Proiectarea didactica in invatamantul prescolar si primar

Unitati de continut:

1. Clarificari conceptuale

2. Particularitati ale proiectarii traditionale si curriculare.

3. Etape si niveluri ale proiectarii didactice. Particularitati pentru invatamantul prescolar si primar.

Obiective:

R     Constientizarea necesitatii demersului proiectiv la gradinita si ciclul primar;

R     Cunoasterea particularitatilor proiectarii activitatilor didactice din gradinita si ciclul primar.

1. Clarificari conceptuale

Proiectarea activitatii didactice este o necesitate impusa de unele note caracteristice ale procesului de instructie si educatie, cum sunt:

complexitatea deosebita;

multitudinea, varietatea proceselor si actiunilor pe care le subsumeaza;

corelatia si interdependenta dintre componentele sale;

antrenarea a numerosi factori in desfasurarea sa;

realizarea finalitatilor sale pe o perioada indelungata in timp;

dependenta de conditiile in care are loc, de resursele de care dispune.

De asemenea, proiectarea activitatii didactice este impusa de cerinta cresterii calitatii si eficientei pedagogice, economice si sociale a acestei activitati, stiut fiind faptul ca proiectarea reprezinta o conditie esentiala a teoriei generale a actiunii eficiente, care evidentiaza ca orice lucru bine facut, este rezultatul unui proiect bine gandit. Aceasta obliga la prefigurarea cat mai exacta a demersului didactic in vederea ameliorarii raportului dintre certitudine si aleatoriu in favoarea certitudinii si a inlaturarii improvizatiei, care de cele mai multe ori nu are efecte benefice.

Proiectarea didactica este un proces deliberativ de anticipare, de prefigurare mentala a pasilor ce urmeaza a fi parcursi in realizarea eficienta a activitatii didactice. Reprezinta un ansamblu de procese si operatii de anticipare a acesteia, pentru a-i imprima un caracter sistematic rational si eficient.

Dupa cum remarca R. Ausubel, proiectarea consta in efectuarea unor operatii de constructie si organizare anticipativa a obiectivelor, continutului, strategiilor de dirijare a invatarii, a probelor de evaluare si, mai ales, a relatiilor dintre acestea.

Pentru a desemna aceasta activitate in limba engleza se utilizeaza sintagma instructional design (design al instruirii), in timp ce alti autori (G. de Landsheere), propun termenul de design pedagogic.

Desfasurarea procesului de proiectare a activitatii didactice parcurge patru momente esentiale (M.E.C., 2001, p. 249):

t₀ - analiza diagnostica menita a evidentia: stadiul de dezvoltare a capacitatilor mentale ale copiilor, nivelul de cunostinte al elevilor, caracteristicile psihosociale ale clasei de elevi, trasaturile proceselor instructive desfasurate in prealabil etc.

t₁ - prognoza sau proiectarea pedagogica in care, pe baza informatiilor desprinse din analiza diagnostica, se anticipeaza modul de desfasurare a instruirii si performantele asteptate din partea elevilor in urmatoarea etapa. Se finalizeaza prin elaborarea de proiecte alternative de programe de instruire, din care se selecteaza cel care este apreciat ca fiind mai eficient;

t₂ - realizarea efectiva a proiectului pedagogic;

t₃ - evaluarea performantelor inregistrate de elevi in urma aplicarii proiectului si a activitatii desfasurate pe baza acestuia. Informatiile obtinute sunt supuse unei noi analize diagnostice, in scopul proiectarii, realizarii si evaluarii activitatii ce urmeaza a se desfasura in etapele urmatoare.

Document online: Sugestii pentru planul de lucru - Copii vor invata cum sa numere de la 1 la 10 Lucrare: Subiectul activitatii: Prietenul meu necuvintator

Proiectarea activitatii didactice se refera deci la ansamblul activitatilor de anticipare si pregatire a acestei activitati, fiind chemata sa raspunda la patru intrebari esentiale pentru reusita procesului instructiv-educativ:

ce voi face? Se finalizeaza cu precizarea obiectivelor ce trebuie indeplinite;

cu ce voi face ce mi-am propus? Implica precizarea continuturilor si a resurselor folosite pentru realizarea obiectivelor;

cum voi face? Presupune elaborarea strategiilor de predare-invatare, de realizarea obiectivelor;

cum voi sti daca ceea ce mi-am propus s-a realizat? Conduce la conceperea actiunilor si modalitatilor de evaluare.

