Asigurarea calitatii in educatie si formare profesionala - prioritate europeana

Asigurarea calitatii in educatie si formare profesionala - prioritate europeana

Acest volum de prezentare si promovare a unor practici institutionale eficiente este realizat prin eforturile Grupului National de Asigurare a Calitatii in Educatie si Formare Profesionala (GNAC), Grup care reuneste specialisti ai institutiilor nationale cu atributii in evaluarea calitatii educatiei si formarii profesionale (cu exceptia invatamantului superior).  Propunerea de infiintare a GNAC a fost lansata in februarie 2006, ca urmare a adoptarii voluntare a unei structuri de Punct National de Referinta (National Reference Point) propuse de ENQA-VET, Reteaua Europeana de Asigurare a Calitatii in Educatie si Formare Profesionala. GNAC nu are personalitate juridica si reprezinta un grup de dialog inter-institutional, cu rol consultativ si de promovare a obiectivelor europene referitoare la asigurarea si evaluarea calitatii la nivel de sistem si de furnizor de educatie si formare profesionala.

O data cu adoptarea obiectivelor politice inscrise in programul de dezvoltare economica si sociala lansat la Lisabona si cu specificarea obiectivelor particulare de modernizare a invatamantului profesional si tehnic, prin Declaratia de la Copenhaga, Comisia Europeana, in special, a coordonat dezvoltarea unor modele de asigurare a calitatii spre a fi folosite de catre tarile UE, ca parte integranta dintr-o strategie generala de cooperare si imbunatatire a sistemelor de invatare pe intreg parcursul vietii. Declaratia Ministrilor Educatiei adoptata la Copenhaga in 29-30 noiembrie 2002 si Rezolutia Consiliului European din 19 decembrie 2002 au lansat cadrul de promovare a unei cooperari sustinute in domeniul educatiei si formarii profesionale si au stabilit liniile generale ale agendei europene privind asigurarea calitatii in acest domeniu.

Rezolutia Consiliului Educatiei din 2002 formuleaza ca prioritate:            "Promovarea cooperarii pentru asigurarea calitatii, cu evidentierea schimburilor de metode si modele, precum si de criterii comune si principii ale calitatii aplicate in educatie si formare profesional". Raportul interimar al Consiliului Educatiei  ( 28 mai 2004), cu privire la progresul realizat in cadrul procesului Lisabona, a accentuat importanta cooperarii in asigurarea calitatii pentru consolidarea practicilor novatoare in educatie si formare profesionala. Valorile-cheie, astfel promovate, vizeaza: asigurarea unui cadru metodologic de raportare la modelele de buna practica din comunitatea statelor europene; construirea unor oferte educationale flexibile, ca raspuns la cerintelor elevilor, adultilor aflati in situatie de formare profesionala, ale angajatorilor si ale altor parti interesate; asigurarea unei comunicari deschise de ambele parti (cererea si oferta de educatie si formare); desfasurarea procesului de imbunatatire continua atat la nivelul sistemului, cat si la nivel de furnizor de programe de educatie si formare profesionala; combinarea proceselor interne si externe de asigurare a calitatii, precum si asigurarea practicabilitatii sistemului.

Cooperarea europeana este facilitata de Cadrul Comun de Asigurare a Calitatii pentru Invatamantul Profesional din Europa (CQAF- Common Quality Assurance Framework) definit in cadrul unui Grup Tehnic de Lucru (TWG) al Comisiei Europene. Caracteristicile de baza ale acestui cadrul sunt urmatoarele:

Proiect: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare joc didactic: joc exercitiu "Vreau sa fiu scolar" Proiect: Evaluare finala-nivel i-pe domenii experientiale

• Asigura un dispozitiv coerent si transferabil prin cinci puncte de referinta: scop si plan/implementare/evaluare/feedback si schimbare, avand in centru o metodologie de imbunatatire continua bazata pe auto-evaluare.

• Admite orice alt model de management al calitatii (ISO, EFQM, alte sisteme nationale sau dezvoltate de furnizori) si este evaluabil prin "bune practici".

• Formuleaza criterii de referinta comune si un numar de 8 indicatori pentru masurarea gradului de realizare a standardelor (nationale).

