Functia formativ-educativa a comunicarii

FUNCTIA FORMATIV-EDUCATIVA A COMUNICARII

Conform ,,Dictionarului de pedagogie'' al lui Sorin Cristea ,,comunicarea pedagogica reprezinta un principiu axiomatic al activitatii de educatie care presupune un mesaj educational, elaborat de subiect (profesor), capabil sa provoace reactia formativa a obiectului educatiei, evaluabila in termeni de conexiune inversa''.

Comunicarea pedagogica are caracter bilateral, care evidentiaza necesitatea instituirii unei corelatii permanente intre subiectul si obiectul educatiei. Caracterul bilateral, propriu unei comunicari prioritar formative este opus caracterului unilateral al comunicarii preponderent informative, proiectata si realizata doar la nivel de monolog.

Asadar comunicarea trebuie sa fie interactiva, invatatorul fiind nu doar emitator, ci si receptor, iar elevii sunt deopotriva receptori si emitatori de mesaje. Invatatorul care se rezuma la a informa, adopta o forma de comunicare ierarhica, prin care autoritatea exercita o presiune inhibatoare asupra elevului. In schimb, invatatorul care comunica cu elevii, iti asuma o pozitie de egalitate cu acestia, schimband mesaje reciproce. Tipul de comunicare reciproca raspunde unui proces de invatamant democratic, in care cadrul didactic nu ramane un agent de informare, iar elevul un asimilator de informatie. Fluxul informational ,,circula de la invatator spre elevi si de la elevi spre invatator, regland optimizarea comunicarii si apropiind interlocutorii.

De multe ori, cadrele didactice iti mobilizeaza eforturile doar catre achizitii informationale (care se uita dupa ceva timp) sau catre scopuri ce vizeaza o singura ora, nu un timp mai indelungat. De exemplu, la clasa I aplicam la fiecare ora de limba romana diferite modalitati de citire: in lant, cu stafeta, citire selectiva, citire pe roluri, in cor etc., astfel incat multi elevi merg acasa cu lectia invatata pe de rost, iar ceilalti, daca o mai citesc acasa de doua-trei ori, ajung la aceeasi ,,performanta''. Multi invatatori considera reusita o astfel de lectie in care, la sfarsitul orei, s-a atins un singur obiectiv: citirea corecta, cursiva si expresiva a lectiei. Cu siguranta, s-ar putea spune ca nu e putin lucrcu. Pe de alta parte, pana la a ajunge la acest obiectiv, se pot formula si altele, intermediare, precum: sa realizeze analiza si sinteza fonetica a propozitiei si a cuvantului in care apare sunetul nou; sa dea exemple de cel putin doua cuvinte care contin sunetul respectiv la inceputul, la mijlocul si la sfarsitul cuvantului, sa recunoasca litera nou invatata in fragmente de ziare, reviste, pe fise etc.; sa formeze cuvinte si propozitii cu ajutorul alfabetarului s.a.m.d. Toate acestea sunt, de fapt, etape care conduc catre citirea corecta, cursiva si expresiva a lectiei noi, toate acestea in conditiile in care obiectivul de referinta 3.4 pretinde din partea elevului ,,sa citeasca in ritm propriu, corect, un text cunoscut". In schimb, sunt multe alte obiective neglijate in lectiile obisnuite de limba romana la clasa I. Exemple: 1.5 ,,sa manifeste curiozitate fata de mesajele emise de diferiti interlocutori in situatii de comunicare concreta"; 2.3 ,,sa manifeste initiativa si interes pentru a comunica cu ceilalti" etc. Sa nu uitam ca majoritatea elevilor citesc si acasa lectia, dar situatiile de comunicare care se creeaza in clasa nu se pot repeta acasa, nici sentimentul apartenentei la grup sau dezvoltarea spiritului de echipa.

Un prim pas ar fi provocarea interesului elevului, ceea ce presupune stimularea dorintei persoanei de a explora ceva nou si a hotararii de a persevera intr-o sarcina dificila. Acest lucru inseamna infrangerea atat a fricii de necunoscut, cat si a rezistentei fata de lucrurile dificile sau neobisnuite. Reuven Feurstein arata ca medierea provocarii poate fi realizata pe mai multe cai. Astfel

invatatorul poate modela o atitudine deschisa, de incantare la confruntarea cu sarcini noi, dificile;

invatatorul va incuraja manifestarea creativitatii, a curiozitatii si a originalitatii in confruntarea cu sarcinile noi;

invatatorul poate incuraja asumarea unor riscuri adecvate si realiste in relatie cu diverse sarcini si situatii.

