UNIVERSITATEA WALES ROMANIA

Facultatea de Stiinte

GHID DE PRACTICA

DE SPECIALITATE A STUDENTILOR

Efectuarea practicii de specialitate

Practica studentilor se desfasoara in societati comerciale, cu capital public sau privat, cu capital romanesc sau strain, in institutii publice, pe baza conventiei incheiate.

Practica se va face in activitatile de productie, constructii, administratie publica, comert si turism sau tangente, in conformitate cu programele de practica propuse de facultate si cu necesitatile practice ale societatilor comerciale sau institutiilor publice.

Pentru bazele de practica coordonate de catre facultate, practica se va face in perioada prevazuta in conventie, timp de 90 de ore (6 ore x 5 zile x 3 saptamani).

La sfarsitul perioadei de practica, fiecare student isi alege o tema ce va constitui obiectul proiectului de practica. Se recomanda ca alegerea temei sa se faca in colaborare cu indrumatorul de practica.

In cele ce urmeaza se prezinta un model de proiect de practica.

Schita proiectului de practica

Model - coperta

Model – prima pagina

Model - continut

Proiectul de practica se compune din cinci parti:

prima parte: abordarea teoretica a temei alese, conform materialelor bibliografice primite la cursurile din anii de studii parcursi;

a doua parte: prezentarea firmei, unde s-a efectuat practica economica (principalele coordonate ale activitatii: obiect de activitate, istoric, organizare, dotari, performante etc);

a treia parte: particularizarea subiectului teoretic ales la firma respectiva (studiu de caz);

a patra parte: concluzii, relevarea aspectelor pozitive, negative, opinii, propuneri de imbunatatire etc.;

a cincea parte: lista surselor bibliografice utilizate petnru partea teoretica si sursele de date din cadrul firmei, anexe, etc..

Proiecte de practica - exemplificari

“MEDIUL DE AFACERI AL FIRMEI S.C. „A” S.A.”

1. Mediul de afaceri al intreprinderii

In privinta propriei activitati, companiile de succes adopta o viziune de la exterior spre interior, dandu-si seama ca mediul de afaceri este un adevarat caleidoscop de ocazii si amenintari in continua schimbare si intelegand cat este de important sa urmareasca permanent acest mediu si sa se adapteze la el.

Totalitatea organizatiilor, intreprinzatorilor si factorilor a caror existenta si actiune conditioneaza activitatea intreprinderii, precum si fortele sociale de ansamblu, din afara acesteia, alcatuieste mediul de afaceri al firmei.

Altfel spus, mediul de afaceri al unei companii consta din multitudinea de actori si forte din exteriorul acesteia, care au efect asupra capacitatii mangerilor de a realize si intretine relatii de success cu clientii vizati. Mediul ofera ocazii favorabile, dar ridica si amenintari. Companiile de success stiu ca este de o importanta vitala sa-si supravegheze constant mediul in care actioneaza si sa se adapteze la schimbarile produse tn cadrul acestui mediu.

Raporturile dintre componente par sa sugereze echilibrul la care a ajuns mediul la momentul respectiv. In realitate, insa, echilibrul nu este decat o tendinta cu caracter constant, componentele mediului aflandu-se intr-o permanenta miscare, cu consecinte asupra fizionomiei de ansamblu a acestuia ca si asupra raporturilor dintre componentele sale. Intreprinderea se va confrunta, deci, cu un mediu dinamic. Iar evolutia mediului este rareori lineara.

La randul sau, mediul ambient este compus din ansamblul constrangerilor (restrictiilor), a fortelor si deciziilor externe intreprinderii, capabile sa o influenteze.

• Constrangerile, cu caracter de permanenta si de o relativa stabilitate, sunt elemente de natura geografica, economica, juridica, politica etc.
• Fortele, ca elemente ale mediului ambient, au interese contrarii intreprinderii influentand-o neuniform (concurenti, asociatii ale consumatorilor, actiuni sindicale etc.)
• Deciziile externe sunt hotararile unor forte externe care pot impune schimbari asupra activitatii intreprinderii (privatizarea, nationalizarea, recunoasterea juridica a unor noi drepturi ale salariatilor, preluarea controlului asupra unei intreprinderi concurente etc.).

Raportarea eficienta la mediu impune cercetarea atenta a componentelor sale, a interactiunii dintre acestea, precum si a impactului lor asupra pietei si, evident, asupra activitatii intreprinderii. Agentii mediului nu actioneaza insa cu aceeasi intensitate si in aceeasi masura asupra activitatii intreprinderii. Cu unii dintre ei, intreprinderea intra in legaturi directe impuse de necesitatea realizarii obiectului sau de activitate, influentele fiind de regula reciproce; cu altii, relatiile sunt mai indepartate, mai slabe, influenta acestora fiind de cele mai multe ori indirecta. Agentii cuprinsi in prima categorie formeaza micromediul intreprinderii; ceilalti alcatuiesc componentele macromediului intreprinderii.

1.1 Micromediul intreprinderii

In desfasurarea activitatii sale, intreprinderea insasi se constituie in purtatori de nevoi pentru satisfacerea carora apeleaza la resurse materiale, financiare si umane. Totodata, ea este furnizoare de produse (servicii) pentru satisfacerea nevoilor unor agenti economici. In ambele cazuri intreprinderea vine in contact cu agenti de mediu care se plaseaza in imediata apropiere, iar actiunile lor se rasfrang direct asupra activitatii sale.

Componentele mediului extern cu care o intreprinderea intra in relatii directe, permanente si puternice dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale (prezente si de perspectiva) formeaza micromediul intreprinderii.

In esenta, orice intreprindere combina trei categorii de factori de productie, intrand in relatii cu tot atatea componente de mediu, respectiv: furnizorii de resurse materiale (sau prestatorii de servicii), furnizorii de resurse banesti (bancile) si furnizorii de forta de munca. Din combinare se obtin produse ori servicii care sunt livrate clientilor. In mod similar actioneaza si concurentii intreprinderii in cadru mediului. Pe langa acestia apare o serie de agenti, denumiti generic, organisme publice, care influenteaza activitatea intreprinderii.

O alta definitie a micromediului intreprinderii data de catre Philip Kotler este : „fortele din apropierea companiei care ii influenteaza capacitatea de a-si servi clientii: compania insasi, furnizorii, firmele din canalul de marketing, pietele de clienti, concurentii si grupurile de public formeaza micromediul intreprinderii.”.

Apare in definitia lui Kotler ca element compania insasi.

Compania ca element al micromediului este vazuta drept cea care stabileste misiunea ei insasi, obiectivele, strategiile de ansamblu si politicile acesteia. Rezulta faptul ca insasi compania este una dintre fortele care influenteazp „viata” acesteia.

Componentele micromediului intreprinderii n viziunea scolii romanesti sunt:

1.     Furnizorii de marfuri (mijloace materiale) reprezentati de diverse firme sau persoane particulare, care, in baza unor relatii de vanzare – cumparare, asigura intreprinderii resursele necesare de materii prime, materiale, echipamente, masini si utilaje.

Cunoasterea posibilitatilor de oferta ale acestor agenti de mediu prezinta deosebita importanta pentru activitatea intreprinderii. Informatiile de care intreprinderea are nevoie despre acesti agenti de mediu, se refera la dimensiunile si calitatea ofertei, preturile practicate, politicile comerciale utilizate, localizarea geografica etc. In acelasi timp, asigurarea unor relatii de piata cu o desfasurare normala impune cunoasterea si a unor aspecte referitoare la climatul intern al firmei furnizoare (stare de disciplina, posibile greve etc.) si orice alte elemente care s-ar putea constitui la un moment dat in eventuali factori neprevazuti, ce pot perturba buna aprovizionare.

2.     Prestatorii de servicii sunt reprezentati de firme si persoane particulare care realizeaza o gama larga de servicii necesare indeplinirii obiectului de activitate al intreprinderii. Din randul lor se detaseaza intermediarii (firme de comert, de transport, agenti de publicitate etc.) si mai ales prestatorii de servicii bancare, cu acestia din urma intreprinderea intalnindu-se in cadrul unei piete ce reprezinta particularitati distincte – piata financiara.

3.     Furnizorii fortei de munca se constituie in agenti de mediu, cu influente considerabile in activitatea intreprinderii, datorate rolului factorului uman in procesul muncii. In sfera acestor „furnizori” se cuprind unitatile de invatamant, oficiile de forta de munca, precum si persoanele aflate in cautarea unui loc de munca.

4.     Clientii alcatuiesc cercul firmelor, institutiilor si al persoanelor individuale carora le sunt adresate bunurile (serviciile) intreprinderii. Reprezentand cea mai importanta componenta a micromediului intreprinderii, clientii ocupa un loc central in tematica studiilor de marketing, acestea fiind axate pe cunoasterea nevoilor, a cererii, a comportamentului de cumparare si de consum. In functie de statutul lor, natura solicitarilor fata de produsele (serviciile) intreprinderii, clientii se pot grupa astfel: consumatori, utilizatori industriali, intreprinderi distribuitoare (comerciale), agentii guvernamentale etc.

Ca o consecinta a faptului ca firmele reusesc din ce in ce mai bine sa-si pastreze clientii vechi, concurentilor le este tot mai greu sa castige clienti noi. Prin urmare, se consuma azi tot mai putin timp incercand sa se gaseasca moduri de sporire a „cotei de piata” prin metode extensive, cautand mai mult sa-si majoreze „cota de clientela”. Firmele ofera mai multa varietate clientilor curenti si isi instruiesc angajatii sa faca „vanzare incrucisata” si in categorii superioare de pret si calitate, pentru a-i convinge pe clientii existenti sa cumpere mai multe produse ale firmei.

Unele companii ajung chiar pana la extrema in efortul de a-si „rasfata” clientii.

Un client al companiei L.L. Bean spune ca si-a pierdut tot echipamentul de pescuit – ba a fost cat pe-aci sa-si piarda si viata – atunci cand barca pneumatica cumparata de la aceasta companie s-a spart in mijlocul raului si a fost obligat sa innoate pana la mal. Clientul a recuperat barca si a trimis-o companiei, insotita de o scrisoare in care cerea o barca noua si suma de 700 de dolari pentru echipamentul de pescuit pe care spunea ca l-a pierdut. A obtinut ambele lucruri.

Un proprietar al unei locuinte se confrunta cu o defectiune la instalatiile sanitare, greu de reparat si probabil foarte costisitoare. Se duce la cel mai apropiat magazin Home Depot, cauta si gaseste piesele necesare reparatiei – in valoare de 67 de dolari. Dar, inainte sa ajunga la casa, un reprezentant comercial al firmei ii iese inainte, il intreaba ce are de reparat si, dupa multa discutie si numeroase explicatii, il convinge pe proprietar ca exista o solutie mult mai simpla pentru defectiunea respectiva care costa doar 6 dolari si mult mai putina bataie de cap.

Un vanzator de la Nordstorm opreste o clienta si o intreaba daca pantofii pe care ii poarta sunt cumparati de acolo. Cand clienta spune ca da, vanzatorul insista sa-i inlocuiasca pe loc, fiindca „nu s-au comportat suficient de bine la uzura”.

In alt caz, un vanzator i-a returnat unui client pretul platit pentru o anvelopa – Nordstrom nu a comercializat niciodata anvelope, dar magazinul se mandreste cu politica sa de returnare neconditionata a marfii cumparate.

Acelasi magazin se mandreste cu multe istorii in materie de servire exceptionala: angajatii care isi rup din timpul liber ca sa le livreze clientilor comenzile la domiciliu sau se ofera sa le incalzeasca motorul masinii daca intarzie la cumparaturi mai mult. Exista chiar o istorie cu un barbat a carui sotie, clienta fidela a lantului de magazine Nordstorm, a murit dupa ce adunase cumparaturi pe credit in valoare de 1000 de dolari. Cei de la Nordstorm nu numai ca au sters datoria in totalitate, dar au trimis si flori la inmormantare.

Dintr-un punct de vedere strict banesc, al castigurilor imediate, aceste exemple ar putea parea un mod nebunesc de a face afaceri. Cum poti sa faci bani daca iti dai produsele pe gratis, asiguri servicii suplimentare tot pe gratis, iti convingi clientii sa plateasca mai putin sau ii lasi sa scape fara sa-si plateasca la timp facturile?! Si totusi, studiile arata ca asemenea eforturi extreme in a-i face pe clienti sa se simta multumiti, desi costisitoare, merg mana in mana cu performanta financiara buna. Clientii satisfacuti se intorc de nenumarate ori acolo unde asteptarile le-au fost indeplinite si chiar depasite.

In conditiile intens concurentiale ale spatiului de piata contemporan, companiile pot sa-si permita foarte bine sa piarda bani la o tranzactie punctuala, daca acest lucru le ajuta sa cimenteze o relatie profitabila pe termen lung cu clientul.

O solutie imbatabila cu adevarat este vechiul si banalul obicei de a asculta ce spun clientii. Unele companii si-au creat un mecanism curent, prin care managerii superiori pot sa obtina oricand informatii de feed-back din compartimentele care au contact cu clientii.

O firma de multa vreme recunoscuta pentru accentul pus pe satisfactia clientului este L.L. Bean, Inc., care comercializeaza prin posta, pe baza de catalog, confectii sport si articole de camping. L.L. Bean si-a imbinat armonios, cu mare atentie, programele de marketing intern si extern. Clientilor sai le ofera urmatoarele:

„Toate produsele noastre sunt garantate sa ofere satisfactie de 100% in toate privintele.

Returnati oricand orice produs cumparat de la noi, daca nu este asa. Il vom inlocui, sau va vom inapoia pretul de achizitte, sau va vom credita cartea de credit – cum doriti dumneavoastra. Nu vrem ca dumneavoastra sa aveti de la L.L. Bean nici un lucru care nu se dovedeste complet satisfacator.”

Pentru a-si motiva angajatii sa-i serveasca bine pe clienti, compania afiseaza peste tot in spatiile sale de activitate urmatorul anunt:

„Ce este un Client?

Clientul este cea mai importanta persoana care intra vreodata in acest birou in carne si oase sau prin posta.

Clientul nu depinde de noi noi suntem cei care depindem de el.

Clientul nu este o intrerupere din munca noastra el este scopul muncii noastre. Nu noi ii facem lui o favoare prin aceea ca-l servim el ne face noua o favoare, dandu-ne posibilitatea sa-l servim.

Clientul nu este cineva cu care sa discutam in contradictoriu sau sa ne intrecem in remarci spirituale. Nimeni nu a castigat vreodata din cearta cu un Client.

Clientul este o persoana care vine la noi cu dorintele sale. Este de datoria noastra sa ne ocupam de ele in mod profitabil, atat pentru el, cat si pentru noi.”

Iata cateva date interesante in legatura cu pastrarea clientelei:

• Obtinerea de clienti noi poate sa coste de cinci ori mai mult decat efortul necesar pentru satisfacerea si pastrarea clientilor curenti. Este nevoie de un efort foarte mare pentru a-i determina pe clientii multumiti sa renunte la furnizorii lor curenti.
• Compania de nivel mediu isi pierde 10% din clienti in fiecare an.
• O reducere cu 5 % a indicelui de infidelitate al clientilor poate sa majoreze profiturile cu o rata intre 25% si 85%, in functie de ramura.
• Rata profitului adus de client tinde sa creasca o data cu durata de viata a clientului pastrat.

5.     Concurentii formeaza o categorie aparte a micromediului intreprinderii, nelipsiti din cadrul mediului competitiv, specific, la randul sau, economiei de piata. In postura de concurenti apar firmele sau persoanele particulare care isi disputa aceiasi categorie de clienti, iar in numeroase cazuri, aceiasi furnizori sau prestatori de servicii. Competitorii se deosebesc intre ei prin rolul pe care il joaca in raporturile cu clientii, atitudinea fata de noutati, formele de comunicare cu consumatorii, stilul de interventie pe piata etc.

6.     Organismele publice constituie o componenta a micromediului in masura in care momentan sau potential pot influenta atingerea obiectivelor intreprinderii. In cadrul acestei componente, un loc aparte il ocupa organele de stat, fata de care intreprinderea are o serie de obligatii legale: este vorba de organele financiare, vamale, de justitie etc.

Conform altor opinii, organismele publice compun un asa – numit „mezomediu”. Acesta cuprinde totalitatea institutiilor, care prin actiunile si deciziile lor influenteaza actiunile si deciziile intreprinderii.

1.2. Macromediul intreprinderii

Activitatea oricarei intreprinderi, ca si a celorlalti agenti din cadrul micromediului, prezentati anterior, se afla sub influenta altor factori de mediu, care actioneaza pe scara mai larga. Sunt factori de ordin general, avand un caracter exogen in raport cu agentii ce compun micromediul intreprinderii. Legatura ce se stabileste intre intreprindere si acesti factori este, de regula, indirecta, influenta lor exercitandu-se pe termen lung.

Macromediul intreprinderii este spatiul unde aceasta trebuie sa identifice ocaziile favorabile si amenintarile la adresa sa. El consta in totalitatea factorilor si fortelor care afecteaza actiunile si rezultatele intreprinderii, care este astfel obligata sa cunoasca tendintele lumii contemporane.