In prezent, institutiile nationale din Romania cu atributii in asigurarea si evaluarea calitatii in educatie si formare profesionala, reunite in GNAC, respectiv ARACIP, CNDIPT, CNFPA, precum si cele doua ministere direct implicate in elaborarea politicilor de educatie si formare profesionala, Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, si-au propus adoptarea unui cadru national de asigurare a calitatii. Acesta se va folosi de o serie de criterii si procese pentru a crea niveluri de referinta ale calitatii atat la nivelul sistemului national, cat si la nivel de furnizor. La nivel national, acestea asigura relevanta si consistenta calificarilor, iar la nivel de furnizor, folosesc procesul de autoevaluare impreuna cu cel de evaluare externa, pentru a asigura calitatea programelor de invatare. Sistemul de asigurare a calitatii va permite furnizorilor sa mentina, sa evalueze si sa imbunatateasca calitatea programelor de invatare. Abordarea integrata a celor doua cadre metodologice, respectiv Cadrul National de Asigurare a Calitatii si Cadrul National al Calificarilor, va produce un sistem bazat pe imbunatatirea continua a calitatii ofertei si pe includerea opiniei partilor interesate (elevii, partenerii sociali si alti factori interesati) privind relevanta si credibilitatea calificarilor. Aceasta abordare integrata va permite dezvoltarea politicilor nationale privind dezvoltarea calificarilor nationale si asigurarea mobilitatii persoanelor calificate pe piata europeana prin transfer si recunoastere de credite de calificare.

Pentru anul 2006, membrii GNAC si-au propus trei obiective in planul de actiune, respectiv: (a) consolidarea capacitatii sale institutionale, (b) organizarea unor seminarii regionale pentru informarea furnizorilor de educatie si formare profesionala initiala si continua (scoli si centre de formare profesionala a adultilor), si (c) publicarea unui volum (ghid) de practici institutionale eficiente in asigurarea si/sau evaluarea calitatii (inclusiv in autorizarea programelor de formare).

Volumul de fata este publicat cu sprijinul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si este adresat tuturor categoriilor de organizatii care ofera programe de formare profesionala. Este structurat in trei parti, in functie de tipul de furnizori si de programe oferite, respectiv (1) Colegii tehnice active in cadrul programelor de formare profesionala asistate prin fonduri Phare de coeziune economica si sociala, (2) Furnizori de programe de formare continua a adultilor si centre de evaluare a competentelor profesionale si (3) scoli si licee autorizate de ARACIP.

Studiile de caz prezentate sunt menite sa demonstreze progresul realizat de diferite scoli si centre de pregatire care asigura calitatea programelor, cu accent pe autoevaluare/evaluare interna. Data fiind istoria recenta a formalizarii practicilor de asigurare a calitatii la nivelul furnizorilor de educatie, aceste studii de caz atrag atentia asupra eforturilor institutionale din ultimii ani pentru imbunatatirea calitatii ofertei de pregatire. Ele reprezinta "bune practici" in circumstantele date. In plus, ar fi de mentionat ca nivelul de realizare a acestor practici este diferit la cele trei categorii de furnizori:, astfel:

• Scolile prezentate in prima parte a volumului, anume colegiile din reteaua de centre de resurse asistate prin programe Phare, au beneficiat incepand cu 2004 de o metodologie adaptata dupa CQAF si de un manual de autoevaluare adaptat dupa un Ghid de autoevaluare realizat de Grupul Tehnic de Lucru coordonat de Comisia Europeana.
• Furnizorii de formare profesionala a adultilor au aplicat forme de autoevaluare prevazute de metodologiile de autorizare, conform legislatiei in vigoare iar unii dintre ei au implementat deja sisteme certificate international de management a calitatii .
• Scolile autorizate de ARACIP, scoli private in mare masura, au adoptat masuri si proceduri de asigurare a calitatii atat pentru a corespunde conditiilor de autorizare, cat si pentru a rezista concurentei.

Aceasta diversitate de demersuri este nu numai notabila si interesanta in sine, ci si capitalizabila la nivelul experientei institutionale generale. Constituie, cu alte cuvinte, o valoare in sine, care demonstreaza implicarea activa a diferitelor institutii in ameliorarea serviciilor de educatie si formare pentru beneficiarii lor. Aceasta diversitate este normala, de vreme ce instrumentele de asigurare a calitatii se afla in raspunderea directa a furnizorilor. Este evident, pe de alta parte, ca o atare diversitate va solicita un efort mai accentuat de asigurare a coerentei demersurilor la nivel de sistem, precum si in exercitiul de evaluare externa a calitatii programelor. Indiferent de instrumentul (manual, ghid, set de proceduri) adoptat de furnizor, acesta va trebui sa probeze realizarea indicatorilor de calitate propusi la nivel de sistem.

Speram ca aceasta prima culegere de practici institutionale va constitui un stimulent pentru toti furnizorii de formare profesionala (scoli si centre de formare) si va prilejui mai multe initiative de prezentare a practicilor institutionale in viitor.  Speram, de asemenea, ca o astfel de culegere va putea constitui o buna baza de dialog cu alti furnizori, precum Universitatile si Colegiile universitare, ale caror practici nu intra direct sub incidenta CQAF, dar de a caror cooperare in asigurarea calitatii depinde coerenta verticala a programelor de calificare, precum si articularea nivelurilor de pregatire.