Educatie fizica - educarea calitatilor motrice prin lectia de educatie fizica

Educatie fizica - Educarea calitatilor motrice prin lectia de educatie fizica

Exercitiile fizice au aparut si s-au perfectionat continuu in concordanta cu comanda sociala. Aparitia si evolutia exercitiilor fizice au o conditionare clara de ordin social. Acestea nu sunt determinate de instincte, de factori biologici, etc. Contrar unor teorii, aparitia si evolutia exercitiilor fizice au fost determinate nu numai de latura materiala a vietii sociale ci si de alti factori; stiinta, nivel de cultura, religie, etc.

Fundamentarea stiintifica a procesului de practicare a exercitiilor fizice s-a realizat de-a lungul timpului, cu aceleasi stagnari, regrese. Aceasta fundamentare, a preluat critic, deci a valorificat, unele idei, norme, reguli, apartinand antichitatii, renasterii, umanismului burghez, etc. Fundamentarea s-a accentuat odata cu aparitia 'Teoriei' si 'Metodicii' ca discipline stiintifice si a altor discipline care au abordat domeniul nostru din diferite unghiuri si puncte de vedere.

Evolutia in timp a bazelor sportive din aer liber sau din interior, precum si a instalatiiilor sportive, a aparatelor si mai ales a materialelor, sportive este deosebit de elocventa.

Diferenta semnificativa dintre performantele sportive remarcabile obtinute in zilele noastre si cele din perioadele anterioare se explica si prin nivelul calitativ superior al acestora.

In contextul contruirii educatiei fizice ca activitate sociala, cadrele de specialitate s-au format mult mai tarziu. In Romania procesul de formare al specializarilor pentru domeniul practicarii exercitiilor fizice, a capatat un statut clar incepand cu anul 1922 cand s-a infiintat ANEFS.

In etapa actuala procesul de pregatire al cadrelor de specialitate in educatie fizica si sportiva s-a amplificat si diversificat. A aparut si invatamantul particular in educatie fizica si sport.

Perfectionarea cadrelor din domeniul s-a intensificat progresiv acordandu-se atentie deosebita examenelor de definitivat, gradul II si gradul I.

Esenta educatiei fizice

Esenta consta in aceea ca practicarea exercitiilor fizice vizeaza intotdeauna, indiferent de forma organizatorica si de formatiunea social-economica si politica in care se realizeaza perfectionarea dezvoltarii fizice si a capacitatii motrice ale subiectiilor. Cu alte cuvinte , scopurile practicarii exercitiilor fizice. Au fost relativ diferite de la o formatiune social-economica si politica la alta, dar esenta a ramas mereu aceeasi.

Educatia fizica are un caracter predominant biologic si importante valente pe planurile social si cultural-educativ.

Practicarea exercitiilor fizice sub forma activitatii de educatie fizica a fost si este determinata si din necesitati de ordin recreativ, de destindere si emulatie.

Educatia fizica prin diferitele ei forme de organizare si datorita caracterului sau emotional, contributiei deosebite pe care o aduce la dezvoltarea spiritului creator , a spiritului de afirmare si de depasire sau de autodepasire, etc.

Practicarea exercitiilor fizice, dezvolta simtul estetic, simtul dragostei pentru gestul motric executat cu maestrie, simtul gestului pentru miscare.

Functiile educatiei fizice

Functiile sunt destinatii constante ale unui fenomen si ele deriva din ideal, in sensul ca se subordoneaza acestuia.Prin functii se realizeaza idealul educatiei fizice, se face 'apropierea' fata de aceasta. Toate functiile educatiei fizice sunt foarte importante si isi dovedesc eficienta numai daca sunt indeplinite in 'sistem' influentandu-se si completindu-se reciproc. Functiile educatiei fizice sunt de doua feluri, specifice si asociate. Functiile specifice vizeaza cele doua coordonate ale obiceiului de studiu propriu Teoriei si Metodici : dezvoltarea fizica si capacitatea motrica. Functiile asociate intregesc efectele practicarii exercitiilor fizice asupra fiintei umane.

o Functia de perfectionare a dezvoltarii fizice face parte din categoria celor specifice si are rol prioritar mai ales in educatie fizica a tinerei generatii. Rolul dezvoltarii fizice armonioase , a unor indici superiori pe plan somatic si pe cel functional , pentru viata si activitatea oamenilor de toate varstele este prea binecunoscut si nu este negat sau contestat de nimeni.

o Functia de perfectionare a capacitatii motrice face parte tot din categoria celor specifice educatiei fizice. Prin aceasta functie sunt vizate cele doua elemente componente ale capacitatii motrice : calitatiile motrice, deprinderile si priceperile motrice. Rolul capacitatii motrice pentru un randament sporit pe toate planurile vietii si in intregirea personalitatii umane nu mai trebuie argumentat.