Din toate acestea rezulta ca prin proiectare se definesc obiectivele urmarite, se selecteaza continuturile cu ajutorul carora acestea vor fi indeplinite, se determina conditiile si resursele folosite, se anticipeaza desfasurarea procesului si interactiunea componentelor, se elimina actiunile inutile, necontrolate, se previne aparitia fenomenelor, factorilor perturbatori.

2. Particularitati ale proiectarii traditionale si curriculare

Asemanator intregului proces de invatamant, si proiectarea didactica a cunoscut schimbari de paradigma, in conformitate cu idealul educational al scolii la diferite momente ale existentei sale si cu politicile educationale promovate in timp. In acest sens pedagogul Sorin Cristea (1997, p.171) evidentiata doua modele de actiune folosite in acest scop:

A. Modelul de proiectare traditionala, didacticist. Prezinta urmatoarele caracteristici:

prioritara in proiectare este actiunea de predare;

proiectarea este centrata pe continuturi, care subordoneaza celelalte componente ale procesului de invatamant (obiective, metodologie, evaluare didactica), intr-o logica proprie invatamantului informativ,

relatiile dintre elementele activitatii didactice se inscriu pe o coordonata aleatorie, sunt intamplatoare, disparate, nediferentiate si nedefinite pedagogic; se stabilesc sub presiunea continutului;

sarcinile de predare sunt dependente aproape exclusiv de valorile implicate in predare;

predarea este conceputa restrictiv, intr-o maniera inchisa, directiva, unilaterala;

influenteaza negativ procesul de formare a cadrelor didactice intretinand dezechilibre intre pregatirea de specialitate si pregatirea psihopedagogica.

B. Modelul curricular al proiectarii pedagogice se deosebeste de cel didacticist prin urmatoarele elemente:

proiectarea este centrata pe obiective si abordeaza activitatea didactica in mod complex, ca activitate de predare-invatare-evaluare;

obiectivele sunt gandite in spiritul invatamantului formativ, bazat pe resursele de (auto)instruire, (auto)educatie ale fiecarui elev;

intre componentele procesului de invatamant se stabilesc raporturi de interdependenta, din perspectiva rolului central atribuit obiectivelor;

promoveaza echilibrul intre pregatirea de specialitate si pregatirea psihopedagogica.

Pentru a conduce la un demers didactic eficient, proiectarea didactica trebuie sa intruneasca o serie de conditii:

a)      Trebuie sa priveasca intreaga activitate educativa, indiferent de amploare si cadrul de referinta si in acelasi timp trebuie sa cuprinda toate laturile, procesele, operatiile proprii activitatii didactice in care e necesara gandirea anticipativa;

b)      Dat fiind caracterul procesual al activitatii didactice, care se desfasoara pe etape cu obiective si continuturi proprii, cu modalitati specifice de realizare, proiectare trebuie sa fie o actiune continua, sistematica, si sa vizeze orice demers didactic, indiferent de dimensiune, complexitate, durata.

c)      Proiectarea trebuie sa se concretizeze intr-o suita de decizii anticipative, ceea ce face sa includa un sistem unitar de operatii care se deruleaza intr-o anumita succesiune, alcatuind asa numitul algoritm al proiectarii;

d)      In actiunea de proiectare trebuie sa se aiba in vedere trei cadre de referinta:

activitatea anterioara momentului in care este anticipat un anumit demers didactic care este supusa procesului de diagnoza in scopul de a stabili aspectele eficiente, dar si pe cele susceptibile de perfectionare pentru a putea proiecta corect modalitatile de ameliorare;

situatia prezenta care presupune cunoasterea conditiilor in care se va desfasura activitatea, a resurselor avute la dispozitie sau care trebuie asigurate, a restrictiilor la care se supune activitatea proiectata, cu deosebire a potentialului de invatare al elevilor, a gradului in care ei stapanesc cunostintele si capacitatile care conditioneaza realizarea demersului proiectat;

activitatea viitoare si rezultatele spre care aceasta tinde, prin raportare la cerintele ce se degaja din programele scolare si alte acte normative pe temeiul carora se contureaza predictia activitatii viitoare.

e)      Pentru a se constitui intr-o premisa a unui demers reusit, este necesar ca proiectarea didactica sa prefigureze toate aspectele desfasurarii activitatii instructiv-educative, fara a omite ceva, dar si fara a include detalii nejustificate teoretic si lipsite de utilitate practica;

f)       Proiectarea trebuie gandita ca un ghid pentru activitatea educatorului, ceea ce inseamna ca pe parcursul desfasurarii propriu zise a activitatii, demersul proiectat poate fi adaptat, reconsiderat, in anumite limite, in functie de aparitia unor elemente neprevazute.