Compania si toti ceilalti actori actioneaza intr-un macromediu mai vast de forte, care creaza posibilitati si ridica amenintari in fata companiei. Principalele forte (medii) componente ale macromediului sunt: demografice, economice, tehnologice, culturale, politice, institutionale, naturale.

Mediul demografic se refera la populatia aflata in zona de activitate a intreprinderii. El intereseaza intreprinderile de orice profil, cel putin ca sursa de alimentare a acestora cu forta de munca necesara. In cadrul intreprinderilor profilate pe produse (servicii) de consum, mediul demografic reprezinta totodata unul din factorii formativi ai cererii de marfuri, terenul finalizarii activitatii economice. De aici, semnificatia deosebita pe care o prezinta unii indicatori specifici ai mediului demografic, intre care: numarul populatiei, structura pe sexe si pe grupe de varsta, numarul de familii si dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritoriala si pe medii (urban – rural) a populatiei, rata natalitatii etc.

Daca aducem populatia lumii la nivelul teoretic al unui sat de 1000 de locuitori, iata cum ar arata acest sat:

• satul nostru ar avea 520 de femei si 480 de barbati; 330 de copii si 60 de oameni cu varsta peste 65 de ani; 10 absolventi de colegiu si 335 de adulti analfabeti.
• Am avea 52 de nord – americani, 55 de rusi, 84 de latino – americani, 95 de europeni, 124 de africani si 584 de asiatici.
• Comunicarea ar fi dificila: 165 dintre noi ar vorbi chineza, 86 ar vorbi engleza, 83 ar vorbi hindustana, 64 ar vorbi spaniola, 57 ar vorbi rusa, iar 37 araba. Cealalta jumatate dintre noi ar vorbi una dintre celelalte 200 de limbi ale lumii.
• Am avea printre noi 329 de crestini, 178 de musulmani, 132 de hindusi, 62 de budisti, 3 evrei, 167 de persoane fara religie, 45 de atei si 84 de alte culte.
• Circa o treime dintre noi am avea acces la apa potabila curata si fara riscuri de imbolnavire. Cam jumatate din copiii nostri ar fi vaccinati impotriva bolilor infectioase.
• Padurile din satul nostru ar scadea rapid in suprafata, iar portiunile desertice ar fi in expansiune. Patruzeci la suta din terenul arabil al satului, tratat cu 83% din ingrasamintele noastre, ar produce recolte destinate in proportie de 72% celor 270 de proprietari ai sai bine hraniti. Restul de 60% din teren si 175 din  ingrasaminte ar produce cele 28 de procente de hrana pentru restul de 730 de oameni. Cinci sute de oamenii din sat ar suferi de malnutritie.
• In proportie de 75%, bogatiile satului s-ar afla sub controlul a doar 200 din cei 1000 de locuitori. Alti 200 ar primi doar 2% din bogatie. Saptezeci de oameni ar avea masini. Unul ar avea calculator, iar acest calculator n-ar fi, probabil, conectat la Internet.

Aceasta populatie numeroasa si extrem de diversa a lumii reprezinta atat o sursa de ocazii favorabile, cat si amenintari.

Mediul economic. Pentru ca o piata sa existe, este nevoie si de putere de cumparare, nu numai de oameni. Puterea de cumparare dintr-o economie depinde de venitul curent, preturi, economisiri, datorii si gradul de disponibilitate a creditului. Intreprinderea trebuie sa acorde o atentie deosebita tendintelor majore din evolutia veniturilor si a comportamentului de cheltuire al consumatorilor.

Mediul economic este alcatuit din ansamblul elementelor ce compun viata economica a spatiului in care actioneaza intreprinderea. In caracterizarea lui intra in consideratie structura pe ramuri a activitatii economice, nivelul de dezvoltare pe ansamblu si pe fiecare ramura, gradul de ocupare a fortei de munca, situatia financiar-valutara etc.

Factorii de mediu se oglindesc, direct sau indirect, in situatia pietei: ei determina volumul si structura ofertei de marfuri, nivelul veniturilor banesti si marimea cererii de marfuri, miscarea preturilor, nivelul concurentei etc., analizat in stransa corelatie cu mediul demografic, mediul economic ofera elementele necesare pentru o mai concreta evaluare a potentialului de piata, pe care poate conta intreprinderea.

Mediul tehnologic, in care opereaza intreprinderea, este constituit din componente care explica, in esenta, „cum” se obtin produsele (serviciile) de care se foloseste societatea la un moment dat. Intreprinderea se implica in dinamica mediului atat ca beneficiar, cat si ca furnizor, in principal prin intermediul pietei. Aceasta, deoarece mutatiile produse in cadrul tehnologiilor conduc la modificari corespunzatoare in volumul, dinamica si structura ofertei, cererii si preturilor.

Mediul cultural este format din ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, traditiile, credintele si normele care guverneaza statutul oamenilor in societate. Pe baza acestor componente se formeaza, intre altele, comportamentul de cumparare si de consum de care va trebui sa tina seama intreprinderea. De altfel, elementele mediului cultural intervin uneori cu rol decisiv in delimitarea segmentelor de piata, in conturarea unei anumite tipologii a cumparatorilor.

Mediul politic reflecta, intr-o alcatuire specifica fiecarei tari, structurile societatii, clasele sociale si rolul lor in societate, fortele politice si relatiile dintre ele, gradul de implicare a statului in economie, gradul de stabilitate a climatului politic, intern, zonal si international etc. Aceste componente constituie factori stimulativi sau restrictivi – dupa caz – ai unor activitati pe piata. Rolul lor sporeste in situatiile de instabilitate, datorate modificarii raportului de forte din arena politica.

Mediul institutional este alcatuit din ansamblul reglementarilor de natura juridica prin care este vizata direct sau indirect activitatea de piata a intreprinderii. In acelasi cadru se inscriu si reglementarile elaborate de organisme interne si internationale vizand armonizarea practicilor comerciale, facilitarea actelor de piata cum sunt: norme tehnice, recomandari, conventii etc. Ele privesc o arie larga de domenii, dintre care se pot mentiona transporturile, asigurarile, facilitatile vamale, clasificarile de marfuri etc.

Mediul natural intra tot mai mult in consideratie in perioada actuala, in proiectarea si desfasurarea activitatilor economice. In toate cazurile, conditiile naturale (clima, relief) determina modul de localizare, de distributie, in spatiu a activitatilor umane; pentru unitatile economice din unele sectoare – agricultura, turism, prospectiuni etc. – conditiile naturale intra in mod nemijlocit in insusi obiectul de activitate. Cresterea in importanta a acestei componente a macromediului este determinata de reducerea resurselor de materii prime neregenerabile, de accentuarea gradului de poluare etc.

2. Prezentarea firmei „A” S.A.

Societatea comerciala „A” S.A. a fost infiintata in anul 1995 prin subscrierea unui capital social in suma de 4000000 de lei de catre cinci actionari. Actiunile sunt in numar de 100, fiind cotate la momentul infiintarii la 40000 de lei fiecare.

Capitalul social actual al firmei este de 50000000 lei, fiind majorat datorita prevederilor legale pe baza hotararii Adunarii Generale a Actionarilor.

Conducerea societatii este asigurata de catre Adunarea Generala a Actionarilor. Aceasta decide asupra activitatii intreprinderii si asupra politicii economice si comerciale. Alaturi de Adunarea Generala a Actionarilor, consiliul de administratie, compus din doi dintre cei cinci actionari prezidati de un al treilea actionar, are atributii in angajarea si concedierea angajatilor, stabilind drepturile si obligatiile acestora; tot de consiliul de administratie depind si deciziile luate in legatura cu operatiunile de incasari si plati, cumparare si vanzare, incheiere si reziliere de contracte; acelasi consiliu de administratie stabileste strategiile si tacticile de marketing. Consiliul de administratie poate delega o parte din atributiile sale unui comitet de directie, fixandu-le salariile. Comitetul de directie asigura in cadrul societatii „A” conducerea operativa.

Sediul social al firmei „A” S.A. este in Bucuresti, strada Arcului numarul 9, apartament 2, sector 2. Alaturi de sediul social, firma detine si o unitate de productie (fabrica) situata in Bucuresti, strada Lucretiu Patrascanu numarul 16, sector 3. Hala de productie are o suprafata de 630 de m² fiind dotata cu masini si utilaje pentru procesul tehnologic de producere a ciorapilor din fibre de poliamida si lycra©: masini si utilaje de tricotat (Italia), utilaje pentru intors si pentru taiat tubul, masini de cusut specializate (pentru cusut la varf, plat si bazon), instalatii electrice de forta, pentru aer comprimat, pentru producerea de abur industrial necesar in procesul tehnic, pentru prepararea solutiilor de vopsire, pentru epurarea apei reziduale.

Firma „A” S.A. are, actualmente 48 de angajati structurati in muncitori (specializati – tricotori, cusatori, ambalatori etc.), maistri, mecanici de utilaje, ingineri textilisti, personal TESA avand studii specializate pe fiecare domeniu.

3. Mediul de afaceri al S. C. „A” S.A.

3.1 Micromediul S. C. „A” S.A.

1.     Furnizorii de materii prime

Materiile prime necesare procesului de productie pentru firma „A” sunt firele de poliamid si lycra©, vopseluri, carton, plastic.

Firele de poliamida si lycra© sunt furnizate de o firma din Romania – Fibrex Savinesti si de firme din strainatate – Yulon si TVD din Germania, Nealstar din Elvetia, Kunert din Elvetia. Sunt preferate, de obicei firmele Nealstar si TVD.

Toate aceste firme sunt de renume, furnizori si pentru marile firme de pe piata mondiala de ciorapi. Nealstar este leaderul european in productia de fire chimice.

Vopselurile sunt furnizate de celebrul consortiu german Bayer despre care orice comentariu este de prisos. Alaturi de Bayer, alt furnizor de vopseluri este Sandoz – Elvetia. Calitatea acestor produse sunt principalul factor in alegerea furnizorilor de vopseluri.

Cartonul folosit la ambalaje este procurat de la firma bucuresteana Luceafarul iar plasticul folosit tot pentru ambalare de la Prodplast.

Alegerea tuturor acestor furnizori de materii prime se datoreaza pretului, calitatii, raportului calitate – pret, toate acestea imbinate cu conditiile de plata.

Relatiile cu furnizorii de materii prime sunt de lunga durata, cu marea majoritate a lor colaborarea durand din 1994, de la infiintarea firmei. Lucrul acesta se datoreaza seriozitatii acestora, a conditiilor convenabile de plata si de livrare dar in special pastrarii unui standard inalt de calitate.

2.     Prestatorii de servicii

Serviciile de care are nevoie firma „A” pentru desfasurarea activitatii comerciale si in special de productie sunt furnizarea de caldura si abur industrial, energie electrica, apa potabila, servicii de salubritate, de telecomunicatii si de publicitate.

Energia electrica este furnizata de RENEL, datorita faptului ca acestia detin monopolul, la fel ca si ApaNova, compania ce detine monopolul furnizarii apei potabile in Bucuresti.

Caldura si aburul industrial sunt furnizate de catre Institutul National de Cercetari Textile, care are sediul in acelasi loc cu unitatea de productie a societatii „A”.

Publicitatea este asigurata de catre firma Young&Roubcam, aceasta avand preturi accesibile, iar pentru o firma mica cum este „A” acesta a fost lucrul esential in procesul de alegere. La promovarea produselor firmei „A”, la realizarea fetelor de reclama au participat eleve de liceu a caror imagine a fost imbunatatita prin procedee tehnice. Costul astfel a fost mult mai mic decat cel aferent angajarii unor modele profesioniste (100 $ de persoana).

Intreprinderea este asigurata la „Allianz Tiriac”, firma de renume in domeniul asigurarilor in Romania.

3.     Furnizorii de forta de munca

Firma „A” isi recruteaza angajatii prin trei metode:

Personal disponibilizat de la alte societati din domeniu (in special de la Adesgo, firma care a facut disponibilizari destul de masive datorita fondurilor reduse). Astfel concurenta devine prestatoare de servicii. Personalul are experienta si, astfel nu mai este nevoie de investitii in pregatirea personalului.

O societate specializata in plasarea fortei de munca A&A, cu care firma „A” are contract. Avand contract cu aceasta firma de mult timp, aceasta firma asigura doar personal bine pregatit.

Ultima solutie, in general reziduala, sunt angajarile prin recomandari de la partenerii de afaceri.

4.     Clientii

Clientii sunt in proportie de 99,9 % femei. Dintre acestea tinerele cumpara in marea majoritate dresuri fine de 15 deni, in timp ce femeile casatorite sau de varsta medie cumpara in general dresuri de 20 deni, iar cele in varsta se axeaza asupra dresurilor de grosime mai mare 40-70 deni. Acestea formeaza insa clientela indirecta. Societatea vinde la distribuitori cu ridicata si cu amanuntul din tara (magazine ca Unirea Shopping Center, Eva, Cocor, Victoria si in ultimul timp si in Mall) dar si la export in Ungaria, Austria si Italia. O firma din Italia a cumparat produse de la A pentru a le vinde apoi sub numele lor datorita calitatii ridicate ale produselor Bella.

Clientii sunt de o mare diversitate, de la mica vanzare reziduala la poarta fabricii la marile magazine din tara si din strainatate. Acesti clienti sunt alesi in special dupa modalitatile de plata si dupa seriozitate. Sunt insa momente in care intreprinderea nu mai poate avea ocazia de a-si alege clientii, existand o cerere inferioara ofertei, in unele momente fiind intrerupta productia. Atunci orice cerere este bine venita pentru a se evita nedorita situatie de blocare a produselor pe stoc.

5.     Concurentii

Principala intreprindere concurenta, liderul pe piata romaneasca de ciorapi de dama este ADESGO S.A., firma bucuresteana cu traditie in domeniul acesta. Diferenta intre cele doua firme este data in primul rand de aceasta traditie, numele si imginea ADESGO fiind cunoscuts in toata tara. O alta diferenta este marimea firmei, „A” avand un numar mult mai mic de angajati, deci si o productie mult mai mica. In rest, echipamentele si materiile prime sunt furnizate, in general, de aceleasi firme. In anul 1993 ADESGO a fost prima firma din Romania care a introdus pe piata ciorapi de dama ce au in componenta lor fibrele Lycra.

Din urma vine puternic Melissa datorita unei puternice campanii promotionale la posturile radio cu audienta mare. Cresterea cotei de piata a acestei firme se explica si prin schimbarea conducerii, noii manageri inlaturand practicile anticoncurentiale cu care existau numeroase zvonuri, majoritatea fiind chiar fondate.

Alti concurenti sunt Mondex – Sibiu, Roberta – Bucuresti, Decatex – Bucuresti, Finest – Constanta, Magnum – Bucuresti si altii mai mici.

Exista si firme care isi schimba numele de la un sezon la altul pentru ca vanzarile din sezonul respectiv sa nu fie influentate de imginea creata in sezonul anterior.

Din strainatate se importa, in special de catre firmele mari de comert cu amanuntul, ciorapi de dama Golden Lady din Italia cei mai buni din intreaga lume. Pretul unei perechi de ciorapi produsi de aceasta firma poate ajunge la 40 de franci elvetieni (aproximativ 1500000 de lei). Este una din marile firme italiene care isi au sediul in Campia Padului, unde in anii ’60 statul italian a oferit facilitati deosebite constand in taxe foarte mici, uneori inexistente, si unde de-a lungul a 30 de kilometri s-au dezvoltat primele zece fabrici de ciorapi de dama din lume, acestea dictand moda si in prezent in toata lumea. Dintre acestea in Romania mai sunt importate doar dresuri Primavera. Pe piata romaneasca se mai gasesc accidental dresuri din Grecia dar de o calitate inferioara.

6.     Organismele publice

Organismele publice cu implicatii in activitatea firmei sunt organele statului care influenteaza intr-o masura echidistanta toti agentii economici de pe aceasta piata. Acestia impun taxele si impozitele pe care trebuie sa le plateasca orice firma.

Alte organisme care ar putea influenta compania ar fi televiziunile ce ar putea avea un impact pozitiv asupra comportamentului de cumparare nu se implica. Presa scrisa din domeniu nu este practic citita.

3.2. Macromediul S. C. „A” S.A.

1.     Mediul demografic

Asa cum am mentionat anterior, piata firmei „A” este formata aproape in exclusivitate din femei. Populatia din zonele rurale ale tarii este o piata aproape inexistenta pentru produsele oferite de companie.

Dupa cum se stie, populatia Romaniei este in scadere (sporul natural este negativ), lucru ce determina o scadere a pietei potentiale a oricarui produs. Actualmente, piata totala a ciorapilor de dama este de aproximativ 7 000 000 de femei care consuma acesti ciorapi din polamida sau poliamida cu Lycra. Consumul mediu este de 5-6 perechi pe an – un consum destul de mic daca ne comparam cu alte tari ca Italia, Anglia, Franta, care consuma in medie 18 perechi de ciorapi anual.

