Didactica moderna -,,Invata-i pe elevi sa invete!''

Didactica moderna -,,Invata-i pe elevi sa invete!''

Desfasurarea procesului de invatamant demonstreaza ca bunul sau mers ca si rezultatele obtinute depind de metodele utilizate, fapte evidentiate de cercetari apartinand lui Piajet, Galperin,Bruner, T. Radu, I.Roman, I.Cerghit. Prin rezultatele obtinute acesti psihologi si pedagogi au relevat ca folosindu-se metode diferite, se obtin diferente esentiale in pregatirea elevilor. Metodele constituie instrumente importante aflate la dispozitia educatorului, de a caror cunoastere si utilizare depinde eficienta muncii educative.

Fiind cel mai intim legate de activitatea sa , alegerea si combinarea metodelor reprezinta terenul pe care se poate afirma cel mai usor creativitatea didactica. Functiile pe care le indeplinesc metodele didactice sunt in pricipal,functia cognitiva, formativa si cea motivationala, si lucrul cel mai important in actul educatoinal , ar fi formarea la elevi a deprinderii de a invata mereu , obisnuinta de a avea o privire curioasa asupra lumii, cu dorinta de a cunoaste tot mai mult din misterele ei.

Din multitudinea metodelor utilizate in actul educational , vom enumera doar pe acelea a caror eficienta dovedita in timp a dus la formarea de profesionisti adevarati in diverse meserii , cu obisnuinta de a gasi in carte cel mai bun si folositor prieten.

Analiza pricipalelor metode didactice

Povestirea

Folosita de la cele mai fragede varste ,ea ofera primele si cele mai convingatoare modele umane, precum Fat-Frumos si Ileana Cosanzeana si va continua cu mare succes sa descopere tinerilor marile realizari ale savantilor sau , ale artistilor .Povestirea captiveaza prin dimensiunea afectiva, pe care o stimuleaza prin apelul la expresivitatea limbajului, intonatie , mimica , gestica, .Este importanta pentru imbogatirea limbajului, a volumului de reprezentari, in dezvoltarea imaginatiei, si in formarea atitudinilor, componente fundamentale in formarea ulterioara a deprinderii de a invata sa inveti.

Prelegerea

Este forma expunerii care consta in prezentarea unui volum amplu de continut curricular, organizat pe criterii logige , stiintifice si pedagogice. Astfel se propune elevilor un real model de sistematizare a continuturilor, cu rol in educatia intelectuala si in autoeducatie.In prelegere vor fi inserate explicatii, intrebari retorice, materiale documentare, imagini ,inregistrari audio-video, citate.

Conversatia

Conversatia euristica (socratica, maieutica) este acea forma a conversatiei care are drept scop identificarea ( descoperirea ) de catre elevi a unor adevaruri, in urma unui efort de cautare propriu. Literatura de specialitate identifica cele mai intalnite ocazii in care metoda se poate folosi cu succes :

• cand lectia se face pe baza unui material intuitiv, cunoscut elevilor.

*cand lectia are loc pe baza studiului individual sistematic,

*cand lectia valorifica datele experientele accumulate de elevi prin excursii.

* in partea de incheiere a unei experiente sau in timpul acesteia.

*In momentele de verificare a cunostintelor elevilor sub forma intrebarilor de sprijin.

Conversatia in actualitate sau conversatia - dezbatere

Se realizeaza in grupuri scolare si un rol foarte important il are educatorul , ce trebuie sa-si assume postura de moderator.

Exercitiul desi face parte din categoria metodelor clasice bazate pe actiune, reuseste sa se mentina in centrul atentiei educatorilor atat prin eficienta sa cat , mai ales , prin natura sa generoasa .El stimuleaza si dezvolta capacitatile creative , originalitatea, spiritul de independenta si initiativa tinerilor .Intreaga activitate de invatare poate fi comparata cu un macroexercitiu de formare , capabil sa asigure dezvoltarea personalitatii umane si apropierea sa de un model individual sau social, dat de idealul educatiei.