o Functia igienica face parte din categoria celor asociate si vizeaza cerinta fundamentala de mentinere a unei stari optime de sanatate a oamenilor. Prin educatia fizica se actioneaza prioritar preventiv pe acest plan. Se poate , cu ajutorul exercitiilor fizice sa se actioneze si pentru corectarea unor deficiente pe planul sanatatii.

o Functiia recreativa este o alta functie asociata pentru educatia fizica . Ea trebuie inteleasa cel putin in urmatoarele doua sensuri:

o - asigurarea , prin activitatea de educatie fizica a fondului de calitatii , deprinderi si priceperi motrice necesare ca oameni de diferite varste sa poata petrece in mod util si placut , adica recreativ timpul lor liber ( cotidian, sau in vacante si concedii ).

o -asigurarea conditiilor si dezvoltarea interesului pentru urmarirea, tot in timpul liber , direct sau prin mass-media , a intrecerilor motrice de buna calitate sau a unor activitatii motrice desfasurate necompetitiv.

o Functia de emulatie face parte tot din categoria celor asociate pentru educatia fizica. Aceasta functie trebuie sa se materializeze prin dezvlotarea spiritului competitiv care caracterizeaza in general fiinta umana, a dorintei permanentei de 'depasire' si 'autodepasire' dar numai in limitele regulamentare corecte si cu atitudine de fair-play. In acest sens se impune promovarea frecventa in educatia fizica a intrecerii prin jocuri de miscare sau jocuri sportive, stafete, parcursuri aplicative, concursuri, etc. Prin aceasta modalitate se dezvolta si creativitatea subiectilor, dorinta de a castiga, de a obtine victoria, de a se situa pe primele locuri, etc., aspecte deosebit de importante mai ales pentru elevi.

o Functia educativa este tot o functie asociata a educatiei fizice dar este considerata ca fiind mai complexa prin prisma influentelor asupra dezvoltarii personalitatii umane in integritatea sa. Influenta educatiei fizice este evidenta pe planul dezvoltarii laturii 'fizice' a personalitatii. in acelasi timp, insa sunt influente deosebite pe care le poate avea educatia fizica, bine conceputa si realizata asupra dezvoltarii celorlate laturi ale personalitatii umane: intelectuala, morala, estetica si tehnico-profesionala.

Pe plan intelectal se pot desprinde cel putin urmatoarele doua directii evidente:

Inarmarea subiectiilor cu cunostinte de baza din domeniul fiziologiei si igiena efortului fizic, al biomecanicii de executie a actelor si actiunilor motrice, psihologiei activitatilor motrice, metodicii, etc., toate aceste cunostiinte, transmise conform si cerintelor principiului accesabilitatii, asigura fondul de baza pentru cunoasterea stiintifica a practicarii exercitiilor fizice pentru constientizarea acesteia.

Contribuie in procesul direct de practicare a exercitiilor fizice la dezvoltarea unor trasaturi si calitati intelectuale foarte importante cum sunt: atentia, memoria, spiritul de observatie, imaginatia, rapiditatea gandirii, etc.

Pe plan moral se poate realiza, de asemenea, o actionare eficienta prin toate activitatiile de educatie fizica. Accentul trebuie pus pe formarea unor deprinderi si obiceiuri de comportament corect in intreceri si competitii, in spiritul respectarii adversarilor si partenerilor de intrecere, al acceptarii deciziilor arbitrilor, a disciplinei in munca.

Pe plan estetic, prin exercitiile tehnice si tactice, situate uneori la nivelul de maiestrie, se contribuie cu eficienta la educarea gustului pentru frumos. Practicarea exercitiilor fizice pe fond muzical, atat in lectiile de educatie fizica cat si in alte forme de organizare, sporeste evident influentele educatiei fizice asupra unor calitati si trasaturi de ordin estetic (ritm, armonie, gratie, etc.).

Pe plan tehnico-profesional, contributia educatiei fizice este de asemenea evidenta. in primul rand este expresiv aportul la cresterea indicilor unor calitati motrice necesare exercitiului cu eficienta a profesiilor social-economice. De asemenea, acelasi aport este vizibil si in sensul asigurarii unor indici superiori de dezvoltare morfo-functionala si de capacitate cu temeinice deprinderi motrice de baza si utilitar-aplicative implicate in desfasurarea eficienta a majoritatii profesiilor.