2.     Mediul economic

Mediul economic din Romania influenteaza foarte mult vanzarile de pe piata ciorapilor. Veniturile foarte mici ale populatiei tarii noastre influenteaza activitatea firmei „A” din cel putin doua puncte de vedere. Mai intai consumul mediu de ciorapi este de 5-6 perechi pe an, de trei ori mai mic decat in tarile dezvoltate ale Europei. Apoi, statisticile arata ca, criteriul principal in alegerea unui produs este pretul si nu calitatea sau raportul calitate – pret. Lucrul acesta dauneaza firmei atat din punct de vedere al incasarilor dar si din punct de vedere al imaginii, „A”, ca si ceilalti agenti economici de pe aceasta piata fiind nevoiti sa faca rabat la calitate pentru ca produsele lor sa se vanda si pe piata romaneasca.

In plus, ciorapii de dama nu satisfac nevoi de prim rang, ei putand fi usor substituiti, iar in unele cazuri nepunandu-se deloc problema achizitionarii acestor produse.

Conform declaratiilor celor implicati in vanzarea acestor produse, media de folosire a unei perechi de ciorapi este mult mai mare decat in tarile vestice, in Romania purtandu-se si perechi deteriorate pe sub pantaloni.

3.     Mediul cultural

Moda este unul dintre principalele caracteristici ce influenteaza piata acestui produs si, deci si piata intreprinderii „A”. Actualmente moda incetineste vanzarile de ciorapi de dama, tendinta fiind ca femeile sa poarte mai des pantaloni decat in trecut.

4.     Mediul tehnologic

Tehnologia este influentata de moda din Italia, cercetarea cazand pe planul secund. Tehnologiile folosite sunt performante, toate firmele romanesti folosind aparatura de inalta fiabilitate produsa in Germania. Este vorba de masini si utilaje care se folosesc si in Italia, tara cu cel mai ridicat potential in acest domeniu.

5.     Mediul politic

La noi in tara implicarea statului in economie se face mai mult ca un arbitru al jocului cererii si ofertei. Statul legifereaza concurenta si ia masuri pentru stoparea practicilor anticoncurentiale. In schimb, statul nu poate sa controleze, desi face eforturi sporite pentru stoparea traficulului de frontiera, si a fraudei fiscale, ilegalitati prezente pe piata ciorapilor de dama.

6. Mediul institutional

Societatea Comerciala „A” S.A. functioneaza conform legislatiei Romaniei privind societatile comerciale, legea concurentei si alte legi ce reglementeaza activitatea oricarei intreprinderi indiferent de domeniul acesteia de activitate.

Pe langa acestea exista standarde europene ce vizeaza productia de ciorapi care cer urmatoarele:

denumirea, marcarea, ambalarea si etichetarea adecvata;

compozitia fibroasa sa fie marcata corect pe ambalaj;

se interzice vopsirea cu coloranti azotici care se pot scinda in amine aromatice apartinand listei aminelor clasificate drept cancerigene;

vopsirea trebuie sa fie rezistenta;

higroscopicitatea trebuie sa fie de minim 2 %;

nu se admite nici o neconformitate care reduce valoarea utilitatii produsului.

In domeniul acesta exista o asociatie patronala infiintata cu aproximativ 6 ani in urma (Asociatia Patronala a Producatorilor de Ciorapi din Romania) care reprezinta interesele tuturor producatorilor de profil din tara, sprijina schimbul de informatii dintre producatori si propune masuri specifice pentru legiferare.

7. Mediul natural

Mediul natural influenteaza vanzarile firmei prin sezonalitate. Astfel, in mod logic, in anotimpul cald se vand mai mult ciorapi fini (15-20 deni), iar in sezonul rece predomina cei mai grosi, dar exista vanzari si pentru cei fini.

In rest, mediul natural este o componenta practic lipsita de importanta in activitatea firmei „A”.

BIBLIOGRAFIE

1. Ionescu I, Ionascu V, Popescu M, Economia intreprinderii de turism si comert, Editura Uranus, Bucuresti, 2002
2. Balaure V. (coord.), Marketing, Biblioteca de Marketing, Editura Uranus, Bucuresti, 2002
3. Kotler P., Managementul marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 2002
4. Kotler P., Armstrong G., Principiile marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 2003

STRATEGIA AGENTIEI DE TURISM “X”

1. Notiuni teoretice

In procesul de transformare si adaptare a mecanismelor si structurilor economice la cerintele economiei de piata, societatile comerciale sunt obligate sa isi propuna noi obiective (dezvoltarea pietelor), diversificarea activitatilor, maximizarea profitului, imbunatatirea comportamentului firmei in afaceri si cresterea sigurantei intreprinzatorului, asigurarea pozitiei de lider pe piata produsului) si sa isi insuseasca noi metode, noi forme de organizare si conducere, in masura sa le asigure nu numai continuitatea activtatii dar si revigorarea acesteia in conditiile amplificarii complexitatii si dinamismului mediului economic.

In acest context apare necesitatea stabilirii unor strategii de firma. Planurile si programele de afaceri ale firmei capata astfel un nou continut, fiind expresia colaborarii ansamblului de eforturi materiale, financiare si umane pentru obtinerea unor rezultate asteptate, prin satisfacerea cererii pe una sau mai multe piete specifice. Construirea de noi strategii si controlul competent al realizarii acestora, prin intermediul instrumentelor de planificare strategica (strategii de afaceri, strategii de marketing, programe de afaceri pe produs si grupe de produse), poate determina micsorarea riscului ridicat de integrarea firmei in sistemul concurential aflat in dezvoltare inevitabila si cresterea rentabilitatii.

Conceptul de strategie vine din limba greaca (stratos = arme si agos = conduc), cunoscuta publicatie Larousse definind strategia ca fiind “arta de a conduce fortele militare, politice, economice si morale implicate in conducerea unui conflict sau in pregatirea apararii unei natiuni”.

Mult timp rezervat artei militare, in ultimii 30 de ani, pe plan mondial, conceptul de strategie a intrat in vocabularul cotidian al managerilor, atunci cand ne referim la conducerea firmei, iar planificarea strategica a devenit parte integranta a functionarii firmelor.

In literatura de specialitate exista numeroase definitii ale strategiei. Igor Ansoff in lucrarea sa aparuta in 1968, “Strategie du dévéloppement de l’entreprise” defineste strategia firmei drept “conceptia cu care firma isi desfasoara activitatile sale, specificand procentul de crestere, domeniul de expansiune si directiile sale, punctele forte majore ce urmeaza a fi exploatate si profilul realizat”.

In lucrarea “Politica generala a intreprinderii” aparuta in anul 1997 se arata ca elaborarea strategiei firmei reprezinta alegerea domeniilor de activitate in care firma tinde sa fie prezenta si alocarea resurselor in maniera in care aceasta poate sa se mentina sau sa se dezvolte.

Strategiile intreprinderii de servicii se plaseaza in cinci planuri constituite pe baza componentelor mediului in care aceasta actioneaza: strategiile de piata, strategiile anticoncurentiale, pozitia intreprinderii in cadrul lantului productie-desfacere, strategiile financiar-bancare si strategiile resurselor umane.

Pentru a intelege mai bine conceptul de strategie si aplicabilitatea acestuia in practica, urmeaza a fi analizate in cele ce urmeaza structura, performanta si strategia agentiei de turism “X”.

2. Prezentarea agentiei de turism

Societatea comerciala “X” a reusit in scurt timp sa se impuna pe piata romaneasca prin serviciile de calitate pe care le ofera. Sloganul sau este: tarife avantajoase, promptitudine, garantarea calitatii serviciilor.

S-a infiintat in anul 2001, in conformitate cu prevederile legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, conform contractului de societate si statutului, este organizata ca societate cu raspundere limitata avand sapte asociati.

Domeniul de activitate inscris in Ceritifcatul de Inregistrare la Registrul Comertului nr. J89/12400/1993 este urmatorul: servicii si activitati de turism, hoteliere si de agrement, in nume propriu sau prin reprezentanti in tara si strainatate. Capitalul social depus la infiintarea societatii a fost de 200 000 lei, ulterior acesta marindu-se prin aport de mijloace fixe (trei imobile folosite ca sedii de agentii, doua automobile si alte mijloace fixe) astfel ca la sfarsitul anului 1998 capitalul propriu al firmei “X” a fost de 400 887 000 lei.

Veniturile firmei provin din vanzarea de programe turistice proprii, in anul 2002 avand o cifra de afaceri de 3 200 000 lei. Profitul net corespunzator pentru aceeasi perioada a fost de 260 000 000 lei. Ca orice societate care urmareste sa-si atraga piata, firma “X” face publicitate si cheltuieste din profitul pe care il obtine din propriile vanzari. Societatea a incheiat contracte de publicitate cu trustul Media Pro, diverse reviste de turism, anuare si ghiduri. De asemenea, s-a folosit de publicitatea exterioara prin afise amplasate in zonele aglomerate ale Bucurestiului, in institutii de invatamant, camine.

Sediul central al firmei se afla in Bucuresti, Str. Ofeliei nr. 13. Agentia mai are trei filiale: in Timisoara, Iasi si Constanta. Conform H.G. nr. 634/septembrie 1994 si Ordinul Minsterului Turismului fiecare sediu detine licenta de turism, categoria A si B, si cate un director de agentie posesor de brevet de turism.

Personalul angajat al societatii este format din patru directori, patru secretare, 17 agenti de turism, 5 ghizi insotitori, doi contabili si doi referenti de specialitate in domeniul marketing si promovare. Acestia isi desfasoara activitatea in diferite birouri si compartimente ale societatii, conform organigramei dupa cum urmeaza:

Biroul secretariat – efectueaza lucrari de secretariat pentru directorii de agentii, inregistreaza corespondenta sosita si o triaza pentru diversele birouri;

Biroul dezvoltare – are rolul de a asigura cresterea vanzarilor si se ocupa cu relatiile publice privind promovarea ofertei, aceste sarcini revenind directorilor de agentii;

Biroul financiar-contabil – care tine evidenta contabila a societatii, intocmeste balanta de plati si bilantul anual. Aceste activitati sunt realizate de contabili autorizati asistati de calculator;

Biroul transporturi – organizat pe doua sectii cu atributii specifice:

q     Sectia contracte care incheie contracte cu furnizorii de servicii de transport, stabileste conditiile si tarifele de vanzare a biletelor si trateaza toate problemele de principii cu furnizorii in ceea ce priveste aplicarea exacta a normelor contractuale;

q     Sectia materiala care se ingrijeste de atragerea biletelor si distribuirea acestora catre filiale, si gestioneaza vanzarea biletelor de transport. Incheierea de contracte intra in sarcina directorului de agentii;

Biroul turism – organizat in doua compartimente:

q     Productie cu sectia de programe si sectia operativa, care se ocupa cu elaborarea programelor de turism si punerea lor in vanzare;

q     Receptie care cuprinde trei sectii (contracte pentru servicii receptive, receptiva generala si operativa generala) care incheie contracte cu hoteluri si restaurante, indeplineste toate operatiunile referitoare la organizarea de voiaje particulare neprogramate (la cererea clientilor) si operatiunile de rezervari si prestari servicii catre clientela sosita in diversele localitati vizitate. In cadrul acestui birou isi defasoara activitatea opt agenti de turism si patru ghizi insotitori ai grupurilor de turisti;

Biroul de tarife si documentare – format din:

q     Sectia tarife care intocmeste, tipareste si difuzeaza fise, breviare si tabele de tarife pentru serviciile turistice de orice tip;

q     Sectia documentare care intocmeste, tipareste si difuzeaza pliante cuprinzand toate informatiile necesare clientilor. Activitatea acestui birou este asigurata de trei agenti de turism;

Biroul publicitate – format din:

q       Sectia contracte care incheie contractele si pregateste planurile publicitare, devizele si comenzile pentru publicitatea activa si pasiva, sarcini ale directorilor de agentii;

q       Sectia redactionala care pregateste si insereaza textele publicitatii.

3. Oferta agentiei de turism “x”

Deoarece primul sediu al agentiei in cauza a fost deschis in Bucuresti intr-o zona centrala, activitatea acesteia s-a orientat in organizarea de programe turistice pentru diferite categorii de clienti, rezervarea si vanzarea serviciilor de cazare si masa, transport, asistenta turistica, inchirierea de mijloace de transport la care se adauga oferirea de servicii pe segmente variate de piata:

Turism de afaceri – in special pentru clientela din strainatate care viziteaza Romania in scopul incheierii unor afaceri;

Turism de congrese - organizarea de congrese, seminarii, simpozioane, work-shopuri sau alte forme de reuniuni sub forma unor pachete complexe de servicii. Aceasta forma de turism se detaseaza prin efectele economice pe care le antreneaza si prin contributia la atenuarea sezonalitatii. Multiplicarea manifestarilor internationale (stiintifice, tehnice) a fost urmata de amplificarea numarului de participanti, reflectata de ritmurile superioare de crestere inregistrate de turismul de congrese;

Turismul balneoclimateric – este una dintre cele mai vechi si mai constante forme ale activitatii turistice, datorita distributiei sale relativ egale pe tot parcursul anului, ofera si avantaje ca: stabilitatea clientelei, sejururi de lunga durata, incasari medii superioare pe zi-turist;

Turismul de odihna si agrement – datorita numarului mare de participanti este una dintre formele cele mai reprezentative si profitabile care se caracterizeaza prin sejururi mai lungi si implica diverse activitati recreative;

Ecoturismul cu variantele sale: turismul verde, turismul rural, turismul montan, agroturismul. Din ce in ce mai multi turisti aleg sa-si petreaca sejururile in pensiuni agroturistice datorita preturilor scazute practicate de acestea si a serviciilor excelente prestate.

Spatiul rural romanesc este printre putinele din Europa in care inca se mai pastreaza nealterate valentele traditionale spirituale, cu precadere cele etonofolclorice, viata socio-economica si mediul inconjurator. Prin aceste calitati mediul rural ofera conditii favorabile dezvoltarii agroturismului si turismului rural.

Satele romanesti dispun de resurse turistice de o mare varietate, traditii si valori etnofolclorice (arhitectura populara, mestesuguri, obiceiuri, manifestari folclorice), monumente istorice si de arta, cadrul natural nepoluat si cu un potential divers (ape minerale, bioclimat, peisaje pitoresti). La acestea se adauga o infrastructura adecvata (energie electrica, alimentare cu apa), gospodarii in cea mai mare parte confortabile si, nu in ultimul rand, ospitalitatea proverbiala a taranului roman.

Toate acestea permit realizarea unei oferte larg diversificata care sa se adreseze tuturor categoriilor de turisti. Din experienta internationala si cu precadere cea franceza sau germana, rezulta ca agroturismul este practicat in special de familii cu copii si categorii ale populatiei cu venituri medii si reduse.

4. Relatiile firmei cu mediul

Tinand seama de eterogenitatea persoanelor care apeleaza la serviciile sale, agentia de turism “X” si-a structurat o oferta astfel incat sa poata satisface un numar cat mai mare de turisti.

Cea mai mare parte a ofertei se concentreaza pe doua sezoane: de iarna si de vara, in restul timpului cererea manifestata fiind slaba. De asemenea, si activitatea de promovare este mai intensa in perioadele de sezon, societatea trebuind sa-si faca cunoscuta oferta turistica care se schimba in functie de sezon. Astfel, in perioada de iarna activitatea se concentreaza in special pe statiunile montane unde se pot practica sporturi de iarna dar si pe alte statiuni care ofera posibilitatea petrecerii unei vacante placute, active sau tratamentul si curele balneare. O perioada importanta o reprezinta sarbatorile de iarna cand populatia dispune de timp liber si cauta sa-si petreaca minivacanta in mod placut, in afara resedintei.

Perioada cea mai intensa din activitatea agentiei o reprezinta sezonul estival, al concediilor si vacantelor cand cererea manifestata atinge cote importante. Pe langa statiunile de pe litoral, de la munte si cele de tratament balneo-medical, agentia include in oferta sa si pensiunile agroturistice cu o gama variata de posibilitati de cazare si agrement.

Agentia de turism “X” are relatii cu detinatorii de baza materiala din toate zonele tarii cu care incheie contracte de prestari servicii pe un anumit contingent de care dispune pe o perioada de timp de un an – in cazul societatilor de turism din zonele de munte si cele care dispun de baze de tratament – sau, in cazul societatilor care isi desfasoara activitatea doar intr-o anumita perioada a anului cum ar fi cele de pe litoral, pe o perioada de patru luni.

De asemenea, agentia colaboreaza cu o serie de societati de turism pe baza unei conventii in care nu se specifica un numar de locuri alocat agentiei, valorificarea biletelor facandu-se pe baza unei rezervari prealabile, telefonic sau prin fax.

Pentru anul 2003, agentia de turism “X” a incheiat o serie de contracte de prestari servicii si conventii de colaborare cu societati din toate zonele tarii. Pe Valea Prahovei, cei mai importanti parteneri ai agentiei sunt: Compania Montana, Sinarom, Luten Construct, Ana Hotels, Orizont, Predeal.