In sprijinul formarii deprinderilor de comunicare vin metodele si

tehnicile gandirii critice, care provoaca interesul elevilor prin insusi modul cum sunt concepute. De ce vin in sprijinul functiei formativ-educative a comunicarii? Pentru ca, pe de o parte, le formeaza elevilor deprinderi de comunicare, iar pe de alta parte, sunt importante in special pentru a scoate in evidenta continutul educativ al lectiilor.

Astfel, inca de la inceputul primului semestru, la clasa I am aplicat blazonul, cubul, ,,palariile ganditoare", jocul de rol, dezbaterea sau am pus bazele aplicarii in semestrul al II-lea a altora, precum: diagrama Wenn, cvintetul, reteaua de discutii, etc. Acestea din urma, intrucat implica stapanirea deprinderilor de scriere, au fost adaptate, realizandu-se oral elemente ale unor astfel de tehnici ale gandirii critice.

Voi exemplifica utilizarea unor tehnici de lucru care pun accentul pe latura formativ-educativa a comunicarii in cateva secvente de lectii:

1) Obiectul: Limba romana

Subiectul: Sunetul si litera ,,m". Cuvantul ,,mama"

In etapa ,,Captarea atentiei" s-a folosit tehnica ,,palariilor ganditoare"

- se canta cantecul ,,Flori pentru mama", invatat ora trecuta la educatie muzicala;

- pe catedra se vor afla coifuri de diferite culori; va veni cate un elev isi va lua cite un coif si va raspunde la intrebari (unele in legatura cu textul cantecului):

a) palaria alba - informeaza;

Informeaza-ne cum este mama ta. Prin intrebari ajutatoare se va incerca realizarea unui cvintet pornind de la cuvantul ,,mama")

b) palaria rosie - spune ce simte;

Spune-ne ce simti pentru mama ta.

c) palaria neagra - identifica greselile

- se citeste textul ,,La masa":

,,Toata familia este asezata la masa. Tata multumeste bunului Dumnezeu. Apoi, mama ne spune ,,Pofta buna!". Ionel incepe imediat sa manance. Radu adauga cu gura plina

Am o pofta de lup!

Ana multumeste mamei pentru urarea facuta."

Identifica greselile de comportament din textul de mai sus.

d) palaria galbena - aduce beneficii;

De ce este bine sa nu mancam cu mainile murdare? De ce este bine sa nu bem apa inainte sau in timpul mesei

e) palaria albastra - clarifica;

Cum trebuie asezate la masa tacamurile?

f) palaria verde - genereaza ideile noi;

Ce idei de cadouri ne sugereaza cantecul?

2) Obiectul: Cunoasterea mediului

Subiectul: Localitatea mea:

Dirijarea situatiilor de invatare s-a desfasurat pe grupe. Fiecare grupa a primit imagini cu institutii din Sighet. Trebuia ca elevii sa le recunoasca, sa le descrie, sa arate rolul lor celorlalti colegi din celelalte grupe. Astfel, nu doar invatatorul este emitator de informatii, ci si elevii.

Obtinerea performantei s-a realizat printr-o dezbatere pentru alegerea primarului.

Daca tinem cont de faptul ca invatamantul trebuie centrat pe elev, atunci trebuie sa avem in vedere ca indivizii au profiluri de inteligenta diferite, deci scoala trebuie organizata astfel incat sa se plieze acestora. Recomandata ar fi atunci ,,Teoria inteligentelor multiple" a lui Gardner. Fiecare inteligenta poate fi folosita ca loc / mediu de comunicare a continutului. Totusi, ar fi o greseala ca intr-o lectie de limba romana, de exemplu, doar un grup sa citeasca, pe cand altul va rezolva probleme, altul va desena, altul va canta etc. Dar, prin intermediul unei inteligente mai bine reprezentata pentru un grup de elevi decat cea lingvistica, se poate ajunge pe o cale secundara la atingerea scopului lectiei.