Idealul educatiei fizice

Idealul este un model prospectiv spre care trebuie sa se intrepte intreaga activitate teoretica si practica specifica. El depaseste intotdeauna cerintele prezentului si vizeaza perspectiva. Se refera nu numai la educatia fizica ci si la toate activitatile motrice din domeniu.

Idealul este determinat de comanda sociala, deci si de nivelul acestuia, de conceptia factorilor de decizie pe plan national in privinta practicari exercitiilor fizice. Teoretic exista in legi, decrete guvernamentale, intructiuni si alte acte normative, ideile fundamentale care definesc conceptia pe plan national privind acest fenomen.

Rezumativ aceste idei fundamentale sunt urmatoarele:

Educatia fizica, antrenametul sportiv, activitatea competitionala, etc., fac parte integranta din masurile privind dezvoltarea fizica armonioasa si mentinerea unei stari optime de sanatate pentru toate categoriile de populatie ale tarii noastre;

Educatia fizica si celelalte activitati motrice fundamentale se subordoneaza pregatirii pentru munca si viata; trebuie urmarita cu prioritate afirmarea talentelor - mai ales pe planul activitatii competitional-sportive, atat la nivel national cat si la nivel international;

Petrecerea timpului liber al oamenilor de diferite varste si profesii sa se realizeze in mod util si recreativ si prin practicarea exercitiilor fizice sub diferite forme organizatorice;

Sa fie pus accent pe educatia fizica si sportiva a tineri generatii (mai ales cea scolara), premiza si pentru o activitate sportiva de calitate superioara;

Asigurarea unei conduceri militare a fenomenului de practicare a exercitiilor fizice pe fondul unei autonomii in plina afirmare.

Idelaul educatiei fizice si al celorlate activitati motrice trebuie sa fie in concordanta cu idelaul general educational al societatii. in consecinta el s-a modificat si se va modifica in functie de evolutia social-istorica a fiecarei societati, de succesiunea etapelor de dezvoltare specifice.

Educatia fizica vizeaza dezvoltarea armonioasa a organismului, intarirea sanatatii si cultivarea unor calitati fizice (Cretu, 1999, Jinga&Istrate, 1998).

Este primul "gen de educare", care isi exercita influenta asupra organismului. Educatia fizica vizeaza latura biologica a fiintei umane.

Este actiunea care priveste toate vastele umane prin a raspunde unei duble trebuinte:

. individuala;

. sociala, adica:

. starea de sanatate a organismului uman,

. dezvoltarea normala a acestuia,

. prelungirea duratei vietii omului.

In sistemul valorilor unei societati, sanatatea biologica este una din valorile viatale care se intersecteaza cu sanatatea naturii si sanatatea mintala a omului. Prin aceasta dubla necesitate, educatie fizica si sportiva este conditionata ereditar si ambiental (Calin, 1996).

Sistemul educatiei fizice si sportive cuprinde (Calin, 1996):

. educatia fizica si sportiva scolara;

. educatia fizica si sportiva militara;

. educatia fizica si sportiva profilactica sau curativa;

. educatia fizica si sportiva medicala etc.

Aceasta dimensiune a educatiei urmareste (Jinga&Istrate, 1998, Cretu, 1999, Nicola, 1994):

. intarirea sanatatii si calirea organismului;

. formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice de baza si a calitatilor fizice a miscarilor: forta, rezistenta, viteza, indemanare;

. formarea si dezvoltarea unor trasaturi de vointa si caracter: simtul dreptatii, curajul, stapanirea de sine, cinstea etc;

. formarea si dezvoltarea deprinderilor igienico-sanitare.

Scopul educatiei fizice (Jinga&Istrate, 1998):

. consolidarea sanatatii, a capacitatii de munca;

. perfectionarea calitatilor motrice;

. dezvoltarea armonioasa a organismului;

. formarea calitatilor morale;

. refacerea fortelor fizice si psihice.

Dezideratele educatiei fizice

In formularea dezideratelor educatiei fizice se intalnesc urmatoarele tendinte:

. una are in vedere vitalitatea biofizica a omului in societate -; asigurarea unei dezvoltari armonioase a organismului;

. alta se refera la la masurarea si evaluarea capacitatii biometrice a copilului si tanarului -; ofera, astfel, valori concrete ale nivelurilor dezvoltarii calitatilor motrice ale organismului;

. formularea dezideratelor educatiei fizice si sportive cu ajutorul modelelor motrice -; pe trepte de invatamant si ani de studii (Calin, 1996).

a)   intarirea sanatatii si calirea organismului

Acest obiectiv urmareste cresterea normala a copilului, dezvoltarea armonioasa si stimularea marilor functiuni vitale in scopul intaririi rezistentei organismului si al sporirii capacitatii de munca a elevilor. Ea implica:

. grija pentru apararea si intarirea sanatatii elevilor;

. crearea conditiilor necesare pentru viata si dezvoltarea lor fizica normala;

. dezvolatrea capacitatii organismului de a se adapta la conditiile concrete ale vietii.

