proiectelor si a invatarii prin problematizare;

5. Abordarea de catre profesor a problemelor colaterale procesului instructiv:

Angajarea in activitati nesolicitate de sarcina de lucru;

Vorbitul fara permisiunea profesorului in timpul procesului de predare pe parcursul intregii ore;

Refuzul de a ridica mana;

Incapacitatea de a asculta discursul profesorului si refuzul de a indeplini indicatiile verbale ale acestuia;

Prezentarea cu intarziere sau incompleta a temelor, sarcinilor de lucru;

Intarzierea la ore si absenteismul;

Lipsa motivatiei pentru activitatea de invatare/ inactivitatea;

Frauda /copierea; teama fata de formele de testare;

Modulul IV: Componente ale managementului clasei: managementul relatiilor   interpersonale

Managementul relatiilor interpersonale profesor-elev are ca obiect aptitudinile manageriale in domeniul relatiilor interpersonale pe care educatoarea/invatatorul/profesorul le exercita in raport cu elevii perceputi ca grup.

Deprinderi manageriale specifice

1. implicarea profesorului in problemele elevului;

2. capacitatea profesorului de "a stapani" comportamentul elevului la un   moment dat;

3. directionarea elevului catre auotevaluarea comportamentului;

4. ajutorarea elevului pentru planificarea schimbarii comportamentului;

5. obtinerea angajamentului de respectare a planului de schimbare a      comportamentului;

6. profesorul nu trebuie sa pedepseasca elevul pentru intreruperea planului.

Tipuri de relatii interpersonale in clasa de elevi:

. relatii de intercunoastere;

. relatii de intercomunicare;

. relatii socio-afective (afectiv-simpatetice)

. relatii de influentare

Tipuri de discutii de grup

intalniri care au ca teme prietenia, cinstea, temerile, succesul, sentimentul de apartenenta la grup, conformarea la un sistem de reguli;

discutii problematizante: relatia programei de studiu cu situatiile concrete din existenta cotidiana; acestea au rolul de a promova parteneriatul dintre elevi si profesori

Modulul V: Componente ale managementului clasei: managementul

problemelor disciplinare

TERMENUL DE DISCIPLINA Totalitatea regulilor de comportare și de ordine obligatorii pentru membrii unei colectivitați ordine spirit de ordine ramura a unei știinte; stiința

Termenul disciplina are mai multe semnificatii:

din punct de vedere social acceptarea si supunerea la regulile de convietuire sociala

din punct de vedere scolar formarea elevilor in vederea respectarii cerintelor si a regulilor de conduita din scoala

Rolul conducator revine educatorului atat in pedagogia clasica, unde disciplina este conceputa ca un sir de masuri impuse intr-un climat sever, cat si in cea moderna, unde disciplina este conceputa ca un amsamblu de norme complexe, ce presupun interactiuni diverse.

Sistemul recompenselor: recompensa da rezultate mai bune in educatia copilului decat pedeapsa si are un efect pozitiv asupra personaliatii sale pe termen lung.

Recompensele trebuie oferite pentru a modela comportamentul copilului, nu pentru a-l determina in totalitate.

Recompensa nu trebuie promisa inaintea desfasurarii activitatii, ci imediat dupa aceasta activitate, explicandu-se elevului pentru ce anume este rasplatit.

Folosirea pe termen lung a recompenselor va conduce la adoptarea unui comportament corect al copilului doar conditionat

"Ce primesc daca fac asta"

Mult mai recomandate decat recompensele materiale sunt lauda si incurajarea, deoarece copiii se simt bine cand sunt laudati.

Comportamente dificile in clasa

Vorbeste mult, in afara subiectului raspunsuri posibile:

Incearca sa captezi atentia prin amintirea subiectului discutat;

Directioneaza intrebarile catre cei atenti;

Foloseste-te de mijloace vizuale: scrie pe tabla, foloseste videoproiectorul;

Roaga elevul sa precizeze ce se discuta in clasa;

Lipsa participarii la activitati; raspunsuri posibile

schimba strategiile de predare de la munca in echipa la cea individuala;

lauda elevii pentru contributiile la desfasurarea orei;

implica elevul adresandu-i direct intrebari;

atunci cand lucrati pe echipe numeste elevul-problema" liderul unei echipe;

Comportament: Vorbeste mult, face pe atotstiutorul si se plange mult raspunsuri posibile:

Acorda un timp precis pentru exprimarea punctelor de vedere

 Lauda punctul de vedere al elevului si roaga si alti elevi sa isi exprime parerea;

Comportament:Incearca sa te puna in dificultate comportament: ostilitate, furie, comportament agresiv; raspunsuri posibile:

 Ostilitatea poate fi o masca pentru frica;

 Ramai calm si politicos; pastreaza-ti cumpatul;

Construieste-ti argumentele in jurul a ceea ce a fost spus;

Stai aproape de cel ostil; discuta cu elevul in pauza;

Studiu de caz: exista profesori care spun: "Pot accepta elevii buni, pe cei care se poarta frumos si care muncesc mult, dar nu ii pot accepta pe cei care nu invata, au o atitudine gresita sau pe cei care imi fac probleme."

Modulul VI: Rolurile manageriale de baza ale cadrelor didactice

Principalele functii manageriale ale cadrului didactic sunt :

- planificarea;

-organizarea - pregatirea materialelor / resurselor;

- analiza temporalitatii didactice;

-decizia educationala;

-controlul si indrumarea ;

Planificarea

obiective prioritare;

resursele necesare pentru atingerea obiectivelor;

actiunile ce trebuie intreprinse.

Etapele planificarii :

analiza ciclului managerial anterior;

diagnoza starii initiale;

prognoza;

alcatuirea planului - rezultatul activitatii de planificare; va cuprinde obiective operationale, resursele educationale existente, activitatile propuse, responsabilitati, termene precise.