Proiect: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare joc didactic: joc exercitiu "Vreau sa fiu scolar" Proiect: Evaluare finala-nivel i-pe domenii experientiale

Exemplu:

Obiectul: Limba si literatura romana

Subiectul: Sunetul si litera ,,s"

Obiectiv fundamental (Scopul):

- familiarizarea elevilor cu sunetul si litera ,,s";

- utilizarea literei nou invatate in diferite contexte;

- educarea si formarea unui limbaj clar si expresiv.

Obtinerea performantei s-a realizat folosind ,,Teoria inteligentelor multiple."

Elevii din grupa inteligentei verbale / lingvistice au avut de completat un rebus cu imagini, pe verticala obtinandu-se cuvantul ,,SANIA". A doua cerinta la aceasta grupa a fost urmatoarea:

,,Uniti cuvintele din prima coloana cu insusirile potrivite din a doua coloana:

cerulsilitor

elevul aerisita

steaua senin

clasa luminoasa

In functie de timpul disponibil, se puteau scrie propozitii folosind perechile de cuvinte obtinute.

Elevii din grupa inteligentei logico-matematice au primit jetoane cu saniute, jetoane cu copii si jetoane cu silabe. Au avut de format multimea saniutelor si multimea copiilor, apoi trebuia sa compare cele doua multimi obtinute, formand perechi intre elementele primei multimi si elementele celeilalte multimi.Dar, pe langa aceasta cerinta pur matematica, elevii au primit pe fise sapte nume de copii (cate un nume pentru fiecare copil): Larisa, Marius, Cosmina, Cosmin, Iasmina, Casiana, Melisa. Cerinta a fost urmatoarea: ,,Cititi numele copiilor, apoi compuneti aceste nume cu ajutorul silabelor de pe jetoanele ramase".

Elevii din grupa inteligentei spatial-vizuale au avut de completat un blazon. Cuvintele care denumeau desenele trebuia sa contina sunetul ,,s". Langa fiecare imagine s-a notat grafic cuvantul corespunzator, localizandu-se sunetul ,,s".

Elevii din grupa inteligentei muzicale au primit o fisa cu versurile cantecului ,,Saniuta" invatat in ora de educatie muzicala. Au fost subliniate cuvintele care se puteau citi cu literele invatate pana in acel moment: iarna, rece, eu, cum, soarele, lor, mai, meu, mii, case, cu, ca, case, au, un, lume, umeri. Elevii trebuia sa citeasca cuvintele subliniate, apoi sa alcatuiasca propozitii in care cuvintele ,,au" si ,,mai" sa aiba intelesuri diferite.

Elevii din grupa inteligentei naturaliste au avut de completat un ciorchine cu imagini si cuvinte pornind de la cuvantul ,,iarna",

aratand astfel caracteristicile acestui anotimp.

Un aspect care merita interes, daca ne referim la rolul comunicarii in procesul de invatamant, este modul in care se ajunge si se realizeaza momentul lectiei numit ,,Anuntarea subiectului", care, de multe ori, parca e desprins din context de restul lectiei. Trebuie sa facem in asa fel, incat toate momentele sa fie integrate intr-un tot unitar, interesul elevului fiind mentinut treaz permanent.

Exemplu:

Obiectul: Limba romana

Subiectul: Diftongii ,,ea", ,,ia", ,,oa". Textul ,,Baba Iarna pleaca"

Captarea atentiei s-a realizat prin citirea urmatorului text la prima

vedere, dar, evident, continand literele invatate pana in acel moment.

Este, de fapt, un moment al ,,Intalnirii de dimineata":

STIRI

ESTE MARTI, 7 MARTIE, 2006.

LA ORA 8, NEAUA S-A TOPIT, FLORILE INCEP SA RASARA. VREMEA E MAI CALDA.

SE APROPIE UN NOU ANOTIMP.

OARE CE SEMN AL LUI E ASCUNS LA NOI IN CLASA ?