De asemenea, trebuie sa se aibe in vedere:

. imbunatatirea tinutei corecte a corpului;

. educarea obisnuintei de a practica sistematic exercitiile si diferitele ramuri de sport potrivit aptitudinilor lor fizice;

. fortificarea si calirea trupului;

. dezvoltarea rezistentei la actiunile mediului inconjurator (Jinga&Istrate, 1998).

b)  formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice de baza si a calitatilor fizice a miscarilor: forta, rezistenta, viteza, indemanare

Acest deziderat are in vedere:

. inarmarea elevilor cu un ansamblu de miscari si indemanari necesare in viata, precum si pentru dezvoltarea unui corp sanatos;

. cultivarea deprinderii si a dragostei pentru gimnastica, sport si alte activitati fizice.

Prin practicarea educatiei fizice, organismul elevilor trebuie sa dobandeasca o serie de calitati fizice:

. forta,

. rezistenta,

. viteza,

. indemanare (Jinga&Istrate, 1998).

c) formarea si dezvoltarea unor trasaturi de vointa si caracter

Prin practicarea educatiei fizice se au in vedere urmatoarele calitati moral-volitive:

. stapanirea de sine;

. punctualitatea,

. perseverenta;

. curajul etc, precum si o serie de trasaturi de caracter:

. cinstea;

. corectitudinea;

. modestia etc (Jinga&Istrate, 1998).

d) formarea si dezvoltarea deprinderilor igienico-sanitare

Acest deziderat presupune:

. transmiterea unor cunostinte noi privind igiena individuala si calirea organismului prin factori naturali de mediu: apa, aer, soare;

Proiect: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare joc didactic: joc exercitiu "Vreau sa fiu scolar" Proiect: Evaluare finala-nivel i-pe domenii experientiale

. folosirea rationala a acestora;

. formarea deprinderilor si obisnuintelor igienice necesare efectuarii exercitiilor fizice si a sportului;

. dezvoltarea cunostintelor privind alimentatia stiintifica;

. obisnuirea cu respectarea regulilor de igiena a alimentatiei.

De asemenea, trebuie avute permanent in vedere:

. imbogatirea cunostintelor privind accidentele;

. primul ajutor in caz de accidente;

. instruirea practica pentru formarea deprinderilor de prim ajutor;

. informarea stiintifica privind organele si functia de reproducere la om;

. igiena organelor genitale;

. prevenirea bolilor;

. formarea unei atitudini corecte privind relatiile dintre sexe (Jinga&Istrate, 1998).

Modalitati de realizare a educatiei fizice

Dimensiunea corporala a educatiei este realizata prin:

. educatia fizica din scoala -; educatia miscarii;

. educatia psihomotorie realizata prin programul scolar -; educatie prin miscare;

. activitati educative care implica coordonatele motorii si psihomotorii -; cercuri de gimnastica, inot, sculptura, pictura, drumetii, excursii etc;

. sportul practicat atat in cadrul scolar, cat si al educatiei nonformale, sau chiar informale.

Forma principala prin care se infaptuiesc dezideratele educatiei fizice o reprezinta ora de educatie fizica.

Dintre modalitatile de realizare a educatiei fizice prin educatia nonformala:

. exercitiile fizice;

. gimnastica;

. jocurile si concursurile sportive;

. concursurile de orientare turistica;

. excursiile;

. drumetiile;

. competitiile sportive intre clase, scoli etc (Jinga&Istrate, 1998).

Metodele si mijloacele educatiei fizice si sportive scolare

Educatia fizica dispune de un sistem de metode si mijloace de actiune:

. exercitiul fizic de o mare diversitate;

. o mare varietate de mijloace asociate, generale si specifice unor ramuri sportive.

Exercitiul fizic este actiunea corporala efectuata potrivit unor norme de executie, in vederea dezvoltarii deprinderilor si calitatilor motrice ale organismului.

Normele efectuarii exercitiului fizic:

. selectia si gradarea exercitiilor fizice;

. precizia miscarilor motrice.

Componentele exercitiului motric:

. miscarea motrica de forta, viteza, rezistenta, indemanare;

. scopul urmarit;

. efortul fizic si psihic solicitat in relatie cu ritmul general al actului motric;

. tehnica de executie;

. rezultatul obtinut in urma executarii exercitiului.