In statiunile montane si de tratament s-au incheiat contracte cu urmatoarele societati: Hercule, Sind Romania, Intus, Calimanesti-Caciulata, Olanesti, Durau, Govora, Vatra Dornei, Borsec si Tusnad.

Pentru perioada sezonului estival, pentru zona litoralului s-au incheiat contracte cu o serie de societati cum ar fi: Complex Perla Majestic, Complex Condor, CHR Piccadily, Neptun-Olimp, Capitol, Venus, Alexis, Saturn, Mangalia.

In domeniul transportului colaboreaza cu firma Atlassib si dispune, de asemenea, din baza materiala proprie de un autocar Mercedes de 40 de locuri si de un microbus de 16 locuri.

In domeniul turismului extern agentia a incheiat contracte cu: Corsa Travel, Adamis Tours, Sithon Travel din Grecia si Umay Tours si Romtur din Turcia.

Clientela agentiei este impartita in mai multe categorii:

oamenii de afaceri romani si straini;

studenti si fosti studenti;

persoane fizice straine si romane a caror venituri le permit sa-si ofere o binemeritata vacanta, atrasi in urma publicitatii, fiind destul de importanti ca pondere in numarul total de clienti ai agentiei;

membrii sindicatelor cu care agentia colaboreaza in domeniul comercializarii ofertei sale turistice cum ar fi sindicatele de stat din cadrul Regiei Autonome de Transport, RomGaz, Timpuri Noi si cele patronale.

Studentii si elevii solicita locuri de cazare mai ieftine dar care sa asigure conditii de petrecere a timpului in conditii agreabile. Cererea lor se orienteaza catre cabane, vile, sate de vacanta, hoteluri de una-doua stele dar in zonele atractive din punctul de vedere al posibilitatilor de agrement.

Cei care achizitioneaza programele turistice prin intermediul sindicatului sunt interesati mai ales de confortul oferit, de asigurarea tuturor serviciilor pe care le doresc, de baza sau auxiliare, pretul avand o importanta mai redusa in decizia de cumparare datorita faptului ca acestia achita numai partial costul programului.

Pentru turistii care nu fac parte din aceste categorii, atat confortul cat si pretul au o importanta deosebita in decizia de cumparare. Achizitionarea unei vacante se face in functie de bugetul si timpul liber de care dispun si de obiceiurile de consum turistic ale respectivelor persoane.

Economistii psihologi sustin ca explicarea procesului prin care sunt luate hotararile necesita investigarea contextului social in care are loc acest proces: mediul social influenteaza puternic intensitatea consumului si selectia produselor la nivel microeconomic, precum si ritmul consumului si al economiilor la nivel macroeconomic. In teoria sa legata de venit, Duesenberry a sugerat ca nivelul si modelul de consum al unui anumit grup este determinat mai putin de venitul actual si viitor decat de nivelul si modelul de consum al altora, de obicei grupuri cu un venit ridicat. Cu alte cuvinte, un grup de consumatori observa un alt grup de referinta si reproduce modelul lui de consum. In felul acesta psihologia economica propune concepte psihologice (teoria de grup) iar psihologia sociala propune modele de comportament care sa fie utilizate in analiza la nivel microeconomic.

Concluzia obtinuta de Liebenstein, a efectului – „mob pe banda rulanta” – explica cum grupurile cu un venit mai scazut urmeaza modele de vacanta ale celor bogati.

Clasificarea tipurilor de turisti in extravertiti (hoinari) si introvertiti precum si ciclul de viata al statiunilor reflecta influenta exercitata de grupurile sociale alese ca etalon. Turistul extravertit, ingenios, de exemplu, este in cautare de noi experiente iar alti turisti, mai putin aventurosi si facand parte din grupuri cu venit mic, copiaza acest tip de comportament.

Un alt concept psihologic folosit in turism este socializarea economica care se regaseste si in modul in care copiilor le sunt prezentate aptitudinile privind consumul si pe care acestia si le dezvolta si insusesc, de la o cunoastere a banilor si posesiunilor si pana la diferentierea sociala.

Conceptul de socializare a consumului are in vedere rolul indivizilor cheie, spre exemplu parintii, in formarea atitudinii copilului la diferite nivele de consum. Rolul barbatului sau femeii in familie este de asemenea important. Cercetarile au aratat ca rolul sotiilor in luarea deciziilor pentru achizitionarea de bunuri sau servicii este mare, insa pentru majoritatea bunurilor care sunt mai complexe din punct de vedere tehnic, creste probabilitatea ca rolul preponderent in luarea deciziilor sa fie al barbatului.

In turism, in mod traditional in familiile din clasele sociale privilegiate, deciziile privind consumul erau luate de catre sot. In cazul familiilor cu un venit mediu, majoritatea deciziilor erau luate in comun. Studiile intreprinse pana in prezent au demonstrat ca persoana din familie care detine puterea financiara are si initiativa cheltuielilor.

In concluzie, agentia de turism trebuie sa tina cont de tipologia turistilor si de particularitatile lor psihologice in alcatuirea portofoliului de produse turistice.

5. Strategia agentiei de turism

Ca orice alta decizie, adoptarea strategiei de piata este rezultatul unei optiuni intr-o pluritate de variante, in definitiv, a decide inseamna a alege. Drept termeni de referinta servesc, pe de o parte, posibilitatea intreprinderii (factorii endogeni), iar pe de alta parte, particularitatile pietei in care intreprinderea isi defasoara activitatea (factorii exogeni), strategia de piata urmarind tocmai realizarea legaturii dintre intreprindere si piata, fructificarea oportunitatilor acestora din urma.

Promovarea produsului turistic se refera la caile de informare si de convingere prin care clientela turistica este determinata sa ia decizii de cumparare si are drept componente principale urmatoarele: promovarea vanzarilor, relatiile publice si publicitatea. Combinarea lor eficienta formeaza continutul mixului promotional. Diferentierea acestuia pe sezoane trebuie realizata pornindu-se pe de o parte, de la natura produsului turistic, iar pe de alta parte, de la caracteristicile pietei in ansamblu si ale segmentelor de populatie avute in vedere.

Elementele esentiale prin care mixul promotional poate fi diferentiat pe sezoane sunt promovarea vanzarilor si publicitatea.

Tehnicile cele mai utilizate in promovarea vanzarilor sunt cele prin care se acorda anumite avantaje, atat populatiei in ansamblu, cat si unor segmente distincte ale acesteia. Trasatura lor comuna o constituie acordarea unor inlesniri care in ultima instanta duc la ieftinirea produsului turistic acesta devenind accesibil unor segmente de consumatori cu posibilitati reduse de cumparare.

Agentia de turism „X” va face reduceri de comision de la o cota a comisionului de 20 % la 10 % celor care vor cumpara bilete in perioadele de extrasezon. Turistii care calatoresc in aceasta perioada sunt studentii si persoanele de varsta a treia care dispun de mai mult timp liber si beneficiaza de reducere la comision si in sezon.

De asemenea, pentru excursiile organizate de grupuri de elevi si studenti, in perioada anului scolar sau universitar, dar si pentru diferite actiuni cum ar fi banchetele, conferintele, reuniunile etc. se acorda gratuitate organizatorului. Astfel, la 20 de turisti se acorda o gratuitate.

Pentru achizitionarea unui pachet de servicii mai complex (cazare, masa, tratament, transport) cota de comision va fi cuprinsa intre 10-15 % in functie de durata programului. Pentru pastrarea clientelei deja existente se poate introduce o carte de fidelitate care ii va permite posesorului sa cumpere bilete cu reducere a comisionului, pentru inceput pe o perioada de un an.

Publicitatea actioneaza asupra clientilor potentiali prin intermediul mesajelor publicitare al caror continut este in masura sa determine un anumit comportament de cumparare. Transmiterea si receptionarea lor necesita alegerea cu mare grija a unor mijloace publicitare adecvate. Eficienta maxima se obtine atunci cand acestea sunt alese din randul celor care sunt proprii segmentului de consumatori vizat. Publicitatea va urmari furnizarea unor informatii complete si evidentierea caracteristicilor produsului. O mare atentie trebuie acordata punerii intr-o lumina cat mai convingatoare a avantajelor de care beneficiaza turistii prin cumpararea produsului respectiv.

O forma de publicitate utilizata de agentia de turism „X”, a carei eficienta a fost verificata, o constituie publicitatea exterioara prin plasarea de afise in locuri publice si in institutii. De asemenea, publicitatea prin presa da posiblitatea formularii anuntului publicitar astfel incat acesta sa cuprinda cat mai multe informatii care sa determine decizia de cumparare a turistului potential.

Radioul este un astfel de exemplu el oferind posibilitatea promovarii imaginii si marcii firmei atunci cand este facuta regulat si pe o perioada lunga de timp. Alegerea postului si a orei de difuzare a spotului publicitar se face in functie de segmentul de populatie caruia i se adreseaza.

O alta strategie de promovare a ofertei turistice o constituie publicitatea directa care se poate realiza prin transmiterea de oferte direct turistilor potentiali prin fax sau prin posta sau chiar direct prin distribuirea de pliante si fluturasi in zonele intens circulate ale orasului. Aceasta prezinta avantajul ca nu este costisitoare iar efectul produs este considerabil, personalul agentiei intrand in contact cu potentialul turist si se poate adapta cerintelor sale.

Tinand cont de faptul ca agentia a inregistrat un indice de crestere mic in ultima perioada, piata turistica interna avand o tendinta de scadere, aceasta trebuie sa se orienteze spre mijloace de promovare eficiente dar cu un cost relativ scazut pentru a-si atrage noi categorii de turisti si pentru a-i mentine pe cei existenti.

Concurenta fiind foarte puternica pe piata turistica in care isi desfasoara activitatea, agentia a adoptat o strategie ofensiva de crestere a capacitatii pietei chiar daca ponderea veniturilor incasate in raport cu numarul de turisti va fi mica.

Agentia si-a propus o imbogatire a activitatii turistice prin introducerea unor produse turistice noi: circuite turistice cu diverse teme – cultura, etnografie si folclor, istorie, fenomene ale naturii, constructii contemporane si mai ales sejururi estivale in strainatate care sa ofere conditii excelente de odihna si destindere la preturi comparabile cu cele din tara.

BIBLIOGRAFIE

1.     Ansoff H. G., Strategie management, London McMilan, 1979

2.     Ionescu I., Ionascu V., Popescu M., Economia intreprinderii de turism si comert, Editura Uranus, Bucuresti, 2002

3.     Jaba O., Analiza strategica a intreprinderii, Editura Sedcom Libris, Iasi, 1999

4.     Lafaye C., Sociologia organizatiilor, Editura Politica, Iasi, 1998

5.     Snak O., Baron P., Neacsu N., Economia turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001

6.     Tordjman A., Stratégies de concurence dans le commerce - les services au consumateur, Les Editions d' Organisation, Paris, 1983.

STRATEGIA INTREPRINDERII 'D'

1. Strategia intreprinderii

Provenind de la cuvintele grecesti “stratos” (armata) si “agros” (conduc), strategia propune repartizarea mijloacelor astfel incat sa asigure indeplinirea unui obiectiv fundamental.

Prin strategie se are in vedere atat conceperea cat si conducerea si derularea actiunilor, la nivelul exigentelor intreprinderii si a propriilor sale capacitati.

Strategia intreprinderii propune decizii si actiuni in alegerea mijloacelor si alocarea resurselor necesare atingerii unor obiective: aceasta stabileste cele mai potrivite oferte pentru cererile alese, care la randul lor corespund obiectivelor de piata.

Strategii ale intreprinderilor de servicii

La alegerea celor mai potrivite strategii se impune cunoasterea exacta a fortelor proprii ale firmei, pe o parte, iar pe de alta parte segmentele mediului cu care elementele proprii vor colabora.

Componente ale strategiilor

Principalele componente ale strategiei de piata sunt:

piata produsului (concurenti potentiali, produsele similare);

nivelul investitiilor (corespunzator optiunilor de crestere, de mentinere sau restrangere a activitatii);

substrategiile pentru fiecare sector vizat (produs, pret, distributie, promovare);

capacitatea manageriala si mijloacele de sustinere a strategiei alese;

dezvoltarea unor activitati diferite ce se sustin reciproc.

Tipuri de strategii

1. Strategia de piata:

extinderea activitatii: ca volum, arie de referinta si actiune, structura concordanta cu cererea si cu sezonalitatea;

alegerea celui mai favorabil segment de actiune: ca oportunitate a pietei si ca specializare posibila pentru firma;

dezvoltarea de activitati complementare profilului: prin diversificarea partiala, reprofilarea temporara, adaptarea la noi tehnologii;

lichidarea partiala sau totala, inainte ca totul sa fie pierdut, astfel incat sa se poata incepe o noua afacere.

2. Strategii concurentiale:

ofensiva: in cazul unui inalt grad de adaptare;

defensiva: in cazul unor reorganizari, reprofilari;

de diferentiere: prin delimitarea activitatii in raport cu concurenta;

de toleranta.

3. Strategii vizand resursele umane:

perfectionarea continua a personalului prin forte proprii;

reciclarea cadrelor in unitati specializate.

4. Strategii financiar-bancare:

finantarea prin imprumuturi;

din resurse proprii;

prin cooperare.

5. Strategii privind pozitia intreprinderii:

specializarea functionala in profilul de baza;

integrarea verticala.

Factorii strategici:

intreprinderea: cu resurse ineficient valorificate;

concurenta: analizand segmentele de piata pe care actioneaza si modul in care obtine anumite rezultate;

piata: cunoscandu-i evolutia si tendintele;

resursele umane: continuu adaptate ca nivel de pregatire la exigentele pietei specifice;

distributia: in continua adaptare la cerintele pietei de servicii;

resursele financiare necesare realizarii obiectivelor strategice.

Obiective strategice

1. Dezvoltarea,  prin:

cresterea productiei;

abordarea unor piete noi;

produse si servicii noi.

2. Diversificarea ofertei prin:

asigurarea egalitatii dintre venitul marginal si costul marginal;

actualizarea permanenta a costurilor si preturilor;

identificarea tendintelor pietei specifice si a raportului cerere-oferta;

cunoasterea permanenta a pietelor si produselor concurente.

Optiuni pentru activitati strategice

Actiunile strategice sunt specifice domeniului de activitate si pot avea pozitii diferite, determinate de insasi pozitia firmei la un moment dat. In acelasi timp, aceste actiuni au in vedere obiectivul si modul de realizare a acestuia.

Pot fi identificate urmatoarele situatii:

pentru pozitii dominate prin ameliorari permanente, inovatii, productivitate mare si agresivitate; mentinerea pozitiilor; actiuni prompte de represalii in cazurile in care concurenta ataca;

pentru pozitii marginale, prin specializare pe un anumit tip de produs, calitatea ; eliminarea concurentilor de talie redusa; cunoasterea permanenta a situatiei cuncurentilor mai mari; descoperirea unui sector neacoperit cu oferta in domeniul de referinta;

pentru pozitii critice prin oprirea investitiilor; sporirea cheltuielilor de cercetare, schimbarea managementului.

Optiuni vizand adaptarea firmei la evolutia mediului

Adaptarea celei mai potrivite si eficiente strategii poate asigura continuitatea, pastrarea pozitiei pe piata firmei, sporirea capacitatii de adaptare.

Dintre aceste optiuni strategice amintim:

inovarea;

achizitia;

acordurile, aliantele;

integrarea verticala;

specializarea;

retragerea.

Rolul planificarii strategice

Planificarea strategica devine necesara ca sistem de procese, pe nivele de responsabilitate si cicluri, dupa cum urmeaza:

identificarea, definirea si aprobarea obiectivelor si strategiilor;

definirea sistemelor de actiuni curente si stabilirea de programe care sa valorifice superior resursele antrenate;

fixarea definitiva a obiectivelor firmei si a strategiilor;

stabilirea bugetelor pe directii de afaceri;

armonizarea acestora in cadrul bugetului general al firmei;

2. Prezentarea S.C. “D” S.A.

S.C. 'D” S.A. reprezinta o societate comerciala, infiintata in anul 1980 ce produce confectii, promoveaza si pune in aplicare initiativele de interes general in domeniul confectiilor (camasi barbatesti).

Sediul societatii este in Bucuresti, Sos. Viitorului nr. 250, sector 3; capital social 6 870 000 lei - privat .

Obiectul de activitate:

producerea si comercializarea de articole barbatesti in sistem lohn si din materiale achizitionate de la terti;

are in profil realizarea confectiilor barbatesti, 98 % din productie fiind destinata exportului;

desfasoara activitate de comisioane;

prestari servicii in domeniul asistentei tehnice;

activitati tehnice si de creatie in mediul textil;

activitati de export-import produse textile, materiale auxiliare, ambalare si alte materiale necesare productiei de imbracaminte;

transport intern si international de marfuri.

Produsele societatii sunt realizate din materiale ca: remus (100 % bumbac), vascoza (60 % P, 40 % BBC), articole guia (80 % BBC, 20 % P), in (100 % BBC), Briana Caro (100 % BBC), tercot (45 % BBC, 25 % CF, 30 % policoton), satin vio (50 % CF, 50 % BBC), chantung (100 % BBC), policoton (100 % BBC).