Cartea este metoda fundamentala pentru formarea de priceperi si deprinderi de munca intelectuala , pentru toata viata.Cu secole in urma, marele umanist si carturar al timpului sau, Miron Costin spunea,,ca nu este zabava mai frumoasa si mai de folos in toata viata omului decat cetitul cartilor.''Dragostea pentru lectura contribuie in mod hotarator la formarea tehnicilor de munca intelectuala , conduce catre motivatia cognitiva , si invatarea prin descoperire care sa fie prezente permanent in personalitatea umana. Cartea ramane cel mai pretios instrument de autoeducatie si de umanizare, in ciuda concurentei pe care i-o face calculatorul.

Eseu: PROIECT DIDACTIC GRUPA: mijlocie Elemente de activitate casnica, covrigei mari si mici Proiect: Importanta jocului didactic in integrarea copiilor cu ces

Problematizarea

Opinii autorizate sustin ca esenta acestei metode nu consta in rezolvarea problemelor ci in crearea situatiilor -problema, care sa-l oblige pe elev la implicarea sa intr-un grad superior si care contribuie la dezvoltarea capacitatilor sale de decizie, la cultivarea spiritului de observatie , a curiozitatii sale,. Problematizarea face sa -i creasca elevului capacitatea de a corela si conexa, capacitatea de analiza critica si de sinteza, perseverenta , atentia, spiritul de responsabilitate.

Metoda jocurilor-este o metoda puternic interactiva.Jocurile de simulare isi au originea in activitatea militarilor, din dorinta de a invata sa rezolve probleme strategice cu posibili adversari. In activitatea didactica au fost introduse de catre Froebel si M. Montessori si s-au dovedit a fi veritabile ocazii de anrenament pentru indeplinirea unor roluri reale de viata.Jocurile de rol sunt pretexte pentru formarea unor comportamente , pentru justificarea unor optiuni, pentru propunerea unor atitudini, asumarea de responsabilitati. Ele dezvolta relatii interpersonale, explica drepturi, obligatii, cultiva fie colaborarea ,fie competitia.

Calculatorul -este metoda si mijloc de invatamat in acelasi timp. El ofera posibilitatea accesarii unui volum de cunostinte actualizat, maxim , in ritm propriu, din orice domeniu, .Nu exista disciplina unde el sa nu poata fi indtrodus si utilizat cu profit, nu exista categorie de varsta scolara care sa nu fie atrasa de aceasta inovatie.Vom enumera doar cateva dintre cele mai importante avantaje :

• se adapteaza perfect la particularitatile copilului , care este un vizual prin excelenta.
• Ofera elevilor cu rapiditate si fara greseala un mare volum de informatie.
• Stimuleaza atentia , determina o puternica participare afectiva a elevului,
• Verifica gradul de asimilare a cunostintelor.
• Sprijina eforturile de autoevaluare ale celui care invata.
• Promoveaza creativitatea.

Iata si cateva dintre dezavantaje :

a) Conduce la o relativa izolare a elevului, captivat si capturat de universul tehnicii.

El afla suficiente satisfactii si noutati in relatia cu calculatorul pentru a mai fi preocupat de comunicarea propriu-zisa cu colegii , cu educatorul, cu familia sau de practicarea miscarii.

b)     Modifica specificul relatiei didactice, ca relatie umana ,,calda'' ,fireasca , bazata pe comunicarea verbala, nonverbala, paraverbala cu o relatie de tip interactiv elev-masina..

c)      c) Conduce la o relativa estompare a modelului educativ oferit de invatator. El nu mai este admirat pentru ca stie si face totul, nu mai reprezinta o autoritate. ci doar un organizator si un conducator al invatarii.

d)     Amplifica unele afectiuni oculare sau ale coloanei vertebrale.

Intre fascinatia produsa de ,,ucenicul vrajitor'' si reticenta fata de efectele sale negative exista o cale de mijloc pe care educatorul talentat va trebui sa o gaseasca.

Proiectul si portofoliul se afla la confluenta invatarii cu evaluarea.