Se deosebesc doua metode generale ale educatiei fizice si sportive:

. gimnastica;

. jocul sportiv (Calin, 1996).

a) Gimnastica

Este o variabila de exercitiu fizic:

. gimnastica igienica si ajutatoare -; necesara dezvoltarii organismului, cu efecte asupra sistemului nervos, asupra circulatiei sangelui si asupra aparatului respirator si a celui digestiv;

. gimnastica sportiva si de performanta -; necesara afirmarii aptitudinilor si talentelor sportive (Calin, 1996). b) Jocul sportiv

Deosebim:

. Jocurile sportive cu reguli de miscare;

. Jocurile pentru dezvoltarea deprinderilor motrice de baza;

. Jocurile pentru perfectionarea deprinderilor specifice ramurilor sportive;

. Jocurile pentru dezvoltarea unor procese psihice;

. Jocurile cu balonul, inotul tragerile cu arcul, pescuitul, in cadrul activitatilor sportive scolare si extrascolare (Calin, 1996).

Interdependenta educatiei fizice cu celelalte dimensiuni ale educatiei

Prin realizarea deezideratelor sale, educatia fizica contribuie la realizarea dezideratelor educatiei intelectuale si profesionale.

Anumite deprinderi motrice (forta, viteza, rezistenta, indemanare, etc) pot fi transferate si utilizate in cadrul unor activitati ce solicita efort fizic.

Practicarea educatiei fizice si sportului contribuie la dezvoltarea si consolidarea unor trasaturi morale, de vointa si caracter.

Frumusetea si armonia exercitiilor faciliteaza formarea unor calitati estetice

Disciplina Educatie Fizica se regaseste in planurile-cadru de invatamant pentru ciclul superior al liceului, aprobate prin Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 5718/ 22.12.2005, dupa cum urmeaza:

1 ora/ saptamana:

in trunchiul comun (TC), la: filiera teoretica (toate profilurile si specializarile), filiera vocationala (profil teologic, toate specializarile); filiera vocationala (profil pedagogic, toate specializarile); filiera tehnologica (toate calificarile profesionale);

in curriculumul diferentiat (CD), la: filiera vocationala (profil artistic, specializarile muzica, arhitectura, arte ambientale, design, arte plastice, arte decorative);

2 ore/ saptamana:

in trunchiul comun (TC), la: filiera vocationala (profil militar MAI, specializarea stiinte sociale);

in curriculumul diferentiat (CD), la: filiera vocationala (profil artistic, specializarea arta actorului);

3 ore/ saptamana, la: filiera vocationala (profil militar MApN, specializarea matematica-informatica, repartizate astfel:

2 ore in trunchiul comun (TC);

1 ora in curriculumul diferentiat (CD), pentru care a fost elaborata o alta programa scolara, prezentata in document separat.

Predarea disciplinei Educatie fizica la nivelul ciclului superior al liceului, indiferent de filiera, profil si specializare, se centreaza pe urmatoarele directii:

consolidarea/ perfectionarea/ extinderea, dupa caz, a fondului de deprinderi specifice diferitelor discipline sportive si a cunostintelor aferente acestora;

perfectionarea capacitatii de practicare optionala, sub forma de intrecere/ concurs a disciplinelor sportive insusite;

continuarea dezvoltarii calitatilor motrice, cu precadere in forme combinate de manifestare a acestora;

abordarea, dupa caz, a componentelor capacitatii motrice solicitate de domeniul in care se specializeaza elevii;

asigurarea conditiilor de pregatire a probelor specifice incluse in examenul de bacalaureat, pentru elevii interesati;

extinderea ofertei de continuturi cu discipline sportive dorite de catre elevi, a caror practicare se poate continua si in activitatea independenta;

transmiterea catre elevi a unor programe cu exercitii de intretinere fizica si a cunostintelor necesare aplicarii lor.

Sub aspect metodic, activitatea didactica trebuie sa reflecte tratarea diferentiata, individuala si de grup, a elevilor, valorificarea unor categorii de continuturi rezultate din oferta profesorului si optiunea elevului, promovarea exersarii in regim de autoorganizare si autoconducere.