In etapa de reactualizare a cunostintelor insusite anterior, fiind lectie de recapitulare si sistematizare a cunostintelor, li s-a spus elevilor ca, pentru a afla raspunsul la intrebare vor avea de gasit cat mai multe cuvinte care sa contina grupurile ,,ea", ,,ia", ,,oa". Va avea loc un concurs intre trei echipe, fiecare avand de completat cate un ciorchine cu unul din grupurile amintite. Trebuie precizat ca ciorchinele era pe o coala alba prinsa pe o bucata de polistiren (spuma de mare), iar dupa ce au terminat de completat cuvintele s-au luat cele trei foi de pe bucatile de polistiren si au ramas partile componente ale unui ghiocel. Un elev a alcatuit ghiocelul din partile lui componente si a observat ca pe fiecare era scris cate un cuvant. Citind cuvintele, s-a ajuns la titlul textului si, deci, la anuntarea subiectului: ,,Azi, vom citi textul Baba Iarna pleaca, vom discuta despre anotimpul care vine si vom face exercitii pentru a scrie cat mai corect cuvinte care contin grupurile ea, ia, oa".

Obtinerea performantei s-a realizat utilizand tehnica termenilor-cheie. Pe jetoane erau scrise cuvintele: toamna, primavara, vara, iarna, important. Elevii au fost intrebati ce legatura exista intre aceste cuvinte. Dupa ce s-a stabilit succesiunea anotimpurilor, s-a lansat intrebarea: ,,Care anotimp credeti ca este cel mai important?". Astfel s-a dat tonul unei dezbateri, elevii fiind incurajati sa aduca cat mai multe argumente care sa le sustina ideile. Au fost incercuite cuvintele care denumeau anotimpurile, apoi s-a tras o sageata catre cuvantul ,,important". Concluzia a fost, evident, ca toate anotimpurile sunt importante.

Pentru a le dezvolta elevilor deprinderile de exprimare orala, in finalul orei s-a jucat jocul ,,Cuvantul interzis" .S-au formulat intrebari de genul: ,,Cand apar ghioceii ". Cuvantul interzis era ,,primavara", obligandu-i astfel pe elevi sa dea raspunsuri de genul: ,, in anotimpul in care se intorc pasarile din tarile calde". ,,Cand se intorc pasarile din tarile calde?"s.a.m.d.

CAPITOLUL II

ASPECTE PSIHOLOGICE ALE COMUNICARII INVATATOR-ELEV

Multe influente negative asupra procesului didactic se produc din cauza unei comunicari deficitare intre elevi si cadrul didactic. Fiecare dintre noi are elevi care deranjeaza ora, iar prima reactie este, de obicei una nepotrivita.

Comunicarea asertiva s-a dezvoltat ca o modalitate de adaptare eficienta la situatii conflictuale interpersonale. Deoarece in clasa apar si situatii conflictuale, cadrul didactic trebuie sa posede abilitati de comunicare asertiva. Invatarea deprinderilor de asertivitate este facilitata de contrastarea ei cu cele doua modele comportamentale opuse, pasivitatea si agresivitatea.

Scenariu de modificare a comportamentelor nonasertive

Limbajul la persoana a doua (,,Ai intarziat!", ,,Ti-ai incalcat promisiunea!", ,,Iar vorbesti neintrebat!") reprezinta o comunicare agresiva, care duce de cele mai multe ori la amplificarea conflictelor. Limbajul asertiv, responsabil, utilizeaza trei componente: descrierea comportamentului, exprimarea propriilor emotii si sentimente ca si consecinta a comportamentului interlocutorului si formularea consecintelor comportamentului asupra propriei persoane. Exemple: ,,Daca cineva intarzie la prima ora imi fac probleme ca pierde cateva minute din ora de matematica sau de limba romana si s-ar putea sa nu mai inteleaga lectia noua."; ,,Daca unii vorbesc cu colegii in timpul orei, ma tem ca, din cauza neatentiei, raspunsurile lor nu vor fi de foarte bine"etc.

Evident ca trebuie sa existe niste limite de comportament clar precizate si respectate. Se obisnuieste acum sa stabilm regulile clasei impreuna cu elevii, doar ca, vrand fiecare sa se exprime, gasesc extrem de multe, ceea ce face dificila stocarea lor in memorie si, deci, respectarea lor. Un motto al clasei ar putea fi: ,,Sa ne comportam astfel incat sa ne fie bine noua, celor din jur si tuturor lucrurilor." Acesta este usor de retinut, ii permite copilului sa se autocontroleze, si poate fi punctul de plecare pentru blazonul clasei, care sa creeze sentimentul apartenentei la grup, alaturi de alte gesturi sau cuvinte codificate pe care doar clasa si invatatorul le stie. De exemplu ridicarea stiloului cand au terminat de realizat o cerinta sau cuvintele ,,Semaforul arata verde/rosu", ceea ce inseamna ca elevii pot sa inceapa sau sa continue activitatea desfasurata, respectiv ca trebuie sa se opreasca din activitatea desfasurata.