3. Strategia societatii comerciale “D” S.A.

Incepand cu structura organizatorica, societatea realizeaza prima strategie, astfel, la nivelul tuturor departamentelor si a unui personal corespunzator si eficient se poate realiza o buna desfasurare a productiei, vanzarii si comercializarii produselor.

Prin departamentele existente, societatea desfasoara o activitate eficienta, departamentele existente aici determina un climat favorabil si posibilitatea de a desfasura productia confectiilor de buna calitate.

Scopul principal este de a asigura dotarea corespunzatoare a societatii cu utilaje performante pentru a realiza produse de calitate superioara, utilaje care sa consume putin si sa nu fie poluante.

Dupa dotarea cu aceste utilaje, societatea a specializat salariatii pentru a lucra cu acele masini. Datorita faptului ca societatea pune mult accent pe calitate si nu pe pretul foarte mare, societatea a disponibilizat personalul, salariatii ramasi fiind distribuiti si comasati la departamentele necesare.

Pentru formularea strategiei trebuie cunoscuta foarte bine piata si gradul de eficacitate al productiei si al societatii. Astfel, din analiza interna reiese ca:

analiza performantelor firmei este satisfacatoare, volumul vanzarilor este mare, calitatea produselor este buna, atitudinea si performantele angajatilor sunt satisfacatoare, societatea putand lansa, bazandu-se pe studii de piata pentru cunoasterea doleantelor si preferintelor consumatorilor, noi tipuri de produse la acelasi nivel calitativ sau chiar optim.

Punctele forte ale societatii sunt: calitatea produselor, volumul vanzarilor, pretul produselor, departamente eficiente si personal corespunzator.

Din analiza rezulta:

consumatorii societatii sunt persoane de toate varstele, in special de sex masculin.

concurentii societatii sunt firme puternice, cu game sortimentale apropiate celor fabricate de societatea “D”: S.C. “Industria Bumbacului”, S.C. “Confectia”S.A., S.C. “Pionierii” S.A., S.C. “Unirea” S.A.

piata - datorita traditiei si a calitatii produselor societatea are clienti fideli cu care colaboreaza.

Din studii intense de marketing societatea, pentru a putea atrage mai multi clienti, a lansat o gama noua de produse, cucerind astfel o noua piata si reusind sa-si dezvolte volumul vanzarilor.

Datorita numerosilor concurenti, societatea ocupa un loc favorabil in topul preferintelor consumatorilor, scopul tinta fiind sa ajunga intre primele locuri si sa creasca volumul vanzarilor.

Astfel, cele trei elemente ce pot caracteriza situatia unei intreprinderi sunt: dezvoltarea si diversificarea ofertei, a pietelor si maximizarea profitului.

Optiunile strategice ale societatii au fost in primul rand privatizarea, ce a dus, datorita capitalului social investit, la retehnologizare si la schimbarea calitatii produselor, devenind mult superioare fata de cele precedente.

O alta optiune a fost schimbarea manageriala si reorganizarea departamentelor din societate ce a condus la o buna coordonare si desfasurare a activitatilor din intreprindere, programarea activitatilor si instalarea sistemelor computerizate pentru o buna desfasurare a activitatilor.

Diversificarea productiei reprezinta o noua optiune strategica ce duce la satisfacerea mai multor preferinte ale potentialilor consumatori. Aceasta dezvoltare a productiei a fost posibila datorita completarii bazei tehnice prin achizitionarea de noi utilaje, datorita perfectionarii personalului si a restructurarilor facute, a proceselor de productie, datorita modificarii caracteristicilor procesului de aprovizionare, stocarea materiilor prime.

Se aplica astfel o recomercializare pe piata amplificata (produsele se vand intr-un nou mod) si o tehnologie modernizata – produse modernizate.

Deci, societatea comerciala “D” S.A. are ca optiuni vizand pozitia acesteia pe piata calitatea produselor, principal criteriu si mod de actiune, eliminarea concurentilor de talie redusa, cunoasterea permanenta a situatiei concurentilor mai mari.

Strategia de piata aplicata este cea de extindere a activitatii, strategia anticoncurentiala de diferentiere.

4. Concluzii

Societatea comerciala “D” S.A. reprezinta, dupa cum s-a aratat, o societate cu veche traditie in industria textila, fapt ce a determinat, de-a lungul timpului, atragerea numerosilor clienti fideli.

Datorita existentei acestui segment de consumatori fideli, societatea a inceput sa-si largeasca aria de activitate, sa diversifice productia, sa diversifice oferta pentru a se putea mentine intre primele locuri pe piata. Datorita acestor obiective, societatea a investit mult dupa privatizare in utilaje performante pentru a realiza produse de calitate superioara. O alta investitie facuta, pentru a studia piata, pentru extinderea productiei o constituie studiile de piata facute de catre departamentul de marketing.

Alaturi de acestea se adauga strategiile de marketing referitoare la preturi (societatea se axeaza pe calitate si nu pe preturi costisitoare), modul de prezentare si desfacere a produselor, calitatea produselor.

Toate acestea au dus la o crestere importanta a volumului vanzarilor si la obtinerea unei pozitii favorabile pe piata.

BIBLIOGRAFIE

1. Ionescu I., Ionascu V., Popescu M., Economia intreprinderii de comert si turism, Universitatea Crestina 'Dimitrie Cantemir', Bucuresti, 2001
2. Kerbalek I., Economia intreprinderii, Editura Forum, Bucuresti, 1999
3. Patriche D., Economie comerciala, Editura Institutului National “Virgil Madgearu”, colectia “Comert modern”, Bucuresti, 1993

SERVICIILE COMERCIALE OFERITE DE FIRMA “X”

1. Serviciile comerciale

Serviciile comerciale sunt acele activitati care sunt oferite cu prilejul vanzarii, activitati ce asigura avantaje si satisfactii cumparatorului, fara a insemna un schimb fizic sub forma unui bun. Particularizand actul de vanzare la nivelul unei unitati comerciale, serviciile comerciale pot fi definite ca o suma a satisfactiilor sau unitatilor pe care le ofera un magazin clientelei sale.

Serviciile comerciale nu exista decat in timpul in care acestea sunt consumate. Fara marca si lipsite de ambalaj, serviciile nu pot fi vazute, gustate, incercate sau simtite, fenomen ce face ca prin acest aspect imaterial aprecierile asupra evolutiei lor sa fie foarte dificile si in multe situatii subiective.

Caracteristicile serviciilor comerciale:

• Realizarea si consumul serviciilor comerciale au loc in mod simultan, ele reprezentand doua procese suprapuse, legate printr-un efect de cauzalitate, ambele laturi ale raportului implicandu-se una pe alta. Acest fenomen scoate in evidenta necesitatea unor disponibilitati permanente de capacitati prestatoare de servicii;
• Utilizatorul serviciului participa la realizarea acestuia. Aceasta caracteristica presupune indeplinirea a doua conditii: existenta unui contact direct intre ofertant si consumator (puncte de vanzare) si participarea activa a consumatorului la utilizarea serviciului, clientul fiind cel care defineste obiectul cererii si precizeaza intentionalitatea de realizare, el receptioneaza livrarea produsului;
• Strans legata de caracteristica anterioara este faptul ca preturile serviciilor comerciale reprezinta un pret al cererii. Aceasta presupune ca orice client, care doreste sa utilizeze un serviciu, procedeaza la anumite rationamente care au in vedere raportul dintre avantajul pe care-l ofera serviciul posibil si costul procurarii sale, hotarand in consecinta.

Consecintele acestor caracteristici, prezentand importanta atat pentru comert cat si pentru consumator, sunt analizate frecvent cu ocazia fundamentarii continutului real al serviciilor comerciale propuse de fiecare unitate comerciala si a stabilirii unei scari de preturi care sa corespunda exigentelor populatiei din fiecare cartier comercial.

Caracteristicile serviciilor si consecintele acestora pentru intreprinderi si consumatori:

Tipologia serviciilor comerciale

Serviciile comerciale pot fi clasificate in functie de mai multe criterii dintre care cele mai importante sunt:

Natura serviciilor

Locul serviciilor in procesul vanzarii

Originea serviciilor

Rolul detinut in satisfacerea unor nevoi umane si sistemul de integrare a serviciilor

1. in functie de natura serviciilor:
• servicii de inchiriere;
• servicii de reparatii si redare a proprietatilor specifice;
• servicii legate de buna desfasurare a vanzarii (livrarea la domiciliu).
2. in functie de locul serviciilor in procesul vanzarii:
• servicii vandute singure (operatii bancare);
• servicii vandute odata cu produsul (credit, livrari la domiciliu, orarul de functionare a unitatilor comerciale).
3. in functie de originea serviciilor:
• servicii integrate produsului;
• servicii generate de noile metode de vanzare (prezentarea, etichetarea, pastrarea in conditii speciale).
4. in functie de rolul detinut in satisfacerea unei nevoi umane:
• servicii psihologice;
• servicii tehnice (livrari);
• servicii financiare;
• servicii extracomerciale.
5. in functie de sistemul de integrare a serviciilor:
• endogene;
• exogene.

Cunoasterea naturii serviciilor ofera numeroase variabile ce pot fi utilizate la dimensionarea capacitatii concurentiale a diferitelor tipuri de intreprinderi comerciale.

Gruparea serviciilor privind locul serviciilor in procesul vanzarii surprinde caracterul multispecializat al unor forme de comercializare a marfurilor si directionarea acestora spre o clientela puternic segmentata sau deosebit de exigenta, spre a da astfel posibilitatea distribuitorilor de a oferi, prin magazinele lor, atat bunuri comercializate cat si diferite servicii din cadrul celor doua tipuri pe care le presupune respectiva grupare.

Gruparea dupa originea serviciilor prezinta importanta pentru redistribuirea sarcinilor si asigurarea echilibrului intre responsabilitatile producatorilor si ale comerciantilor.

Formularea strategiilor comerciale prezinta interes pentru ca aceasta grupare segmenteaza si instrumenteaza fiecare tip de operatiune si utilitate, serviciile comerciale fiind transformate intr-o variabila esentiala a consecintei orizontale.

Sistemul de integrare a serviciilor redimensioneaza modul de formare a comportamentului cumparatorului, acesta din urma formandu-si, in ultima vreme, imaginea despre magazinul de la care cumpara, in functie de avantajele care-i sunt asigurate de catre sortimentul comercializat, comoditatile de diferite tipuri precum si alte utilitati.

2. Prezentarea generala a firmei x

Este vorba de o societate comerciala de prelucrare a carnii care este o societate pe actiuni, cu sediul in Bucuresti, pe Strada Z, nr. 100, sect. 7.

Capitalul social este de 8 800 milioane lei.

Obiectul de activitate al societatii il reprezinta:

- asigurarea materiilor prime ce cuprinde achizitie, transport, taierea animalelor vii, recuperarea si prelucrarea subproduselor, organelor si tacamurilor, matelor;

- achizitionarea de carne transata, activitate de depozitare, aprovizionare cu materiale diverse necesare productiei si intretinerii utilajelor si cladirilor;

- industrializarea carnii ce cuprinde transarea carnii pentru industrie si pentru comercializare, precum si fabricarea diferitelor preparate din carne;

- desfacerea, prin reteaua proprie de magazine, a unor produse agroalimentare, industriale si bauturi;

- aprovizionarea consumatorilor la domiciliu, pe baza de comision;

- vanzare en gros si en detail de produse agroalimentare provenite din productia interna si din import;

- fabricarea si vanzarea de produse specifice alimentatiei publice;

- transport intern si international.

Societatea a luat fiinta in anul 1949, cand a fost abator ce apartinea de primaria municipiului Bucuresti, dupa care, dupa 1990, utilizand mai multe titulaturi succesive, intreprinderea se scindeaza o parte fiind preluata de Abatorul y iar cealalta parte devine in anul 1991 societate pe actiuni sub denumirea din prezent.

Produsele comercializate de societatea in cauza, mai ales preparatele din carne sunt apreciate de catre beneficiari datorita faptului ca sunt respectate retetele de fabricatie, nefiind folositi inlocuitori.

Societatea efectueaza controlul de calitate pe flux de fabricatie si al produsului finit, concomitent cu examene de laborator, prin acesta asigurandu-se garantia consumului alimentar.

Productia societatii consta in:

• productie de preparate din carne de porc si vita;
• industrializarea carnii – transarea ei pentru industrie si pentru comercializare;
• fabricarea si vanzarea de produse specifice alimentare.

Avand o anumita experienta in acest domeniu, societatea s-a specializat in realizarea produselor care sunt cele mai cautate pe piata, si pe care, spre deosebire de firmele concurente, le-a pus in vanzare cu mult inaintea acestora, de unde a rezultat si clientela fidela pe care o are unitatea.

Produsele cuprind 80 % carne si 20 % adaos, ceea ce le face cele mai bune produse din tara deoarece se lucreaza pe vechile retete, materia prima folosita la prepararea produselor fiind carnea proaspata si nu cea congelata, carnea rezultata direct din taiere, preparata si transata in unitate.

Produsele proaspete se vand repede, nu se mentin in stoc, cantitatea produsa coincide cu cea vinduta deoarece se lucreaza pe baza de comanda. Pentru magazinul propriu de desfacere se produc cantitati mici de produse din carne.

Exemple de produse din carne si preparate din carne oferite de firma x: vita carcasa, vita II, pulpa vita, antricot vita, muschi vita, ficat vita, rinichi vita, inima vita, limba vita, creier vita, maduvioare vita, splina vita, burta vita, copite vita, cap vita, funduri vita, beregati vita, uger vita, bojoc vita, piei vita, seu vita, picioare vita, porc degresat, porc jupuit, cotlet de porc fara os, pulpa porc fara os, ceafa porc fara os, muschi porc, porc lucru, fleica porc, cotlet porc partial dezosat, slanina cruda, oase garf, picioare porc, ficat porc, grasimi tehnice, seu tehnic etc.

3. Serviciile comerciale oferite de firma „x”

Firma „x” comercializeaza carne si produse din carne prin magazinul de la sediul firmei, dar si direct de la unitate, prin departamentul de desfacere.

Societatea, pe langa preparatele din carne, prezentate anterior, mai desfasoara si alte servicii comerciale precum:

livrarea marfurilor la domiciliul clientilor;

prezentarea si etichetarea marfurilor;

servicii vandute cu produsul, servicii generate de noile metode de vanzare, servicii legate de buna desfasurare a vanzarii, servicii tehnice. Astfel:

- dupa locul in care se desfasoara formele de vanzare:

• in unitate (desfacere si/sau magazin propriu);
• transport la client.

- dupa natura produselor: societatea comercializeaza produse alimentare;

- dupa tipul de clientela: societatea realizeaza produse pentru:

consum individual;

femei/barbati/copii;

copii/tineri/maturi/varstnici.

- dupa metoda folosita pentru vanzare:

contact in magazin;

contact cu alegere libera;

contact la client, prin reprezentantul ce livreaza/preia comanda;

la distanta - prin telefon, fax, telex, corespondenta.

- dupa modalitatea de plata, societatea accepta plata produselor dupa cum urmeaza:

pe loc, numerar sau cec;

vanzare cu plata la termen, prin banca;

vanzare cu plata in rate.

- dupa modul in care produsele ajung la client:

ridicarea produselor de catre client si transportul pe cheltuiala cumparatorului;

expedierea la domiciliul clientului a produselor achizitionate, pe cheltuiala vanzatorului.

- dupa cantitatea achizitionata:

cu amanuntul, cantitati mici;

cu ridicata, cantitati mari.

Societatea poate livra orice comanda in maxim doua zile sau chiar o zi daca exista cantitatea comandata gata preparata. Produsele nu stau in depozite mai mult de doua zile deoarece se fabrica in cantitati mici, cel mai mult se lucreaza pe baza comenzilor. Prin urmare, produsele sunt mereu proaspete.

- dupa felul si rolul intermediarilor in procesul de vanzare: societatea poate vinde produsele sale prin intermediul agentilor comerciali sau scrisori comerciale.

- dupa modul de desfacere a produselor:

prin intermediari;

prin reprezentanti;

prin magazinul propriu.

- preturile fixate de societate sunt de urmatoarele feluri:

preturi unice pentru toti consumatorii;

preturi flexibile, pentru aceleasi produse, dar pentru clienti diferiti, in

functie de cantitatea achizitionata;

in magazin – preturi momeala.

- tehnicile de incasare a facturilor sunt urmatoarele:

cash pentru sume mic;

dispozitii de plata din intiativa clientului adresata bancii sale;

dispozitii de incasare la recomandarea furnizorului;

fila de cec de firma.

Societatea ofera numeroase facilitati pentru cei ce achizitioneaza produsele, incepand cu preturile avantajoase si terminand cu calitatea superioara a produselor si modul de plata.

BIBLIOGRAFIE

1. Ionascu V., Popescu M., Economia comertului. Sinteze. Studii de caz. Aplicatii practice. Legislatie, Editura Universitara, Bucuresti, 2003.
2. Ionescu I., Ionascu V., Popescu M., Economia intreprinderii de turism si comert, Editura Uranus, Bucuresti, 2002.