COMPETENTE GENERALE

1.  Integrarea cunostintelor si a tehnicilor specifice educatiei fizice in actiuni de optimizare a dezvoltarii fizice si a capacitatii motrice proprii

2.  Valorificarea cunostintelor si a deprinderilor sportive dobandite, in organizarea si in practicarea competitionala si/ sau necompetitionala a disciplinelor sportive

3.  Analiza si evaluarea concursurilor sportive, din perspectiva spectatorului

VALORI SI ATITUDINI

Responsabilitatea fata de propria sanatate si dezvoltare fizica

Dorinta de autoperfectionare si perseverenta in atingerea obiectivelor prestabilite

Spirit competitiv

Respect fata de: reguli, parteneri, adversari, arbitri, spectatori

Disponibilitate pentru colaborare si pentru initierea si mentinerea relatiilor interumane

Interes constant pentru fenomenul sportiv

Optiunea pentru o viata sanatoasa si echilibrata, prin adoptarea unui regim de activitate care sa imbine armonios efortul fizic cu cel intelectual, solicitarea cu refacerea, timpul ocupat cu timpul liber

COMPETENTE SPECIFICE SI CONTINUTURI

1.   Integrarea cunostintelor si a tehnicilor specifice educatiei fizice in actiuni de optimizare a dezvoltarii fizice si a capacitatii motrice proprii

Competente specifice

Continuturi

1.1           Valorificarea sistemului de metode si mijloace specifice dezvoltarii fizice, corespunzator intereselor si posibilitatilor proprii

● Obiecte, aparate si instalatii utilizate in dezvoltarea fizica

Procedee de exersare cu ingreuieri mici

Variante de programe:

de culturism

de gimnastica (tip aerobic)

de stretching

Variante de programe de intretinere realizabile in timpul liber

Valorile functionale medii specifice varstei si sexului (frecventa cardiaca, frecventa respiratorie, tensiune arteriala, timp de revenire), in repaus si dupa efort

Principalele atitudini corporale deficiente la nivelul coloanei vertebrale

1.2           Ameliorarea sau, dupa caz, corectarea propriei dezvoltari fizice, valorificand sistemul metode si mijloace specifice

Determinari antropometrice

Modelul dezvoltarii fizice specific varstei si sexului

Influentele activitatilor specifice profilului/specializarii asupra dezvoltarii fizice

Sisteme de actionare pentru corectarea cifozelor, lordozelor si scoliozelor

1.3 Selectarea adecvata a deprinderilor si a calitatilor motrice de baza, corespunzatoare specificului unor activitati motrice variate si complexe . Pozitii, deprinderi si calitati motrice specifice profilului/specializarii

Variante de parcursuri aplicativ-utilitare care sa cuprinda actiuni motrice necesare adaptarii la mediul natural si specifice profilului/specializarii

Procedee si sisteme de actionare pentru dezvoltarea calitatilor motrice combinate

1.3        Adaptarea mijloacelor si a procedeele de dezvoltare a calitatilor motrice proprii       

Valorile medii pe tara ale calitatilor motrice specifice varstei si sexului

Probe standard de evaluare a calitatilor motrice de baza

Dinamica obiectiva a evolutiei calitatilor motrice, specifica varstei si sexului

Cerintele activitatii de exersare in salile de culturism si fitness

2.  Valorificarea cunostintelor si a deprinderilor sportive dobandite, in organizarea si in practicarea competitionala si/sau necompetitionala a disciplinelor sportive

Competente specifice

Continuturi

2.1 Valorificarea cunostintelor si a deprinderile tehnico-tactice insusite, in rezolvarea eficienta a situatiilor specifice disciplinelor sportive, in intreceri/concursuri.

Atletism

Probe de alergare (optional):

o proba din oferta profesorului

Probe de sarituri (optional):

o proba din oferta profesorului

Probe de aruncari (optional):

o proba din oferta profesorului

Regulamentele de concurs specifice fiecarei probe

Informatii din activitatea atletica locala, nationala si internationala

Gimnastica

Gimnastica acrobatica (optional):

variante de linii acrobatice

Sarituri la aparate (optional):

variante de sarituri la aparatele existente in dotare

Gimnastica ritmica sportiva (optional):

variante de linii cu exercitii si cu obiecte portative

Sport aerobic (optional):

variante de combinatii de exercitii realizate pe fond muzical

Regulamentele specifice fiecarui domeniu al gimnasticii

Informatii din activitatea competitionala locala, nationala si internationala, specifice gimnasticii

Jocuri sportive

Un joc la alegere din:

Baschet

variante de procedee tehnice de finalizare

variante de actiuni tactice individuale si colective, de atac si de aparare

sistemul de aparare om la om

variante de contraatac

sistemul de atac cu un pivot

regulamentul de joc

informatii locale, nationale si internationale, din baschet

Fotbal

variante de procedee tehnice de lovire a mingii si de finalizare

variante de actiuni tactice individuale si colective, de atac si de aparare

sistemul de aparare om la om

sistemul de atac cu doua varfuri

regulamentul de joc

informatii locale, nationale si internationale, din fotbal

Handbal

variante de procedee tehnice de finalizare

variante de actiuni tactice individuale si colective, de atac si de aparare

sistemul de aparare 5 plus 1

variante de contraatac

sistemul de atac cu un pivot

regulamentul de joc

informatii locale, nationale si internationale, din handbal

Volei

variante de procedee tehnice de serviciu

variante de procedee tehnice ale loviturii de atac

structuri tehnico-tactice care sa cuprinda 2-3 procedee tehnice de baza

sistemul de aparare cu jucatorul din zona 6 retras

sistemul de atac cu jucatorul-ridicator in zona 2

regulamentul de joc

informatii locale, nationale si internationale, din volei

Discipline sportive alternative

In situatii speciale determinate de baza tehnico-materiala, de conditiile climaterice dominante, de traditiile locale si de optiunile elevilor, unele discipline sportive prevazute in programa scolara pot fi inlocuite, pe unele perioade precizate, cu discipline sportive alternative, respectiv:

discipline sportive sezoniere: schi alpin, schi fond, sanie, patinaj, inot;

dans sportiv;

sporturi de lupta si autoaparare;

jocuri sportive: oina, tenis de masa, badminton, rugby.

Continuturile acestor discipline sportive vor viza insusirea procedeelor tehnice si a actiunilor tactice de baza, dezvoltarea calitatilor motrice specifice, insusirea regulamentului oficial si practicarea globala a acestora.

3.  Analiza si evaluarea concursurilor sportive, din perspectiva spectatorului

Competente specifice

Continuturi

3.1 Comentarea rezultatelor obtinute de catre sportivi, pe baza unor criterii obiective        . Criterii de apreciere a rezultatelor in concursuri/competitii oficiale

SUGESTII METODOLOGICE

Clasele a XI-a si a XII-a

Educatia fizica la clasele a XI-a si a XII-a, clase terminale ale invatamantului liceal, va urmari realizarea competentelor generale si a competentelor specifice, precum si asigurarea contributiei specifice la atingerea finalitatilor invatamantului liceal.

Metodologia de proiectare si de realizare a demersului didactic se elaboreaza asemanator cu clasa a X-a, reprezentand din acest punct de vedere o continuitate de conceptie.

La aceste nivel de invatamant, se extinde organizarea procesului didactic pe principiul ofertei profesorului si al optiunilor individuale ale elevilor sau ale grupurilor de elevi, precum si al parcurgerii traseelor particulare de invatare, cu precadere pentru elevi cuprinsi in clasa a XI-a, proveniti din alte unitati scolare.

Competenta generala nr. 1 si competentelor specifice subordonate acesteia, in special 1.1, 1.2. si, partial, 1.3, 1.4 se realizeaza cu intreaga clasa, sub directa conducere a profesorului, particularizand unele categorii de continuturi, in functie de domeniile de specializare ale elevilor.

Competenta generale nr. 2 si competenta specifica 2.1 se realizeaza diferit fata de cele anterioare, astfel, instruirea elevilor pentru practicarea probelor disciplinelor sportive are la baza oferta profesorului si optiunilor individuale ale elevilor, care se centralizeaza, constituindu-se grupe omogene, separate pe sexe sau mixte.

La nivelul acestor grupe, se va urmarii aprofundarea si extinderea cunostintelor, a componentelor pregatirii fizice si tehnico-tactice, dandu-se pondere crescuta activitatilor de exersare globala, preponderent sub forma de intrecere, in regim de autoorganizare si autoarbitrare, cu indeplinirea de catre elevi, prin rotatie, a rolurilor de sef de grupa, arbitru, capitan de echipa, dupa caz.

In aceasta forma de organizare a instruirii optionale, spre deosebire de varianta de lucru cu clasa, profesorul va indeplini rolul de coordonator, organizator oferind consiliere alternativa grupelor constituite si componentilor acestora.

Dupa caz, cu precadere la jocurile sportive, fiecarei grupe valorice, stabile sau periodice, i se atribuie sarcini de instruire adecvate.

Cunoscut fiind ca instruirea elevilor, la disciplina Educatie fizica, se realizeaza preponderent in domenii stabilite pe baza de oferta si optiune, se impune ca si sistemul de evaluare sa contina instrumente diversificate, conform structurii grupelor constituite, elevii avand posibilitatea sa opteze pentru probele de evaluare pe care le va sustine.

Probele de evaluare a elevilor (minimum doua semestrial) vor viza:

1. dezvoltarea fortei segmentare - exprimata printr-un cuplu de doua probe, vizand doua segmente corporale diferite, altele decat probele sustinute in clasa anterioara;

2. o proba atletica aleasa dintre cele doua practicate optional;

3. un exercitiu liber ales la una dintre ramurile gimnastici sau o saritura la un aparat de gimnastica;

4. randamentul in jocul sportiv practicat optional sau efectuarea unei structuri tehnico-tactice stabilite de catre profesor.