Proiectul a fost putin utilizat in invatamantul romanesc , dar in present se bucura de mult interes, in contextual reformei curriculare.El incepe in clasa , cu elevii ,prin definirea temei, a sarcinii de lucru, uneori chiar inceperea rezolvarii acesteia. Demersul se continua acasa pe parcursul catorva zile , saptamani, timp in care elevul se consulta frecvent cu profesorul. In evaluare se va avea in vedere :

• validitatea proiectului,
• completudinea sa, elaborarea si structurarea,
• calitatea materialului si creativitatea ,
• sinteza  conostintelor dobandite prin efort propriu din lecturile personale.

Portofoliul

Primele dezvoltari ale portofoliului in mediul scolar au fost americane, apoi cana-

diene si europene.In Europa portofoliul a fost considerat ca un suport bine adaptat pe angajarea elevilor in invatare si propice dezvoltarii formative.I s-au atribuit diverse apelative : ,,dosar de de evaluare'', ,,dosar de calificare'', ,,prtofoliu de competente''.

Portofoliul este un ansamblu finalizat al activitatii elevului care demonstreaza eforturile sale, progresele si achizitiile intr-unul sau mai multe domenii., si capacitatea sa de informare proprie prin lucrul cu bibliografia..El reflecta :

• procesul invatarii, angajarea eforturilor elevului
• demersuri  analitice si de sinteza a cunostintelor elevului,
• interactiunea permanenta intre elev si profesor,
• abordarea interdisciplinara a invatarii.
• capacitatea evaluativa a elevului.
• autonomia de gandire a elevului si responsabilizarea sa.

Dupa Debyser citat de J. Weiss, portofoliul este propice pentru dezvoltarea la elev a aptitudinii de a invata cum sa invete.

Psihologi si pedagogi ,in unanimitate , sunt de acord ca indiferent de metoda folosita , succesele didactice vor fi cu atat mai mari cu cat educatorul va sti sa dirijeze mai bine elevul in activitatea sa de informare, de implicare , de valorizare de autoevaluare si de motivare a sa in activitatea de invatare.

La sfarsitul secolului XX, scriitorul si criticul de arta italian ,Eco Umberto a lansat conceptul de ,,opera deschisa''. In viziunea sa exemplul cel mai elocvent de ,,opera deschisa'' este Biblia-Cartea cartilor care a inspirat nenumarate opere de arta..Dupa Eco Umberto, receptorul operei de arta nu mai este unul pasiv privitor si inregistrator al mesajului, ci are un rol mult mai profund : el regandeste ideile operei de arta , le adanceste, gasind noi sensuri care imbogatesc opera de arta.

Prin ceea ce semanam in mintea si sufletul elevilor, ei devin operele noastre.

Sa-i facem sa devina ,,opere deschise'', adevarati profesionisti , indragostiti de carte , cu priviri curioase, inventive si vesnic nelinistite asupra lumii inconjuratoare si asupra societatii. Doar atunci misiunea noastra de educatori se va fi implinit.

BIBLIOGRAFIE

Cerghit, I.,-Metode de invatamant, E.D.P.,Bucuresti

Charlier, E.- ,,Former desenseignants-professionnels pour uneformation continuee articulee a la pratique'' in :Perrenoud, Ph, Former des ensseignants professionnels De Boeck Universite.

Ionescu, M., Radu, I. -Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj-Napoca.

James, St. S. -Le portofolio : un levier pour l'amelioration de l'enseignement'', en : Mesure et evaluation,vol.21,Nr.2, pages 65-84.

Constanta Dumitriu,-Strategii alternative de evaluare, modele teoretico- experimentale,-Editura didactica si pedagogica, R.A.-Bucuresti, 2003

Peretti, A.-Educatia in schimbare, Editura Spiru Haret, Iasi.

Perrnoud, Ph., -Construire des competences des l'ecole, Paris, E.S.F.,pages 23-92.

Radu,I., T.,-Evaluarea in procesul didactic,E.D.P.,Bucuresti.

Weiss, J.,-Le portofolio, instrument de legitimation et de formation en ,,Revue francaise de Pedagogie''Nr. 132, pages 11-22