Iata si cateva expresii care pot fie sa zideasca, fie sa distruga valoarea personala.

CONCLUZII

Asadar, reusita comunicarii inseamna reusita procesului de invatamant. Relatia de comunicare confera procesului de invatamant valoarea unei interventii educationale complexe, bazata pe un limbaj didactic care determina in structura personalitatii elevului modificari in forme si intensitati diferite, de natura cognitiva, afectiva, atitudinala si actionala.

Implicarea comunicarii la nivelul activitatii de predare-invatare-evaluare permite realizarea nu numai a obiectivelor imediate (ale orei de curs), ci si de durata (semestru, an scolar, ciclu scolar).

In scoala elevii nu trebuie doar sa raspunda la intrebari, ci sa si initieze o conversatie, sa-si exprime punctele de vedere, sa se implice in rezolvarea de probleme, sa-si argumenteze ideile si atitudinile, sa exerseze conventiile unei comunicari civilizate.De aceea, activitatile didactice trebuie sa cuprinda o varietate de experiente de comunicare, nu doar in orele de limba romana, ci ori de cate ori este posibil.

Pe de alta parte, orice cadru didactic trebuie sa aiba grija permanent cum isi exprima nemultumirea sau multumirea fata de activitatea elevilor sai, astfel incat sa nu lezeze personalitatea acestora, producand daune ireversibile asupra procesului de invatamant. Daca am asemana elevii cu panselutele, am tine cont de sfaturile pe care ni le da Kay Kuzma in urmatoarea poezie:

NU CALCATI PANSELUTELE

Maestrul Gradinar mi-a spus candva:

,,Lasa panselutele sa creasca in gradina mea."

Apoi, mi-a inmanat cazmaua si a continuat:

,,Ai grija de ele pana Ma-ntorc! Vin indat'.

,,Dar, Doamne, eu nu stiu cum sa am grija de ele.

Sunt atat de firave, atat de fragile."

Dar Gradinarul nu ma asculta,

Deci, mi-am schimbat si eu rugaciunea, asa:

,,Bine, Doamne.

Voi avea grija de panselute de-acum,

Dar spune-mi tu cum.

Si Dumnezeu mi-a spus:

,,Uda-le cu dragoste,

Pliveste-le cu hotarare si bine,

lasa-le sa se incalzeasca la lumina sufletului tau, din tine."

,,Asta-i tot

,,Mai este un singur lucru, dar foarte important:

Cat de frumos vor inflori

Si cat de minunat

Depinde de tine -

De cat de usor le atingi,

De cat le ingrijesti de bine.

Amintindu-mi cuvintele Maestrului Gradinar,

Am pornit inainte,

Pentru a-mi aduce la indeplinire partea mea de lucru,

Murmurand in soapta aceasta ruga fierbinte:

,,O, Doamne,

Da-mi cuvinte blande,

Maini blande

Si picioare blande,

Ca sa nu calc peste panselutele plapande."

BIBLIOGRAFIE

1. Baban, Adriana (coord.) - ,,Consiliere educationala", Imprimeria ,,Ardealul", Cluj-Napoca, 2001.

2. Barzea, Cezar, Cucos, Constantin (coord.) -,,Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice", Polirom, Iasi, 1998;

3. C.N.C., ,,Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba si literatura romana", editat de S. C. Aramis Print, Bucuresti, 2002;

4. Cristea, Sorin - ,,Dictionar de pedagogie", Grupul editorial Litera. Litera International, Chisinau - Bucuresti, 2000;

5. Dumitru, Ion Al. - ,,Dezvoltarea gandirii critice si invatarea eficienta", Editura de Vest, Timisoara, 2000;

6. Kuzma, KAY - ,,Intelege-ti copilul", editura ,,Viata si sanatate", Bucuresti, 2003;

7. Skuy, Mervyn - ,,Experienta invatarii mediate in clasa si in afara ei", Asociatia de stiinte cognitive din Romania, Cluj-Napoca, 2002;