Proiectarea activitatii didactice - matematica

Proiectarea activitatii didactice - matematica

1.Organizarea procesului instructiv educativ la matematica

Proiectarea didactica este o actiune continua care precede demersului instructiv-educativ indiferent de complexitatea sau durata acestora.

In proiectarea didactica se porneste de la continutul fixat de programele scolare care contin obiectivele cadru, obiective de referinta unice la nivel national si se realizeaza obiectivele operationale care orienteaza activitatea de instruire.

Activitatea de proiectare didactica se finalizeaza prin elaborarea unor instrumente de lucru: planificarea calendaristica si proiectele de lectie.

Proiectul de lectie reprezinta instrumentul de lucru al profesorului si ghideaza intreaga activitate de instructie, ii da o perspectiva globala asupra lectiei.

De asemenea trebuie sa prevada si alte alternative de actiune pentru situatii neprevazute. Proiectarea unei lectii de matematica, presupune dun demers anticipativ care are la baza un algoritm procedural care coreleaza urmatoarele 4 intrebari: Ce voi face?, Cu ce voi face?, Cum voi face?, Cum voi stii daca am realizat ceea ce mi-am propus?

Cele 4 intrebari sunt de fapt cele 4 etape fundamentale in proiectarea lectiei:

Etapa I: s.n. identificarea obiectivelor lectiei

Fiind expresia anticiparii unui rezultat asteptat, obiectivul ne ararta ce se urmareste in fiecare secventa si cum se evalueaza performantele obtinute.

In functie de gradul de generalitate avem obiective generale si obiective concrete care pot fi exprimate operational.

Obiectivele operationale sunt expresia anticiparii de catre profesor a unor comportamente observabile si masurabile intr-un timp scurt. Astfel, in proiectarea si desfasurarea unei lectii este important sa exprimam un obiectiv fundamental (scopul lectiei) si sa identificam obiectivele operationale.

Etapa II: s.n. analiza resurselor

Se refera la analiza pe care o facem asupra resurselor umane , care depind de colectivul de elevi si profesori si la analiza resurselor materiale care se refera la materialul didactic disponibil.

Etapa III: s.n. elaborarea strategiilor

Se stie ca activitatea didactica este eficienta daca demersul didactic este corespunzator, iar calitatea lui depinde de selectarea si corelarea celor mai adecvate metode si procedee de lucru.

Aceasta etapa urmeaza dupa identificarea obiectivelor operationale care au un rol important in conturarea strategiei.

Strategia didactica depinde si este influentata si de specificul activ, de materialele si mijloacele didactice disponibile.

Etapa IV: s.n. elaborarea instrumentelor de evaluare

Aceasta etapa permite profesorului ca prin alegerea unor instrumente de evaluare adecvata sa poata verifica modul in care obiectivele propuse sunt realizate.

Instrumentele de evaluare se pot aplica in diverse etape ale lectiei sau intr-un anumit moment al unei secvente , iar rezultatele respective prin interpretare duc la optimizarea activitatii.

Rezultatele cercetarilor facute in mod evaluativ ne permit o corelare a actiunilor de depistare a lacunelor si ne permite diminuarea acestora.

In proiectarea didactica noile cercetari psihopedagogice vin sa ne convinga sa inlaturam vechile etape sau momente ale unei lectii cu ceea ce s.n. evenimente ale instruirii.

Aceasta ne permite ca rezultatele realizate sa fie privite ca schimbari, adica prin eveniment se intelege acea schimbare si atunci lectia nu este altceva decat o succesiune de evaluari externe.

Noile orientari in didactica converg spre acceptarea teoriei lui Robert Gogne in care orice activitate este o succesiune de evaluare ale instruirii.

Evenimente ale instruirii:

captarea si orientarea atentiei;

enuntarea scopului si obiectivelor urmarite;

reactualizarea cunostintelor;

prezentarea optima a continutului;

dirijarea invatarii;

obtinerea performantelor;

evaluarea rezultatului;

Referat: Proiect de activitate - tema: primavara Referat: Proiect de activitate grupa pregatitoare - hora papusii (decupare pe contur)

asigurarea feet-back-ului;

asigurarea retentiei si a transferului;

2.Demersul metodic al organizarii, desfasurarii si conducerii lectiei

Include urmatoarele etape metodice:

trezirea interesului elevilor pt. studiul temei;

prezentarea si comunicarea obiectivelor operationale;

prezentarea materialului faptic intr-un mod cat mai atractiv;

dirijarea invatarii;

generalizarea, formarea notiunilor respective, adica obtinerea performantelor prefigurate de obiective;

formarea si stabilizarea performantei care se poate realiza prin discutii elev - elev, profesor - elev;

Ca forme de activitate, lectiile urmaresc realizarea tuturor obiectivelor instructiv - educative ale procesului de invatamant.

De aceea activitatile de transpunere didactica este urmata de stabilirea obiectivelor fundamentale si a obiectivelor operationale.

Obiectivele fundamentale evidentiaza sensul in care va fi valorificat continutul si acesta determina tipul din care face parte lectia.

