Forme de manifestare a violentei in mediul scolar

FORME DE MANIFESTARE A VIOLENTEI IN MEDIUL SCOLAR

Violenta in scoala este, pe drept cuvant, un fenomen ingrijorator. In primul rand ea aduce un prejudiciu direct persoanelor care o suporta si mediului scolar atunci cand se traduce prin vandalism.Ea se afla la originea unui climat de insecuritate si de frica care dauneaza scopurilor urmarite de catre scoala. In fapt, un climat de violenta intr-o unitate de invatamant este diametral opus "educatiei pentru cetatenie", care constituie, in general, telul nostru si intra in conflict cu drepturile elevilor si copiilor, de a trai la adapost de frica si intimidare (Conventia Natiunilor Unite privind drepturile copilului). Ce este violenta? Dictionarul Encarta defineste violenta astfel: 1) utilizarea fortei fizice care duce la vatamari corporale si pagube materiale; 2) utilizarea ilegala si nejustificata a fortei sau efectul produs de amenintarea utilizarii acesteia.

Fenomenul violentei scolare este extrem de complex, iar la originea lui se afla o multitudine de factori. scoala insasi poate reprezenta sursa unor forme de violenta, ea reprezinta un loc unde elevii se instruiesc, invata, dar este si un loc unde se stabilesc relatii, se promoveaza modele, valori, se creeaza conditii pentru dezvoltarea cognitiva, afectiva si morala a copilului. Clasa scolara constituie un grup ai carei membri depind unii de altii, fiind supusi unei miscari de influentare reciproca de a determina echilibrul functional al campului educational.

Populatia scolara este influentata de media si de manifestarile de violenta din societate in general, dar si din actualitatea internationala. Media prezinta adesea acte de violenta, uneori chiar sub un unghi atragator sau pozitiv. In mod traditional scoala este locul de producere si transmitere a cunostintelor, de formare a competentelor cognitive, de intelegere a sensului vietii si a lumii care ne inconjoara, de intelegere a raporturilor cu ceilalti si cu noi insine. In acest context, a vorbi despre violenta acolo unde ne asteptam sa gasim cele mai bune conditii pentru formarea si dezvoltarea armonioasa a personalitatii, poate parea un fapt cel putin neverosimil.

Violenta in scoala este "orice forma de manifestare a unor comportamente"precum:
- exprimare inadecvata sau jignitoare, cum ar fi: poreclire, tachinare, ironizare, imitare,
amenintare,hartuire;
-bruscare,impingere,lovire,ranire;
-comportament care intra sub incidenta legii (viol, consum/comercializare de droguri,
vandalism-provocarea de stricaciuni cu buna stiinta-, furt);

- ofensa adusa statutului/autoritatii cadrului didactic (limbaj sau conduita ireverentioasa fata de
cadrul didactic);

- comportament scolar neadecvat: intarzierea la ore, parasirea clasei in timpul orei, fumatul in scoala si orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului scolar in vigoare.
        Atunci cand vorbim despre violenta scolara nu putem sa ne limitam la actele de violenta care cad sub incidenta legilor Ministerul de Interne nu arata decat o parte a realitatii acestui feonomen.
Jaques Pain (2000): repereaza 2 tipuri de violenta in mediul scolar:

- violente obiective-care sunt de ordinul penalului,delicte si asupra carora se poate interveni frontal;

- violente subiective - care sunt mai subtile, tin de de atitudine si afecteaza climatul scolar (atitudini ostile, dispret, umilire, sfidare, absentele de la ore,).

O forma de violenta extrem de raspandita in mediile scolare este violenta verbala, englezii folosesc termenul,, bullyines" - pentru a desemna atacurile verbale, intimidarile exercitate prin amenintari, injurii, umilinte.Violenta verbala nu este perceputa in aceeasi maniera de elevi si profesori. Elevii o minimalizeaza in timp ce profesorii o supraevalueaza. In functie de planul de manifestare al atacului, corelat cu tipul de prejudiciu adus victimei, se poate discerne intre violenta fizica si violenta psihologica verbala.

-efectele violentei fizice vizeaza atat sanatatea si integritatea corporala a victimei, cat si evolutia sa psihologica in plan cognitiv, autoperceptia negativa,iar in plan emotional teama, depresie.

- violentele verbale, psihologice afecteaza in principal stima de sine: victimele se simt devalorizate, isi pierd increderea in posibilitatile proprii, devin anxioase.