STUDIU DE FEZABILITATE

PRIVIND INFIINTAREA UNEI GRADINITE

1.    Motivatia alegerii

Misiunea – de a asigura servicii private de calitate intr-un domeniu care a fost in mare masura institutionalizat.

Scopul - de a obtine profit in urma desfasurarii acestui tip de activitate si de a satisface motivatii de ordin afectiv ale asociatului.

Investitia consta in infiintarea unei gradinite particulare cu predare in limba germana care a primit numele de GRETEL KINDERGARTEN. Alegerea acestei posibilitati de investire a banilor are o dubla motivatie. In primul rand, deoarece este deosebit de interesant sa lucrezi cu oamenii si, in special, cu copiii. Ei sunt o inepuizabila rezerva de inocenta si, totodata, de maturitate, ceeea ce ne pune, deseori, in dificultate. Prin aceasta investitie se urmareste asigurarea unor servicii private de calitate intr-un domeniu in mare parte institutionalizat.

Aceasta motivatie de ordin afectiv este dublata si sustinuta de rezultatele materiale obtinute pe urma acestei investitii. Dupa cum vom vedea in continuare, suma investita care se ridica la circa 26.000 €, va fi recuperata in totalitate in primele cinci luni de activitate. Incepand din a sasea luna, institutia se sustine financiar. Mai mult chiar, ea va sustine din surse proprii si cheltuielile din lunile de vara, cand nu se inregistreaza incasari.

2. Constituirea societatii

Societatea a fost constituita sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic.

Societatea in nume colectiv se constituie prin contract de societate, in timp ce alte tipuri de societati se constituie prin contract de societate si statut. Deoarece s-a constituit prin actul de vointa al unei singure persoane, conform legislatiei se intocmeste numai statutul. Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv.

ACTUL CONSTITUTIV AL

S.C. „GRETEL KINDERGARTEN S.R.L.“

CAPITOLUL I

DENUMIREA, FORMA JURIDICA, OBIECTUL, SEDIUL, DURATA

Articolul 1. DENUMIREA SOCIETATII

Denumirea societatii comerciale este „ GRETEL KINDERGARTEN“ S.R.L., conform dovezii privind disponibilitatea firmei nr. 259 542 eliberata de Oficiul Registrului Comertului – Bucuresti.

In toate actele, facturile, scrisorile si publicatiile emanand de la societate, denumirea societatii va fi precedata sau urmata de initialele S.R.L., de numarul de ordine in registrul comertului si de capitalul social al societatii.

Denumirea si reprezentarea grafica a societatii vor fi protejate pe cai legale.

Articolul 2. FORMA JURIDICA A SOCIETATII

Este o societate cu capital integral romanesc. Organizata sub forma de societate cu raspundere limitata cu asociat unic, aceAsta raspunde fata de terti cu intregul sau patrimoniu, iar asociatul raspunde in limita capitalului social.

Articolul 3. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETATII

Obiectul principal de activitate al societatii este ingrijirea si educarea copiilor de varsta prescolara[1].

Veniturile din activitatea mentionata vor fi realizate prin perceperea si incasarea unor taxe lunare in lei sau valuta cu respectarea legilor in vigoare.

Articolul 4. SEDIUL SOCIETATII

Sediul societatii se afla in Romania, Bucuresti, B-dul Nicolae Grigorescu, bl. M 20, sc. 2, apart. 75 si 76, sector 3.

Schimbarea sediului intr-un alt loc din Romania se poate face numai in baza deciziei asociatului unic.

Societatea poate infiinta sucursale, filiale, birouri sau agentii in alte localitati din Romania sau din strainatate.

Articolul 5. DURATA SOCIETATII

Societatea se infiinteaza pentru o perioada nelimitata.

Articolul 6. ASOCIATUL UNIC

Asociatul unic al societatii comerciale este Popescu Marcel, cetatean roman, domiciliat in Bucuresti, str. Patriotilor, nr. 3, bl. PM 17, Sc.3, etaj 6, apart. 141, sector 3, nascut la data de 7.02.1979 in Suceava, fiica lui Traian si Elisabeta, cod numeric personal 2790207335011, de sex femeiesc, necasatorita, posesor al cartii de identitate seria GT nr. 203 055 eliberat la 20.10.2001 de Sectia 13 Politie Bucuresti.

CAPITOLUL II

CAPITALUL SOCIAL SI PARTILE SOCIALE

Articolul 7. CAPITALUL SOCIAL

Capitalul social este de 2 000 000 lei impartit in 20 parti sociale cu o valoare nominala de 100 000 lei fiecare, varsat integral in numerar si detinut in totalitate de asociatul unic al societatii.

Articolul 8. DETINEREA PARTILOR SOCIALE

Dovada proprietatii asupra partilor sociale se va face prin mentiunile cuprinse in registrul societatii si la Registrul Comertului.

Articolul 9. RASPUNDEREA FATA DE TERTI

Patrimoniul societatii nu poate fi grevat de datorii sau alte obligatii personale ale asociatului unic. Creditorii sociali ai asociatului unic pot urmari numai partea din beneficiile cuvenite acestuia de pe urma activitatii societatii sau beneficiul rezultat pentru aceasta dupa lichidarea societatii. Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatul unic raspunde in limita capitalului social.

Articolul 10. CESIUNEA PARTILOR SOCIALE

Partile sociale sunt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaste decat un singur proprietar pentru fiecare parte sociala.

Asociatul unic are dreptul de a cesiona, total sau partial, partile sale sociale catre terti, pe baza deciziei sale. Oferta de cesiune va fi notificata societatii, indicandu-se persoana fizica sau juridica cesionara si conditiile cesiunii.

In caz de deces al asociatului unic, societatea va continua sa functioneze in mod direct cu mostenitorii in drepturi ai asociatului unic sau li se vor remite acestora drepturile cuvenite autorului lor din activitatea societatii.

Transmiterea partilor sociale va fi inscrisa in Registrul Comertului, precum si in documentele societatii. Transmiterea are efect fata de terti numai din momentul inscrierii ei in Registrul Comertului.

Articolul 11. REDUCEREA CAPITALULUI SOCIAL

Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni de la data la care decizia asociatului unic in acest sens a fost publicata in Monitorul Oficial.

Decizia de reducere a capitalului social va fi luata in conformitate cu dispozitiile legii romane.

Articolul 12. MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL

Capitalul social poate fi majorat prin decizia asociatului unic.

CAPITOLUL III

ORGANIZAREA, ADMINISTRAREA SI CONTROLUL SOCIETATII

Articolul 13. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA SOCIETATII

Activitatea societatii va fi organizata si condusa de asociatul unic Popescu Marcel, cetatean roman, domiciliat in Bucuresti, str. Patriotilor, nr. 3, bl. PM 17, Sc.3, etaj 6, apart. 141, sector 3, nascut la data 7.02.1979 in Suceava, fiica lui Traian si Elisabeta, cod numeric personal 2790207335011, de sex femeiesc, necasatorita, posesor al cartii de identitate seria GT nr. 203055 eliberat la 20.10.2001 de Sectia 13 Politie Bucuresti, in calitate de administrator cu puteri depline, care decide asupra tuturor activitatilor importante ale societatii. In acest sens are urmatoarele obligatii principale:

sa aprobe bilantul societatii, contul de profit si pierderi, raportul cenzorilor;

sa desemneze pe administratori si cenzori, sa-i revoce si sa le dea descarcare la activitatea lor;

sa fixeze remuneratia cuvenita administratorilor si cenzorilor;

sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daune cauzate societatii, desemnand si persoana insarcinata sa o exercite;

sa modifice actul constitutiv al societatii;

realizarea de noi investitii, inclusiv de investirea in alte societati;

majorarea sau reducerea capitalului social;

contractarea de imprumuturi bancare si acordarea de garantii;

fuzionarea societatii cu alte societati;

dizolvarea sau lichidarea societatii;

infiintarea de sucursale, filiale etc.

Organul de administrare curenta este administratorul societatii, in persoana asociatului unic. Aceasta poate numi si alti administratori, in raport de nevoile curente ale societatii.

Administratorul are urmatoarele atributiuni:

coordoneaza activitatea intregii societati;

reprezinta societatea in raporturile cu tertii, inclusiv cu autoritatile romane si straine;

angajeaza patrimoniul societatii;

are drept de semnatura sociala si specimen de semnatura in banca;

introduce si renunta la actiunile in justitie;

negociaza si incheie contractele de munca cu personalul salariat al societatii;

poate sa delege o parte din competentele si atributiunile lor unui alt administrator sau tert ori de cate ori nu este in tara sau se afla, din orice motive in imposibilitate de a-si indeplini atributiunile.

Administratorii numiti de asociatul unic raspund individual sau solidar, fata de societate, pentru neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare, cu vinovatie, a atributiunilor lor.

Articolul 14. CONTROLUL ACTIVITATII SOCIETATII

Activitatea societatii poate fi controlata de catre asociatul unic, in mod direct sau prin reprezentantii sai.

CAPITOLUL IV

ACTIVITATEA SOCIETATII

Articolul 15. PERSONALUL SOCIETATII

Angajarea, nivelul de salarizare, drepturile si obligatiile, precum si concedie-rea personalului societatii se stabilesc de catre conducerea executiva a societatii, in baza contractelor individuale de munca, a regimului de asigurari sociale si a limitei minime de salarizare prevazute de lege.

Articolul 16. EXERCITIUL ECONOMICO-FINANCIAR

Exercitiul economico-financiar incepe la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie ale fiecarui an. Primul exercitiu financiar incepe la data constituirii societatii.

Articolul 17. AMORTIZAREA MIJLOACELOR FIXE

Amortizarea mijloacelor fixe se face prin raportarea la valoarea de achizitie acestora.

Prin valoarea de achizitie se intelege suma cheltuielilor de cumparare si a altor cheltuieli efectuate pentru punerea in functiune a fiecarui mijloc fix.

Fondul de amortizare a mijloacelor fixe se constituie cu incepere de la data punerii efective in functiune a acestora si in conformitate cu prevederile legislatiei romane.

Articolul 18. INTOCMIREA BILANTULUI SI A CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERI

Societatea va intocmi anual bilantul si contul de profit si pierderi si va tine evidenta in lei a activitatii economico-financiare, in conditiile prevazute de lege. Bilantul societatii va fi aprobat de asociatul unic si depus in termen de 15 zile, la Registrul Comertului, pentru a fi mentionat in registru si publicat in Monitorul Oficial.

Articolul 19. CALCULUL PROFITULUI

Profitul societatii se stabileste anual, prin bilantul contabil. Profitul impo-zabil se stabileste ca diferenta dintre suma totala a veniturilor incasate si suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestor venituri.

Fondul de rezerva va fi de 5 % din totalul beneficiului prevazut in bilantul anual, constituirea lui efectuandu-se pana la atingerea a 25 % din capitalul social in conformitate cu prevederile legislatiei romane in vigoare.

Din profitul prevazut in bilant se scad impozitul anual si prelevarile pentru fondul de rezerva, rezultand profitul cuvenit asociatului unic.

CAPITOLUL V

DIZOLVAREA, LICHIDAREA, LITIGIILE

Articolul 20. DIZOLVAREA SOCIETATII

Societatea se dizolva in urmatoarele cazuri:

i. imposibilitatea realizarii obiectivului societatii;

ii. pierderea a ½ din capitalul social, daca asociatul unic nu decide reconstituirea acestuia;

iii. prin decizia asociatului unic;

iv. prin falimentul societatii.

Dizolvarea societatii se va inscrie in Registrul Comertului si se va publica in Monitorul Oficial.

Articolul 21. LICHIDAREA SOCIETATII

Lichidarea societatii se va face in baza deciziei asociatului unic de dizolvare a societatii, de catre unii sau mai multi lichidatori numiti de aceasta.

Pana la intrarea in functie a lichidatorilor, administratorul continua mandatul lor fara a mai putea intreprinde insa noi operatiuni.

Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorul societatii, ei sunt datori, indata dupa intrarea in functiune, ca, impreuna cu administratorul sa faca un inventar, sa evalueze bunurile societatii si sa incheie un bilant care sa reflecte situatia exacta a activului si pasivului social, si sa le semneze.

Lichidatorii vor primi si pastra patrimoniul societatii, registrele si actele acesteia, si vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii in ordine cronologica.

Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorului.

Lichidatorii au dreptul:

sa apara in fata instantelor judecatoresti;

sa incheie tranzactii cu creditorii societatii;

sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare;

sa lichideze si sa incaseze creantele societatii.

Lichidatorii care efctueaza noi operatiuni ce nu sunt necesare scopului lichidarii sunt raspunzatori personal si solidar fata de terti pentru executarea acestora.

Din sumele rezultate dupa lichidare vor fi achitati mai intai creditorii privi-legiati si apoi ceilalti creditori. Dupa aceea, lichidatorii vor intocmi si prezenta spreaprobarea asociatului unic bilantul de lichidare dupa care ii vor plati acestuia beneficiul de lichidare.

Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii vor cere radierea societatii din registrul comertului si vor inmana asociatilor registrele si actele societatii, pe care acestia le vor pastra timp de cinci ani la sediul societatii.

Articolul 22. LITIGII

Litigiile dintre societate si persoanele fizice sau juridice romane, izvorate din rapoarte contractuale, vor fi supuse spre solutionare instantelor competente potrivit legii romane.

La autentificarea actului constitutiv a fost prezentata dovada eliberata de oficiul registrului comertului privind disponibilitatea firmei si a emblemei.           

In termen de 15 zile de la data autentificarii actului constitutiv, fondatorul care este in acelasi timp si administratorul societatii a cerut inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea.
   

Cererea a fost insotita de:

v    actul constitutiv al societatii;

v    dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului constitutiv;

v    actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatiii;

v    declaratia pe propria raspundere a fondatorului, care este in acelasi timp si administrator ca va indeplini conditiile prevazute de lege.

            Toate avizele sau actele de autorizare, eliberate de catre autoritatile publice in functie de obiectul de activitate al acestei societati, au fost solicitate de catre oficiul registrului comertului, in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii, iar autoritatile competente au emis avizele sau actele de autorizare in termen de 15 zile. Nu a fost necesar sa se depuna avizele sau autorizari1e tehnice si nici cele a caror eliberare este legal conditionata de inmatricularea societatii.

Controlul legalitatii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se inregistreaza in registrul comertului se exercita de justitie printr-un judecator delegat.
       Judecatorul delegat va putea dispune efectuarea unei expertize, precum si administrarea altor dovezi.

Raportul a fost depus in termen de 15 zile la oficiul registrului comertului.

Cerintele legale fiind indeplinite, judecatorul delegat, prin incheiere, pronuntata in termen de 5 zile de la indeplinirea acestor cerinte, a autorizat constituirea societatii si va dispune inmatricularea ei in registrul comertului, in conditiile prevazute de legea privind acest registru.

Societatea comerciala este persoana juridica de la data inmatricularii in registrul comertului.
          Inmatricularea s-a efectuat in termen de 24 de ore de la data la care incheierea judecatorului delegat a devenit irevocabila.

O data cu efectuarea inmatricularii, incheierea judecatorului delegat s-a comunicat din oficiu, Monitorului Oficial al Romaniei, spre publicare, pe cheltuiala fondatorului, precum si administratiei financiare in raza careia se afla sediul societatii pentru evidenta fiscala, cu mentionarea numarului de inmatriculare in registrul comertului.
           

Fiind societate in nume colectiv, in Monitorul Oficial al Romaniei s-a publicat numai un extras al incheierii, vizat de judecatorul delegat, care cuprinde: data incheierii, datele de identificare a asociatului, denumirea societatii, sediul, forma, obiectul de activitate pe scurt, capitalul social, durata societatii, numarul de inmatriculare in registrul comertului.

    Asociatul unic al societatii a avut obligatia sa-si depuna la oficiul registrului comertului semnatura, in termen de 15 zile de la data inmatricularii societatii.