In functie de obiectivele propuse si de strategia didactica exista o varietate mare de tipuri de lectii pe care le vom exemplifica mai ales prin accentul deosebit pus pe procesul de instruire.

a)     lectie de comunicare sau dobandire de noi cunostinte

Prin acest tip de lectie elevii dobandesc cunostinte noi in dezvoltarea proceselor psihice si isi dezvolta capacitatile instrumentale si operationale.

In desfasurarea unei astfel de lectii am putea avea etapele:momentul organizatoric; captarea atentiei; verificarea cunostintelor si a temei; discutii pregatitoare;

anuntarea temei si a obiectivelor; dirijarea invatarii; fixarea cunostintelor; tema pt. acasa,

b)     lectie de recapitulare si sistematizare a cunostintelor

Se poate aplica la inceputul anului scolar, la sfarsitul unui capitol sau la sfarsitul anului scolar si pune in evidenta o recapitulare in sensul improspatarii sau sistematizarea cunostintelor.

Atunci cand recapitulam trebuie sa imbinam mai multe activitati ca:

asigurarea unui plan tematic;

realizarea unor sinteze si scheme;

recapitularea unor exercitii si probleme;

In desfasurarea unei astfel de lectii am putea avea etapele: momentul organizatoric; captarea atentiei; verificarea temei pentru acasa; discutii pregatitoare; anuntarea temei si precizarea obiectivelor; recapitularea propriu-zisa; aprecierea obtinerii performantei; tema pentru acasa; discutii pregatitoare; anuntarea temei si precizarea obiectivelor; recapitularea propriu-zisa; aprecierea obtinerii performantei; tema pentru acasa.

c)      lectia de formare si de consolidare a priceperilor si deprinderilor

Acest tip de lectie se organizeaza pentru a fixa in mintea elevilor notiunile predate intr-o lectie, adica a clasifica aceste notiuni si a forma deprinderi de utilizare a lor in rezolvarea de exercitii si probleme.

Ca etape am putea avea: moment organizatoric; captarea atentiei; reactualizarea cunostintelor; anuntarea temei si a obiectivelor operationale; activitate frontala si independenta pentru consolidare; obtinerea performantei; discutii de incheiere; tema pentru acasa.

d)     lectia de verificare, apreciere si evaluare

Pentru verificarea nivelului cunostintelor si priceperilor formate, profesorul are ore speciale de verificare prin teste de evaluare.

Structura unei astfel de lectii: momentul organizatoric; captarea atentiei;verificarea temei; anuntarea temei si a obiectivelor; pregatirea copiilor pentru test; comunicarea subiectelor; munca independenta desfasurata de elev; verificarea testelor si aprecierea lor.

e)     lectia combinata sau mixta

Este cea mai intalnita forma de activitate matematica, deoarece prin intermediul ei copiii pot dobandi si cunostinte si isi pot forma si priceperi si deprinderi.

Etapele ar putea fi urmatoarele: momentul organizatoric; verificarea structurilor anterior invatate; captarea atentiei; anuntarea temei si a obiectivelor; dirijarea invatarii; obtinerea performantelor; evaluarea performantei; discutii de incheiere si tema pentru acasa.

3.Proiectarea activitatii la matematica care mai poate fi denumita proiectarea contine urmatoarele elemente:lectura personalizata a programelor scolare,planificarea calendaristica, proiectarea unitatilor de invatare sau a lectiei.

Datorita faptului ca tot continutul programei nu mai este in acord cu obiectivele fixate, profesorul trebuie sa identifice acele teme majore in jurul carora trebuie organizat continutul matematic, si deasemenea tb sa redea o succesiune a acestor lectii.

In acest mod s-a ajuns la impunerea organizarii procesului de invatare pe unitati de invatare. O unitate de invatare reprezinta o structura dudactica deschisa si flexibila cu urmatoarele caracteristici:

determina la elevi un comportament specific generat prin integrarea unor obiective de referinta;

este unitare d.p.d.v. tematic;

se desfasoara in mod sistematic si p o durata de timp in mod continuu;

se finalizeaza printr-o evaluare.

Lectura personalizata a programei scolare

Noul curriculum arata ca documentele de proiectare didactica care sunt documnetele administrative asociaza intr-un mod personalizat elementele programei: elementele de referinta, continuturi, actiuni de invatare cu alocarea resurselor considerate optime de catre profesor pe parcursul unui an scolar. Astfel programa scolara reprezinta un document reglator stabilind obiective care trebuie atinse prin intermediul activitatilor didactice. Chiar daca in programa, fiecarui obiectiv cadru i se asociaza obiectivele de referinta, profesorul trebuie sa apeleze numai la cele pe care le considera necesare continuturilor vehiculate.

Planificarea calendaristica

Este un document administrativ asociat in mod personalizat elementelor din programa scolara in care avem alocat timpul optim pe parcursul unui an scolar.

Elaborarea unei planificari calendaristice presupune parcurgerea unor etape:

1.asocierea dintre obiectivele de referinta si continuturile respective.

2. impartirea continuturilor pe unitati de invatare;

3.stabilirea succesiunilor de parcurgere a unitatilot de invatare;

4. alocarea timpului necesar pentru fiecare unitate de invatamant.