Organizarea: cele mai importante principii ale organizarii sunt:

coordonarea

echilibrul autoritate-putere-responsabilitate;

delegarea.

Pentru cadrul didactic, managerul clasei, se mai adauga :

pregatirea materialelor, organizarea spatiului ergonomic al clasei;

Controlul si indrumarea: foarte multe cadre didactice considera ca activitatea de control este lipsita de importanta si duce la sporirea starii de anxietate a elevilor. Din punct de vedere al managementului clasei de elevi important este sa identificam gradul de realizare a obiectivelor si nivelul de performante atins.

Functiile controlului sunt:

de supraveghere

de conexiune inversa

de prevenire Actioneaza unitar.

Etapele controlului :

pregatirea

desfasurarea

finalizarea

Controlul eficient permite valorificarea experientelor pozitive si identificarea situatiilor conflictuale incipiente.

Evaluarea: presupune aprecierea gradului de realizare a obiectivelor manageriale.

Consecintele negative ale managementului

defectuos al clasei

1.oboseala;

2.supraincarcarea;

3. lipsa de motivare la clasa;

4.deprecierea climatului educational;

5. minciuna;

6.agresivitatea.

1. Oboseala: cercetatorii nu au reusit sa elaboreze o definitie unica a oboselii. Oboseala se manifesta prin sentimentul de epuizare, somnolenta, reducerea capacitatii de reactie. Este expresia unui declin constant in rezultatele obtinute de elevi. Scaderea performantelor obtinute de elevi apare ca urmare a unor greseli in managementul clasei:

-activitati si sarcini repetitive, monotone;

-absenta conexiuni inverse reale;

- motivatie redusa;

-durata si intensitatea inadecvata a activitatilor educationale;

-interes scazut al elevului pentru activitatile instructiv-educative din cauza unor strategii gresite ale cadrului didactic;

Ca tipuri de oboseala manifestata la elevi distingem:

-oboseala obiectiva -reducerea semnificativa si masurabila a cantitatii si calitatii rezultatelor obtinute;

-oboseala subiectiva ( plictiseala ) -sentimentul de delasare si epuizare.

2. Supraincarcare: una dintre cauze o constitue sistemul de instructie cu orar variabil ( dimineata si dupa - amiaza) si saptamana de 5 zile. Nu poate fi neglijata nici structura orarului. Cunoasterea acestor aspecte ii permite cadrului didactic, in calitatea sa de manager scolar, sa conduca la o mai buna organizare a orarului clasei.

3. Lipsa de motivare a clasei: cercetatorii admit ca invatarea este substantiala daca este urmata de o stare de multumire. Studiile au demonstrat ca 93% din elevi cu rezultate bune au aceste realizari datorita "autostimularii". Cadrul didactic, ca manager scolar, trebuie sa fie in permanenta preocupat de motivarea elevilor in procesul instructiv - educativ, de realizarea automotivatiei. Ca strategii eficace de motivare a elevilor se pot utiliza urmatoarele modalitati:

Copiii trebuie invatati:

-sa foloseasca limbajul interior ("Voi face mai bine data viitoare.");

-sa-si adapteze stilul si metodele de invatare in functie de unele principii general valabile;

-sa-si faca cunoscute si sa-si argumentze parerile in public (discutiile deschise permit profesorului sa observe modul de gandire a elevului si atitudinea clasei );

-sa invete strategii ce implica colaborarea si participarea activa (elevii isi dezvolta astfel propria motivatie). Invatarea reciproca ( profesorul schimba rolurile cu elevii ) impune curaj din partea cadrului didactic, dar are efecte benefice - cand joaca rolul profesorului elevii au noi posibilitati de a invata ceea ce ei cred ca stiu;

-sa-si puna intrebari despre ceea ce au citit si sa rezume paragrafe.

4. Deprecierea climatului educational: "climatul educational" indica atmosfera, moralul, starea afectiva a elevilor. Este indicatorul "sanatatii" unui grup. Drept consecinta a unui management defectuos apare un climat inchis in care:

-elevii dovedesc un inalt grad de neangajare, nepasare, rutina, depersonalizare, absenta satisfactiei personale;

-profesorul care genereaza acest climat este neangajat, caracterizat prin lipsa concentrarii, orientat spre sarcini de invatare care nu presupun un efort din partea elevului, are reactii critices negativiste in relatiile cu elevii.

Un climat bun determina la elevi comportamente deschise, lipsite de teama si inhibitie. Una din cele mai grave consecinte a unui climat educational depreciat este abandonul scolar.

5. Minciuna: in sala de clasa minciuna este un comportament verbal si nonverbal. Elevul care minte stie ca trebuie sa fie convingator si isi controleaza fiecare cuvant. Sunt importante aspecte ca:

-tonul vocii -mincinosul are note stridente in glas;

-pauzele nejustificate, ezitarile , lapsusurile celui care vorbeste;

-agitatia nejustificata , inrosirea;

Pot exista abateri comportamentale grave:

-lipsa remuscarilor - elevi care nu au nici o remuscare cand mint;

-placerea de a minti - din dorita de a atrage atentia asupra sa.

Minciuna exista in clasa de elevi si pentru a o combate este necesara o interventie prompta a cadrului didactic.

6. Agresivitatea: la baza agresivitatii se afla supraaprecierea Eului, o autoevaluare scazuta, blocarea posibilitatilor de a se afirma care determina anxietate sau frustrare, frica etc. Ce poate gresi profesorul?

-autoritatea excesiva dusa pana la tiranie; lipsa de dialog;

-conservatorismul; subiectivismul;

Cum se poate combate agresivitatea?

Prin incurajare, tact , rabdare si dragoste.