Un studiu britanic a ajuns la concluzia ca 80% dintre victimele violentelor considera violenta verbala mai stresanta decat atacurile fizice (cu o distributie interasanta a raspunsurilor dupa variabila "sex", fetele considera atacurile fizice mai stresante, in timp ce baietii se tem mai mult de violentele verbale); iar 30% din victime afirma ca agresiunile le afecteaza capacitatea de a se concentra asupra sarcinilor scolare.O alta tipologie a conduitelor de violenta in scoala, care combina mai multe criterii - planul agresiunii, verbal/fizic, gradul de deschidere, directa/indirecta si tipul de implicare a agresorului activa/pasiva - a fost realizata de J. Hebert (1941) si include:

. agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg;

. agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui substituit al victimei;

. agresiuni active verbale directe: injura, amenintarea;

. active verbale indirecte: calomnia;

. agresiuni pasive fizice directe: impiedicarea producerii unui comportament al victimei;

. agresiuni fizice indirecte: refuzul de a realiza o sarcina, de a da curs unei rugaminti;
. agresiuni pasive verbale directe: refuzul de a vorbi;

. agresiuni pasive verbale indirecte: negativism.

Violenta institutionala - decurge chiar in functiunea scolii. Violenta scolara poate fi interpretata ca violenta institutionala ca atare, in sensul ca prejudiciul si suferinta se realizeaza prin intermediul regulamentelor scolare, ele decurg din structurile organizationale si din raportul de putere instituita.In acest context de exemplu, etichetarile, discriminarile, injuriile, atitudinile ironice ale unor profesori, anumite metode sau proceduri de orientare scolara, caracteristice unor probe de evaluare, toate acestea reprezinta forme de violenta.

Nedreptatea profesorului de altfel este o forma de violenta; elevii doresc ca profesorii sa aplice egalitatea de tratament in cazul tuturor colegilor, cand in aplicarea sanctiunilor nu se respecta echitatea tratamentului pentru toti avem de-a face cu o violenta psihologica indreptata impotriva elevilor.Eric Debarbieux a identificat urmatoarele tipuri de violenta ale elevilor impotriva profesorilor, asa cum le percep acestia din urma:

-zgomotul, motiv obsedant pentru profesori care insista caa au nevoie de liniste pentru a-si realiza obiectivele;

-refuzul de a comunica sau de a realiza sarcina indiferent de forma cu care se exprima acesta : sabotaj, negativism, rezistenta pasiva, evaziune, eschiva etc.

-miscarile elevilor (intrarile-iesirile din clasa) neautorizate de profesor.

La randul lor profesorii descriu urmatoarele conduite evidente ale elevilor fata de ei: priviri si gesturi amenintatoare, injurii si jigniri, absentism, refuzul indeplinirii sarcinilor, galagia si indisciplina, cele mai grave fiind insa considerate injuriile si jignirile.

In Romania un studiu experimental realizat pe elevii de liceu a descoperit ca cele mai frecvente forme de agresivitate a profesorilor fata de elevi sunt in ordine descrescatoare: folosirea tonului ridicat, evaluarea neobiectiva, intimidarea elevilor, adresarea de injurii, jigniri, amenintarea, lovirea, excluderea de la ore, folosirea cuvintelor obscene, ignoranta, nervozitatea permanenta, ironia, absenta raspunsului la solicitari. Inca de la cele mai fragede varste, elevii trebuie sa stie ca libertatea reprezinta atributul cel mai de pret al omului. Copilul trebuie sa inteleaga ca nu-si poate alege singur conduita, deoarece libertatea sa de actiune ar putea restrange libertatea aproapelui sau.                                                               El va fi invitat sa actioneze doar dupa ce cere sfatul parintelui sau al cadrelor didactice. Va respecta regulile grupului in care a intrat-clasa. I se vor oferi modele pozitive de comportament, vor fi orientati in alegerea prietenilor. Parintii vor fi permanent implicati in viata scolii, participand alaturi de copii la diverse activitati (spectacole, serbari, intalniri cu elevi de la alte scoli, concursuri)

In concluzie parteneriatul familie-scoala are importanta hotaratoare in combaterea violentei scolare.In fiecare din noi, adultii, orice varsta am avea, exista un copil.Nu-l suprimati! Lasati-l sa respire! Dati-i viata! Ajutati-l! Uitati pentru o clipa cine sunteti si redeveniti copii.Aici, pe planeta copilariei veti redescoperi adevarul, frumusetea si dragostea..Jucati-va alaturi de copii! Prin joc transmitem afectiv si cognitiv interesul pentru cunoastere,pentru actiune, pentru frumosul natural si uman.Educatorii si elevii au un singur profesor comun: DRAGOSTEA.