Cheltuielile efectuate cu infiintarea societatii:

capitalul subscris al firmei                                                        2.000.000 lei

verificarea disponibilitatii firmei                              120.000 lei

rezervare firma                                     160.000 lei

inmatricularea societatii                               700.000 lei

informare documentatie         35.000 lei

copii certificate                                    85.000 lei

fond lichidare L 64/1995 cf. L 99/ 1999                                 87.400 lei

servicii pentru Monitorul Oficial         90.000 lei

sume virate Monitorului Oficial          315.000 lei

taxa inmatriculare – judecator 700.000 lei

taxa acord sau / si autorizatie de mediu                             200.000 lei

obtinerea rezervarii firmei    45.000 lei

efectuarea in numele societatii a varsamintelor

reprezentand aportul in numerar            75.000 lei

redactarea actului constitutiv a societatii

cu raspundere limitata cu asociat unic                          800.000 lei

expertizare , verificarea protectiei muncii     450.000 lei

taxa aviz si/sau autorizatie PSI         500.000 lei

taxa aviz si /sau autorizatie sanitara 1.000.000 lei

Total cheltuieli                       7.362.400 lei

TAXE PERCEPUTE:

taxa lunara de 250 € / copil (la cursul valutar al zilei la BNR);

taxa de 50.000 lei /zi prin care fiecarui copil ii este asigurata masa de pranz, suma incasata de firma de catering

CONCURENTI:

GENOVEVA

Limba engleza, germana, franceza, pictura, gimnastica, initiere calculator, dans

Adresa: Bd. Nicolae Grigorescu nr. 16, sector 3
Tel. 340.02.25; 323.49.03
Orar L–V: 9–13

Taxa: 130 € / copil

GRADINITA INTERNATIONALA “BUCURESTI”

Predare in limba engleza, educatori vorbitori nativi de limba engleza, transport; 3 mese/zi; dormitoare
Adresa: Bd. Energeticienilor nr. 9–11, sector 3
Tel 327.55.06; Fax 320.98.27

Taxa: 280 – 330 € / copil in functie de program

PETER PAN

Gradinita particulara pentru copii 4–7 ani, institutori cu vechime in domeniu; predare in limba engleza, pregatire pentru scoala, initiere in calculator, orga electronica, cerc de arte plastice; inscrierile incep la 1 iunie si cursurile la 1 septembrie.

Adresa: Aleea Baraj Cucuteni nr. 2, bl. M4A, parter, ap. 44, sector 3
Tel. 644.72.70; 647.44.46
Orar L–V: 8–13

Taxa: 200 € / copil

S.C. AMARETTO SRL

Predare limba engleza intensiv, franceza, italiana, germana, initiere calculator, dans sportiv, pictura, sculptura, pian; varsta 2 - 7 ani.

Adresa: Str. Dristorului nr. 84, sector 3
E-mail: amarettokinder@.yahoo.com
Tel. 326.24.45; Fax 345.28.01
Orar L-V: 8-13,30

Taxa: 70 € / copil

PITICOT

Program limba engleza, gimnastica, educatie muzicala (orga), asistenta medicala, dupa programa Ministerului Educatiei si Cercetarii

Bd. Muncii nr. 244, bl. MY8, sc. B, ap. 38, parter, sector 3
Tel. 255.10.48; 627.51.24; 0744.932.323

Orar L–V: 8–13

Taxa: 200 € / copil

LAUDER REUT KINDERGARTEN & SCHOOL

Predare in limba engleza, profil de arte si multimedia

Adesa: Str. Iuliu Barasch nr. 15, sector 3
Tel. 320.15.75; 320.15.99; 320.15.38
Orar L–J: 8–17; V: 8–15

Taxa: 230 € / copil

Activitati premergatoare activitatii propriu-zise

Aceste doua apartamente achizitionate au necesitat unele lucrari de recoditionare, al caror cost s-a ridicat la suma de 40.000.000 lei. De asemenea, s-a facut iesirea din aceste apartamente direct in spatiul verde din fata blocului. In acest scop s-a obtinut aprobarea de la primaria sectorului 3. S-a obtinut si aprobarea din partea asociatiei de locatari pentru utilizarea spatiului verde ca loc de joaca pentru copii.

Pentru promovarea gradinitei s-a optat pentru publicitate prin intermediul fluturasilor. In acest scop au fost cheltuita suma de 2.000.000 lei pentru tiparirea fluturasilor si suma de 2.000.000 lei pentru plata persoanelor care au ajutat la imprastierea fluturasilor. De asemenea, s-a creat o pagina Web pentru promovarea acestei institutii, firma contractata in acest scop fiind platita cu suma de 6.000.000 lei.

Personalul necesar pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii sunt: 3 educatoare, un supraveghetor si o ingrijitoare.

De asemenea, a fost cooptat cu contract de colaborare un profesor de limba germana.

In perioada 15 – 30 iulie s-au derulat inscrierile copiilor. Fisa de inscriere a solicitat parintilor pe langa completarea unor rubrici obisnuite: nume, prenume, data si locul nasterii etc. si relatarea unor informatii referitoare la anumite alergii ale copiilor, daca acestia sufera de anumite boli sau daca anumite mancaruri sau activitati le pot afecta sanatatea.

Pentru oferirea pranzului a fost studiata oferta firmelor de catering de pe piata bucuresteana. A fost aleasa firma Trocadero S.A., Intr. Selari nr. 201, sector 3, Bucuresti tel. /fax 01/3136896. Aceasta alaturi de o oferta acceptabila ca pret si calitate in ceea ce priveste masa de pranz, are si de un nutritionist care calculeaza aportul de calorii, proteine si vitamine necesar unui copil pe parcursul unei zile. Aceasta stabileste meniul pentru o saptamana si il prezinta administratorului cu o saptamana inainte.

A fost necesara achizitionarea echipamentelor necesare desfasurarii activitatii, si anume:

• 20 mese si 40 scaunele destinate copiilor;
• 3 mese si 6 scaune pentru personalul didactic;
• 3 chiuvete mici pentru baie;
• jucarii si jocuri pentru diferite niveluri de varsta;
• produse  igienico-sanitare: sapun, prosoape, hartie;
• produse de papetarie.

PERSONALUL

NUME SI PRENUME: ELENA VRANCEANU

ADRESA: str. Cernauti, nr. 5, bl. G20, sc.A, et. 2 apart.12, sector 2, Bucuresti

TELEFON: 2551606; 0722 265364

DATA NASTERII: 01.09.1965

STUDII: Liceul Pedagogic cu durata de 5 ani, din Bucuresti absolvit in 1984

SPECIALITATEA: Educatoare

VECHIME: 18 ani

GRAD DIDACTIC: I (1994)

ACTIVITATEA EXTRACURRICULUM

1994 - 'Managementul educational, managementul conducerii' - curs organizat la Casa Corpului Didactic, Bucuresti, Romania

1998 - Cursuri de initiere in utilizarea calculatorului organizate de Casa Corpului, Bucuresti, Romania

NUME SI PRENUME: ADRIANA MARIA CIOCHINA

SPECIALITATE: educatoare

ADRESA: Bvd. Constantin Brancoveanu nr. 15, bl. B17, sc. 3, apt. 94, sector 4, Bucuresti

TELEFON: (01) 636 2519

OBIECTIV: sa urmez o cariera in domeniul educatiei

EXPERIENTA PROFESIONALA

1999 - 2002 - educatoare gradinita Centrofarm, Bucuresti

EDUCATIE

1994-1998 - Scoala Normala Elena Cuza, Brasov - diploma de bacalaureat obtinuta in 1999 - specializarea invatatoare-educatoare

ACTIVITATI EXTRACURRICULUM

1996 – Informatii despre probleme de gen/rol social pentru tineri - proiect organizat de AFGR si finantat de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, Busteni, Romania

1997 - Formare de animatori - proiect organizat de EUROTIN, Brasov, Romania

1997 - Instruirea responsabilelor AFGR, proiect organizat de AFGR si finantat de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, Bucuresti, Romania

1997 - Targul Asociatiilor si Fundatiilor din Romania, FAR 97, Bucuresti, Romania

1998 - Targul Asociatiilor de Tineret, TOT 98, Bucuresti, Romania

1999 - Targul Asociatiilor si Fundatiilor din Romania, FAR 99, Bucuresti, Romania

1999 - Seminar asupra dezvoltarii programelor educative, organizat de Asociatia Mondiala a Fetelor Ghizi si Fetelor Scouti, Florenta, Italia

ACTIVITATI VOLUNTARE

1995 - prezent - membra a Asociatiei Fetelor Ghizi din Romania, organizatie neguvernamentala al carei scop este educatia nonformala a copiilor si tinerilor (7-25 ani) prin tabere, excursii, activitati creative si educative, educatie pentru protejarea mediului inconjurator pentru a deveni cetateni responsabili intr-o societate democratica.

ACTIVITATI SOCIALE

1999- organizatoare in cadrul Taberei HISTORIO-GHIDISM 99 - organizat de AFGR si Miscarea Scout din Elvetia pentru copii si tinerii (7-18 ani)

HOBBY: calatorii, teatru, muzica, literatura

LIMBI STRAINE: franceza (foarte bine), engleza (bine)  

NUME SI PRENUME: MONICA - MIHAELA GRIGORE

ADRESA: Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 7, bl. 78, apt. 14, Ploiesti, Prahova

PREGATIRE PROFESIONALA

• absolventa a liceului pedagogic Ploiesti, promotia 1995 - specialitatea educatoare
• curs 3 luni - ianuarie-martie 1998 pentru obtinerea atestatului de operare date pe calculator

LIMBI STRAINE

• engleza -fluent
• franceza - mediu

 EXPERIENTA PROFESIONALA

1998 - 2002 - educatoare titulara la gradinita Muntenia

NUME SI PRENUME: DIANA ONACA

DATA NASTERII: 11 iunie 1962

STUDII:

absolventa a Liceului Pedagogic Bucuresti - promotia 1981

a absolvit Facultatea de limbi straine – specializarea – limba si literatura germana – promotia 1985, Universitea Bucuresti

VECHIME: 17 ani

GRADE DIDACTICE:

• definitivat
• grad didactic II
• grad didactic I

LOC MUNCA

Liceul Petru Rares, Bucuresti

ACTIVITATE PROFESIONALA

• desfasurare de cercuri pedagogice la nivelul sectorului 3,
• perfectionari in domeniul asistentei sociale la nivelul Universitatii Bucuresti,
• participari la: Cercuri pedagogice si schimburi de experienta la nivelul sectorului 3,
• consfatuiri pentru deschiderea anilor scolari.

STAREA CIVILA: casatorita; sotul – inginer; fiica – eleva in clasa a VI-a

HOBBY: literatura, gradinarit, calculator, calatorii

NUME SI PRENUME: CRISTIANA STOICESCU

STUDII: Liceul Pedagogic, specializarea educatoare - 2001

POST OCUPAT: supraveghetoare

NUME SI PRENUME: FLORICA TUDOR

POST OCUPAT: ingrijitor

Desfasurarea activitatii de predare

Prescolarii sunt repartizati pe nivele de varsta in doua grupe:

grupa mica cuprinde copii cu varsta intre 3 ani (impliniti la deschiderea anului scolar) si 5 ani;

grupa mare are copii de 5-7 ani.

Numarul copiilor inscrisi in anul scolar 2002 – 2003 este de 40, impartiti pe cele doua grupe astfel:

doua grupe mici – 12 si, respectiv, 13 copii;

o grupa mare – 15 copii.

Fiecare grupa este formata si educata de o educatoare, care isi desfasoara activitatea intre orele 7,30 – 16,00.

Cele trei educatoare presteaza ore de activitate didactica la clasa, cu copiii, dupa care au obligatia de a efectua trei ore de munca metodica. In acest interval educatoarele isi pregatesc materialele necesare pentru cursurile din ziua urmatoare, fac consemnari in registrul grupei, asupra comportamentului copiilor si pot consulta materialele psiho-pedagogice si de specialitate.

Copii sunt primiti la gradinita de la ora 7,30 si isi petrec timpul cat mai placut alaturi de colegi si de educatoare pana la ora 15,30-16,.

Prima parte a programului zilnic al unui prescolar este structurat astfel:

7,30 - 8,30 se desfasoara jocuri si activitati alese, jocuri de rol, jocuri de creatie propuse de copii;

8,30 – 9,00 este ora micului dejun. Copii servesc masa in aceeasi sala in care se desfasoara cursurile si jocurile;

dupa ora 9,00, in functie de varsta copiilor se desfasoara activitati instructiv-educative al caror numar si durata variaza de la o grupa la alta, respectand particularitatile de varsta. Educatoarele fiecarei grupe stabilesc obiectivele generale si planifica activitatile didactice si strategiile care le permit realizarea obiectivelor urmarite. Planificarea activitatilor educative se realizeaza pe baza rezultatelor consemnate in urma aplicarii testelor initiale.

in fiecare zi frumoasa copii vor sta in aer liber in spatiul amenajat in fata blocului. Se va face un program, astfel incat fiecare grupa sa-si petreaca o ora pe zi impreuna cu educatoarea si, eventual, supraveghetoarea. Astfel ei pot profita de influenta pozitiva a factorilor de mediu asupra sanatatii organismului lor.

intre orele 12,00 –13,00 copiii servesc pranzul. Ei sunt fericiti sa participe la aranjarea veselei si tacamurilor. Educatoarele formeaza copiilor deprinderi igienico-sanitare si de comportare civilizata pe parcursul intregii prezente in gradinita.

dupa ce au mancat pranzul, urmeaza programul de somn, care poate dura intre o ora si ora si jumatate in functie de copii. Urmeaza un program de activitati complementare, prin care educatoarele aprofundeaza anumite teme sau recupereaza anumite teme cu cei care au absentat. In general, grupele mici vor petrece acest timp jucandu-se cu jucarii sau jocuri distractive.

Schematic, programul zilnic se desfasoara urmarand urmatoarea structura:

Atingerea parametrilor propusi se realizeaza prin respectarea planului de invatamant stabilit de MEC conform particularitatilor de varsta si selectarea judicioasa a tematicii.

Pe masura ce copilul inainteaza in varsta numarul activitatilor scade in timp ce activitatile comune cresc ca numar. Astfel, copilul are posibilitatea sa se adapteze treptat la regimul lectiilor din clasa I.

Cele 22 de activitati (numar maxim) propuse la planul cadru la nivelul 5 –7 ani reusesc sa-i obisnuiasca pe copiii de gradinita cu un program de invatare de aproximativ 14 ore pe saptamana, in contextul in care trunchiul comun al clasei I ajunge la 16 ore pe saptamana.

Planificarea activitatilor educative pe grupe si zile este redata in urmatorul tabel:

* In decursul orelor de optionale activitatile desfasurate pot fi variate, si anume: reluarea unor notiuni prezentate la orelor de activitate educativa din ziua respectiva, se pot viziona casete video cu desene animate, se pot efectua miniexcusii la gradina zoologica, botanica etc. (prelungindu-se programul cu acordul parintilor).

Gradinita are paleta diversa de activitati optionale pentru copii, parintii putandu-si exprima acordul pentru cele preferate. Astfel, sunt organizate cursuri de germana si optional de engleza, cursuri de gimnastica aerobica, de muzica.

In cadrul activitatilor de limba germana copii sunt deprinsi cu muzicalitatea limbii si invata expresii uzuale, comunica, dialogheaza si memoreaza logic versuri si intoneaza cantece. Gradul de dificultate al cerintelor creste la copii mai mari.

Cursurile de gimnastica aerobica au ca obiectiv general dezvoltarea fizica armonioasa si favorizarea proceselor de crestere. Ele contribuie la dezvoltarea simtului de echilibru, a ritmului si la coordonarea miscarilor.

Pentru a oferi conditii cat mai bune micutilor, intregul colectiv se straduieste pentru asigurarea conditiilor igienico-sanitare si achizitionarea unor produse agro-alimentare de calitate buna, precum si gasirea celor mai eficiente strategii didactice pentru educarea prescolarilor, pentru dezvoltarea libera si fireasca a acestora ca indivizi.

Continutul obiectivelor urmarite prin activitatile instructiv educative difera pe grupe astfel:

Nivel 3-5 ani

Educarea limbajului

dezvoltarea auzului fonematic in vederea perceperii corecte a sunetelor si a compozitiei sonore a cuvintelor;

corectarea unor greseli de pronuntie (omisiuni, inlocuiri, inversiuni);

imbogatirea vocabularului activ cu substantive, pronume, adjective numerale, verbe, adverbe etc.;

formarea deprinderii de a dialoga, atat cu partenerii de joc, cat si pentru redarea unor fragmente din povesti;

intelegerea semnificatiei corecte a cuvintelor, a cerintelor, a indicatiilor verbale, a explicatiilor si a intrebarilor adresate.

Educarea pentru stiinta

perceperea organizata si sistematica a obiectelor, fenomenelor si fiintelor din mediul inconjurator, apropiat copiilor;

stimularea curiozitatii, a interesului de cunoastere fata de lumea inconjuratoare;

cultivarea spiritului de observatie si imbogatirea vocabularului activ in procesul nemijlocit de cunoastere a realitatii;

perceperea, recunoasterea si denumirea corecta a unor obiecte, precum si sesizarea unor asemanari-deosebiri legate de forma, culoare si marime;

raportarea globala a numarului la cantitate si a cantitatii la numar ( ex. 1,2,3);

formarea reprezentarilor corecte despre formele geometrice: cerc, patrat, triunghi;

stimularea unor procese psihice de cunoastere: perceptii, reprezentarile, memoria, gandirea cu operatiile de analiza, comparatie si sinteza.

Educatie estetica

formarea reprezentarilor despre forma si culoare pe baza perceperii insusirilor obiectelor observate;

formarea deprinderilor de manuire a materialelor specifice temelor specifice;

stimularea gustului pentru frumos si a imaginatiei;

dezvoltarea perceptiilor auditive si formarea unor deprinderi muzicale elementare legate de insusirea intuitiva si in mod gradat a principalelor elemente ale limbajulu muzical;

exersarea capacitatilor interpretative si de coordonare psihomotrica prin cantece si jocuri muzicale accesibile.

