Formele educatiei

FORMELE EDUCATIEI

Formele educatiei reprezinta ansamblul actiunilor si al influentelor pedagogice desfasurate, succesiv sau simultan, in cadrul activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane (vezi educatia formala, educatia nonformala, educatia informata).

Clasificarea formelor educatiei poate urma o traiectorie sociala polara, care reflecta gradul de organizare si eficacitate pedagogica angajat, prin modalitati variate:

a) la nivel institutional: educatia formala, educatia nonformala;

b) la nivel noninstitutional: educatia informala.

Educatia formala, dar si educatia nonformala, angajeaza actiuni (si influente) pedagogice proiectate si realizate prin intermediul unor institutii sociale, cu intentionalitate formativa explicita.

Educatia informala declanseaza doar anumite influente pedagogice noninstituti-onale, provenite din directia campului psihosocial care inconjura actiunile educationale, proiectate si realizate la diferite niveluri institutionalizate, formal sau nonformal.

Interdependenta formelor educatiei asigura cresterea potentialului pedagogic al activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii in termeni individuali si sociali, didactici si extradidactici.

Interpretarile clasice evidentiaza rolul prioritar al educatiei formale care 'ghideaza, completeaza si corecteaza achizitiile obtinute prin intermediul educatiei ocazionale (n.n. informale) si nonformale', exercitand 'o functie integrativa de sinteza a diferitelor experiente traite' (Cerghit, Ioan, in Curs de pedagogie, coordonatori. Cerghit. Ioan; Vlasceanu, Lazar,  1988, pag. 29).

Interpretarile moderne evidentiaza posibilitatea preluarii unor prioritati si pe terenul educatiei nonformale care ofera un camp motivational mai larg si mai deschis procesului *de formare-dezvoltare a personalitatii, avand o capacitate rapida de receptare a tuturor influentelor pedagogice informale, aflate, altfel, intr-o expansiune cantitativa greu controlabila.

Perspectiva institutionalizarii interdependentelor dintre cele trei forme ale educatiei solicita 'o reprezentare holistica', proiectata circular pe doua coordonate pedagogice (idem, vezi pag.29, 30):

a)  Coordonata orizontala asigura interdependenta formelor de educatie pe trei niveluri de referinta: nivelul educatiei formale, realizat 'formal' pe trepte ierarhice; 'nonformal', prin activitati proiectate in afara 'cuniculumului scoiar'; 'informai', prin raportare la influentele (micro)grupurilor sociale; nivelul educatiei nonformale, realizat 'formal' prin obtinerea 'certificatelor si diplomelor'; 'nonformal'. prin organizarea activitatilor extrascolare; 'informai', prin asimilarea participarilor spontane in actul educatiei; nivelul educatiei informale, realizat 'formal' prin intermediul 'locurilor de munca'; 'nonformal'. prin intermediul educatiei familiale; 'informai', prin intermediul experientelor cotidiene.

b)  Coordonata verticala asigura interdependenta formelor educatiei pe trei niveluri de referinta: nivelul educatiei formale, realizat 'formal' pe treptele ierarhice ale sistemului de invatamant; 'nonformal', prin intermediul 'locurilor de munca': 'informai', prin educatia familiala; nivelul educatiei nonformale, realizat 'formal' prin activitati organizate in afara curriculumului scolar; 'nonformal', prin activitati extrascolare; 'informai', prin educatie familiala; nivelul educatiei informale, realizat 'formal' prin influentele de (micro)grup; 'nonformal', prin participari complementare; 'informai', prin experiente cotidiene.

Interdependenta formelor educatiei este reflectata in plan didactic la nivelul instruirii de tip formal-nonformal-informal:

a) Instruirea de tip formal urmareste dobandirea unor cunostinte sistematizate prin programe si manuale scolare, cunostinte organizate pe domenii disciplinare si in-terdisciplinare, sub indrumarea profesorului sau in mod independent;

b) Instruirea de tip nonformal urmareste dobandirea unor cunostinte complementare, optional, prin studiu independent sau orientat de profesor, cu asumarea din partea elevului /studentului a unor roluri si strategii de invatare specifice;

c)  Instruirea de tip informai urmareste obtinerea unor informatii din domenii pluridisciplinare, mai putin abordate in scoala, informatii neprelucrate dar valorifica-bile in directia dobandirii unor cunostinte complementare.

Dispozitia concentrica a interdependentelor dintre cele trei forme ale educatiei evidentiaza dimensiunea echilibrata a corespondentelor didactice de tip formal-non-formal-informal.

Nucleul central al activitatii, bazat pe educatie formala-instruire formala este inscris in cadrul 'cercului' educatie nonformala-instruire nonformala, inscris, la randul sau, in cadrul 'cercului' educatie informala-instruire informata (vezi Vaideanu, Geor-ge, 1988, pag.228).

Aceasta dispozitie concentrica sugereaza si modalitatile de articulare posibile intre instruirea formala - instruirea nonformala - instruirea informala: lectiile tematice; lectiile deschise, bazate pe informatii provenite din mediul informai, organizate in-terdisciplinar; lectii deschise, bazate pe informatii provenite din mediul informai, organizate de echipe pluridisciplinare; activitati de sinteza (capitol, trimestru, an, ciclu scolar etc); activitati interdisciplinare in domeniul stiintelor socio-umane. organizate la nivel didactic; activitati educative (ore de dirigentie etc), organizate in echipe interdisciplinare si pluridisciplinare, care valorifica informatiile de tip nonformal-informai. activitati de invatare independenta; activitati extradidactice si/sau extrascolare de tip cercuri stiintifice, excursii didactice etc.

SCHEMA GRAFICA A INTERDEPENDENTEI DINTRE EDUCATIA/INSTRUIREA: FORMALA-NONFORMALA-INFORMALA

invatare de tip formal

invatare de tip nonformal

invatare de tip informai