Educatie psihomotorie

intarirea si calirea organismului;

formarea unei tinute corecte a corpului in pozitii statice si in deplasare;

tonificarea musculaturii de sustinere si intarirea stabilitatii articulatiilor;

formarea deprinderilor motrice de baza aplicativ-utilitare.

Educatie pentru societate

cultivarea dragostei si respectului pentru familie si membrii familiei;

cultivarea relatiilor de prietenie intre copii;

respectarea normelor de conduita civilizata, a regulilor de circulatie, protejarea propriului organism si a mediului inconjurator.

Nivel 5-7 ani

Grupa mare este alcatuita din 15 copii. Dintre acestia 8 copii au mai frecventat gradinita in anul scolar precedent la o institutie de stat, iar restul sunt veniti direct din familie. Inca din primele zile s-a remarcat diferenta de comportament intre copiii nou veniti in gradinita.

Dupa un ansamblu de teste efectuate in prima perioada, s-a constatat ca unii copii nu au incredere in fortele proprii, se tem sa nu greseasca, prefera sa fie ajutati in rezolvarea unor sarcini.

Copiii nou veniti in gradinita au insa un volum de cunostinte bogat despre plante, animale, activitatea de familie.

Pentru omogenizarea grupei s-au propus urmatoarele obiective:

v    parcurgerea unor etape pregatitoare in care se vor organiza jocuri de creatie pentru inchegarea colectivului, dezvoltarea spiritului organizatoric, a initiativei si increderii in fortele proprii, avand la baza experienta de viata a copiilor;

v    jocuri pentru formarea reprezentarilor si consolidarea lor referitoare la forma, culoare, spatiu, timp, jocuri senzoriale, didactice, distractive;

v    lecturarea unor ilustratii reprezentand lumea plantelor, a animalelor, activitatea oamenilor, in prima si a treia etapa a regimului zilei, urmarind astfel familiarizarea copiilor cu unele cunostinte si dezvoltarea vorbirii;

v    crearea unei atmosfere de buna dispozitie, de prietenie, de joc urmarind asigurarea frecventei zilnice, integrarea mai rapida socio-afectiva in sistemul de viata organizata;

v    reluarea unor obiective planificate in cadrul activitatilor comune sub forma de joc in activitatile alese;

v    organizarea de plimbari, vizite pentru imbogatirea volumului de cunostinte, jocuri distractive organizate in interior si mai ales in aer liber, pentru a le crea conditii sa se simta mai degajati, pentru a le putea permite participarea voluntara la rezolvarea regulilor de joc.

v    participarea copiilor la: cursuri de limba engleza, gimnastica aerobica, muzica.

v    in sprijinul realizarii obiectivelor propuse fiecare copil aduce rechizite (bloc de desen, creioane, acuarele, pensule, carton, plastilina, lipici) necesare desfasurarii activitatilor.

Aceasta grupa nu este omogena ca varsta si de aceea aplicarea obiectivelor se face in functie de particularitatile de varsta si individuale ale copiilor. Temele alese sprijina copiii in dobandirea cunostintelor si deprinderilor, lasand fiecaruia posibilitatea dezvoltarii personale.

In vederea cunoasterii capacitatilor psiho-fizice ale copiilor care constituie baza intocmirii obiectivelor urmarite s-au efectuat evaluarile initiale.

OBIECTIVE

Continutul invatamantului prescolar este organizat pe domenii de activitate (educarea limbajului, educatie pentru stiinta, educatie pentru societate, educatie estetica, educatie psiho-motrica) pregatitoare pentru ariile curiculare si pe categorii de activitate (corespunzatoare viitoarelor obiective de invatamant).

Programa subliniaza ca dezvoltarea limbajului este un obiectiv al tuturor domeniilor si categoriilor de activitate.

Domeniul si categoria de educare a limbajului sunt vazute din perspectiva continuitatii cu scoala si a stadialitatii dezvoltarii psihice a copilului.

In cadrul domeniului educatie pentru stiinta, activitatea matematica are ca obiective fundamentale constituirea si dezvoltarea operatiilor intelectuale de baza, sesizarea, formarea si rezolvarea problemelor, formarea rationamentului matematic, precum si utilizarea cunostintelor matematice in situatii reale de viata. Continuturile cunoasterii largesc experienta cognitiva a copilului pentru observare, reflexie, experienta.

Foarte interesant si absolut necesar este domeniul educatie pentru societate, care integreaza elemente de cultura moral-civica (pregatitoare pentru educatia civica din scoala si, in general, din viata) si educatie practica si gospodareasca (care il pregateste pe copil pentru viata de familie, pentru activitatea casnica, dezvoltandu-l, in acelasi timp, psiho-motric).

Domeniul educatie psiho-motrica, incluzand aceasta categorie de activitate complexa – educatie fizica, sport, euritmie, educatie psihosenzoriala – creeaza cu adevarat cadrul pentru dezvoltarea psiho-motrica.

Activitatile optionale contribuie la descoperirea si dezvoltarea disponibilitatilor aptitudinale, precum si la formarea intereselor pentru diferite domenii de activitate ale realitatii si cunoasterii.

FINALITATILE INVATAMANTULUI PRESCOLAR

Asigurarea dezvoltarii normale si depline a copiilor prescolari, valorificand potentialul fizic si psihic al fiecaruia, tinand seama de ritmul propriu al copilului, de nevoile sale afective si de activitatea sa fundamentala – jocul.

Se au in vedere urmatoarele:

imbogatirea capacitatii copilului prescolar de a intra in relatie cu ceilalti copii si cu adultii, de a interactiona cu mediul, de a-l cunoaste si de a-l stapani prin exercitii, incercari experimente;

descoperirea de catre fiecare copil a propriei identitati si formarea unei imagini de sine pozitive;

sprijinirea copilului prescolar pentru a dobandi cunostinte, capacitati si aptitudini necesare activitatii viitoare in scoala si in viata.

Profitabilitate

Investitiile initiale au fost urmatoarele:

• cumpararea apartamentelor 20.000 € (€ = 31.258 lei) = 625.160.000 lei
• lucrari de reconditionare 60.000.000 lei
• promovare prin intermediul fluturasilor si a paginii Web      10.000.000 lei
• anunt pentru selectionarea de personal in „Romania Libera“ 10.000.000 lei
• achizitionarea de echipamente si materiale pentru desfasurarea activitatii:

mobilier (mese, scaune, paturi)                    80.000.000 lei

jucarii(papusi, masini, animale din plus), jocuri,

carti de colorat 30.000.000 lei

produse igienico-sanitare      1.000.000 lei

instalatii sanitare                     1.600.000 lei

produse de papetarie                        1.000.000 lei

lenjerie pat                               40.000.000 lei

calculator si imprimanta 21.000.000 lei

televizor                                    7.500.000 lei

videorecorder                                       7.000.000 lei

casetofon                                  1.500.000 lei

casete video   si audio 3.000.000 lei

aspirator                       1.500.000 lei

materiale si detergenti pentru curatenie                             500.000 lei

tabla (3 bucati)                                     900.000 lei

amenajare spatiu de joaca cu nisip  2.500.000 lei

Total cheltuieli                                     904.160.000 lei

Pentru a afla trendul profitabilitatii vom calcula cheltuielile si veniturile lunare, tinand cont variatia acestora, in special a cheltuielilor. Astfel vor exista lunile de iarna pentru care cheltuielile sunt mai mari, lunile de primavara-vara in care cheltuielile sunt mai mici si lunile de vacanta in care nu exista venituri, existand insa cheltuieli.

Situatia veniturilor si cheltuielilor aferente lunilor septembrie – octombrie si aprilie-iunie:

Profit brut = Venituri – Cheltuieli

Profit brut = 330.000.000 lei – 66.300.000 lei = 263.700.000 lei

Impozit pe profit = 25 % * Profit brut = 25 % *263.700.000 lei = 65.925.000 lei

Profit net = Profit brut – Impozit pe profit

Profit net = 263.700.000 lei – 65.925.000 lei = 197.775.000 lei

Situatia veniturilor si cheltuielilor aferente lunilor noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, martie

Profit brut = Venituri – Cheltuieli

Profit brut = 340.000.000 lei – 68.000.000 lei = 272.000.000 lei

Impozit pe profit = 25 % * Profit brut = 68.000.000 lei

Profit net = Profit brut – Impozit pe profit

Profit net = 272.000.000 lei – 68.000.000 lei = 204.000.000 lei

Profitul aferent lunilor decembrie si martie se reduce cu circa 10.000.000 lei/luna, aceasta suma fiind destinata cheltuielilor pentru organizarea unor spectacole specifice evenimentelor din acele luni.

Pentru lunile iulie si august, lunii de vacanta, cheltuielile sunt urmatoarele:

Aceste inregistrari se vor extrapola asupra celorlalte luni.

In anul 2002 profitul net obtinut este: 197.775.000 lei (septembrie), 197.775.000 lei (octombrie), 204.000.000 lei (noiembrie), 194.000.000 lei (decembrie), ceea ce inseamna ca s-au recuperat 793.550.000 lei.

Incepand din 2003 profitul net lunar obtinut este de: 204.000.000 lei (ianuarie), 204.000.000 lei (februarie), 194.000.000 lei (martie). Pe baza calculelor se observa ca in luna ianuarie se recupereaza si ultima transa din suma investita. Incepand din luna februarie institutia se sustine pe veniturile proprii.

Luand in considerare profiturile nete obtinute in lunile martie, aprilie, mai si iunie, se poate observa cu usurinta ca pot fi sustinute financiar si lunile iulie si august. In aceste luni, intrucat nu se incaseaza venituri, exista cheltuieli pentru care este necesara alocarea unor sume din profiturile obtinute in lunile anterioare.

STRUCTURI ORIENTATIVE DE PROIECTE DE

PRACTICA

Aceste structuri de proiecte sunt orientative, ele putand fi completate si imbogatite prin contributiile cadrelor didactice de specialitate (marketing, management).

1.         Diagnosticarea modului de materializare a functiilor comertului in activitatea desfasurata de catre o firma „X”:

1.1.          Functiile comertului;

1.2.          Analiza – diagnostic a functiilor comertului comparativ cu specificul

activitatii firmei „X”;

1.3.          Stabilirea functiilor specifice ale firmei „X”.

2.         Locul comertului cu ridicata in sistemul de aprovizionare cu marfuri la o intreprindere comerciala cu amanuntul „X”:

2.1.          Continutul activitatii si rolul economic al comertului cu ridicata;

2.2.          Functiile comertului cu ridicata;

2.3.          Analiza sistemului de aprovizionare cu marfuri la o intreprindere „X”;

2.4.          Locul comertului cu ridicata in sistemul de aprovizionare la o intreprindere „X”;

2.5.          Perspectiva locului comertului cu ridicata in cadrul sistemului de aprovizionare la intreprinderea respectiva.

3.         Perspectiva dezvoltarii serviciilor comerciale in cadrul firmei X:

3.1.          Locul serviciilor in cadrul comertului contemporan;

3.2.          Continutul serviciilor comerciale;

3.3.          Coordonatele activitatii firmei X;

3.4.          Tipologia serviciilor comerciale si implicatiile asupra strategiilor de distributie ale firmei X;

3.5.          Tendinte si perspectiva dezvoltarii serviciilor comerciale in cadrul firmei X.

4.         Rezultatele aplicarii principiilor de organizare a activitatii comerciale intr-o firma „X”:

4.1.          Principiile organizarii activitatii comerciale;

4.2.          Prezentarea firmei „X”;

4.3.          Modalitati de organizare a activitatii comerciale a firmei „X”;

4.4.          Perspectiva diversificarii activitatii firmei „X”.

5.         Cai de promovare a diferitelor forme de comert asociat in sistemele de organizare a activitatii firmei X:

5.1.          Prezentarea diferitelor forme de comert asociat: „grupari de cumparare sau cooperativele comerciantilor cu amanuntul”; „lanturile voluntare”; „gruparile de cumparare ale comerciantilor cu ridicata”; „magazine colective ale independentilor”;

5.2.          Necesitatea promovarii diferitelor forme de comert asociat;

5.3.          Coordonatele procesului de organizare a activitatii firmei X;

5.4.          Modalitati de promovare a diferitelor forme de comert asociat in cadrul firmei X

6.         Tendinte in evolutia contemporana a bazei tehnico-materiale a comertului cu amanuntul sau cu ridicata din cadrul unei firme X:

6.1.          Notiunea de baza tehnico-materiala a comertului;

6.2.          Coordonatele activitatii desfasurate de firma X;

6.3.          Baza tehnico-materiala a comertului cu amanuntul sau cu ridicata din cadrul unei firme X;

6.4.          Corelarea bazei tehnico-materiale a firmei X cu volumul activitatii;

6.5.          Aplicarea progresului tehnic din comert in cadrul activitatii desfasurate de firma X.

6.6.          Tendinte de modernizare a bazei tehnico-materiale a firmei X

7.         Modernizarea comertului/turismului si cerintele pregatirii profesionale a personalului din unitatile comerciale/turistice:

7.1.          Caracteristicile procesului de munca in comert/turism (cerintele pregatirii profesionale a personalului din unitatile comerciale/turistice);

7.2.          Structura personalului din comert/turism;

7.3.          Prezentarea unitati comerciale/turistice;

7.4.          Tendinte privind dezvoltarea unitatii comerciale/turistice;

7.5.          Recrutarea si pregatirea personalului unitatii comerciale/turistice;

7.6.          Concluzii.

8.         Principalele cai de diversificare a ofertei de marfuri si implicatiile acestui proces asupra activitatii firmei X:

8.1. Continutul ofertei de marfuri si structura ofertei de marfuri;

8.2. Prezentarea firmei X;

8.3. Oferta de marfuri a firmei X

8.3. Caracteristicile ofertei de marfuri a firmei X si tendinte privind evolutia acesteia;

8.4. Analiza structurii si dinamicii ofertei firmei X de marfuri comparativ cu dinamica cifrei de afaceri realizata.

9.         Dimensionarea, profilarea si amplasarea dotarilor comerciale in cadrul unei firme:

9.1. Notiunea de dotare comerciala;

9.2. Coordonatele organizarii structurale si procesuale a firmei X;

9.3. Dimensionarea si amplasarea dotarilor comerciale in cadrul firmei „X”;

9.4. Corelarea dotarilor comerciale cu volumul activitatii firmei X;

9.5. Cai de diversificare a dotarilor comerciale ale firmei X.

10.      Principalele forme de manifestare a cererii de marfuri/cererii turistice si impactul acestora asupra activitatii firmei X:

10.1 Continutul cererii de marfuri/cererii turistice;

10.2. Formele de manifestare a cererii de marfuri/cererii turistice;

10.3. Coordonatele activitatii desfasurate de firma X;

10.4. Manifestarea cererii de marfuri/cererii turistice – factor de influenta asupra procesului de orientare, structurare, organizare si desfasurare a activitatii firmei X;

10.5. Modalitati de utilizare a efectelor formelor de manifestare a cererii de marfuri/cererii turistice asupra cresterii eficientei economice.

11.      Perfectionarea relatiilor comerciantilor cu producatorii la o firma „X”:

11.1. Continutul si necesitatea relatiilor comerciantilor cu producatorii;

11.2. Formele relatiilor comerciantilor cu producatorii;

11.3. Coordonatele activitati desfasurate de catre firma X;

11.4. Analiza relatiilor firmei „X” cu producatorii;

11.5. Propuneri privind perfectionarea relatiilor firmei „X” cu producatorii.

12.      Cai si mijloace de utilizare a sistemului de relatii comert-consumatori in vederea perfectionarii activitatii firmei „X”:

12.1. Continutul relatiilor comertului cu consumatorii;

12.2. Locul relatiilor cu consumatorii in ansamblul activitatii comerciale;

12.3. Coordonatele activitati desfasurate de catre firma X;

12.4. Analiza relatiilor cu consumatorii pentru intreprinderea „X”;

12.5. Propuneri privind imbunatatirea cailor si mijloacelor de utilizare a sistemului de relatii comert-consumatori.

13.      Modalitati de promovare a produselor si serviciilor oferite de catre firma „X”:

13.1. Specificul promovarii produselor si serviciilor comerciale/turistice;

13.2. Prezentarea firmei „X”;

13.3. Modalitati concrete de promovare a produselor si serviciilor oferite de catre firma.

14.      Analiza gamei de servicii comerciale/turistice oferite clientilor de catre firma „X”.

14.1. Caracteristicile si tipologia serviciilor comerciale/turistice;

14.2. Prezentarea firmei;

14.3. Analiza gamei de servicii comerciale/turistice oferite clientilor de catre firma;

14.4. Posibilitati de diversificare a serviciilor comerciale/turistice oferite de catre firma.

15.      Stiluri de conducere a activitatii comerciale/turistice, cu exemplificare pe o firma.

15.1. Managerii si stilurile de conducere;

15.2. Coordonatele activitatii de conducere a unitatii comerciale/turistice;

15.3. Analiza stilurilor de conducere din cadrul unitatii comerciale/turistice;

15.4. Propuneri de imbunatatire a stilului de conducere din cadrul unitatii comerciale/turistice.