In vederea sprijinirii elevilor pentru continuarea practicarii exercitiilor fizice in activitatea independenta, profesorul va furniza elevilor interesati variante de programe, in special de intretinere fizica, pentru dezvoltarea fortei, a mobilitatii, pentru practicarea jogging-ului, deplasarea pe role etc.

Si pe parcursul ciclului superior al liceului, la solicitarea elevilor, profesorul, in functie de conditiile materiale existente, poate asigura instruirea elevilor si in discipline sportive alternative, mentionate in programa, inlocuind astfel unele discipline sportive obligatorii, cum ar fi jocul sportiv sau

Calitatile motrice sunt insusiri ale organismului care ofera individului posibilitatea executarii diferitelor acte motrice, legate atat de activitatea sa zilnica, cat si de cea sportiva. In procesul de invatamant un loc important in cadrul preocuparilor profesorului de specialitate il ocupa gasirea si utilizarea in pregatire a celor mai eficiente metode si mijloace care sa asigure dezvoltarea acestor calitati.

In activitatea de dezvoltare a acestora (este permanenta) profesorul de educatie fizica trebuie sa stabileasca anumite prioritati in educarea calitatilor.

Se recomanda ca programarea dezvoltarii lor sa se faca cu pondere diferita in functie de continutul lectiilor, materialele sportive existente, conditiile de anotimp, fondul motric al elevilor intr-o anumita etapa.

Perfectionarea calitatilor motrice reprezinta unul din principalele obiective ale procesului de pregatire a tineretului scolar realizata concomitent cu formarea priceperilor si deprinderilor motrice.

Definitie:

Calitatile motrice sunt insusiri ale organismului concretizate in capacitatea de efectuare a actiunilor de miscare cu anumiti indici de viteza, forta, rezistenta si indemanare. (V,I,R,F)

Calitatile motrice au un caracter nativ al carui nivel de manifestare initiala depinde de fondul genetic ereditar. Dezvoltarea lor ulterioara ca de-altfel si formarea deprinderilor motrice, se realizeaza odata cu evoluția procesului de crestere si dezvoltare, ele fiind influentate de specificul activitatilor desfasurate, conditiile de viata, ereditatea, mediul geografic si climateric si activitatile desfasurate in mediul scolar.

In literatura de specialitate precum si in limbajul specialistilor se folosesc mai multi termeni precum: calitati fizice, calitati motrice, calitati bio-motrice, calitati ale activitatii motrice, functii motrice de baza, etc

In cadrul procesului instructiv educativ, dezvoltarea calitatilor motrice trebuie sa ocupe un loc prioritar deoarece:

calitatile motrice conditioneaza si determina in mare masura formarea si in special consolidarea deprinderilor motrice;

dezvoltarea calitatilor motrice favorizeaza cresterea capacitatii de efort a organismului;

dezvoltarea calitatilor motrice se poate realiza si in conditii materiale simple;

dezvoltarea calitatilor motrice se poate face si in cadrul activitatii independente a elevilor.

Sistematizarea (clasificarea) calitatilor motrice:

Calitati motrice de baza:

Viteza

Indemanarea

Rezistenta

Forta

I.a. Calitati motrice: - conditionale: Viteza, Forta,Rezistenta

coordinative: Indemanarea

intermediare: Mobilitatea si Supletea

Calitati motrice utilitar aplicative:

a) (nespecifice)

- Mersul

- Alergarile

- Sariturile

- Aruncarile

II. Calitati motrice utilitar aplicative:

b) (specifice)

-Echilibrul

- Tararea

- Catararea si escaladarea

Ridicarea si transportarea de greutati

- Tractiuni si impingeri

Locul calitatilor motrice in lectia de educatie fizica:

Alaturi de deprinderile motrice, calitatile motrice sunt obiective primordiale ale continutului lectiei de educatie fizica. Indiferent de conditii materiale (sala, aparaturi, materiale) sau atmosferice (ploaie, zapada, ceata, frig), educarea calitatilor motrice este primordiala, esentiala.

Este indicat ca in lectia de educatie fizica, calitatile motrice sa nu fie asezate la intamplare. Locul actiunilor pentru dezvoltarea calitatilor motrice in lectia de educatie fizica trebuie stabilit in functie de natura efortului respectiv pentru a putea asigura un volum sau o intensitate optima si asigurarea revenirii organismului.

Dezvoltarea Vitezei si Indemanarii se va plasa dupa veriga a III-a a lectiei (influentarea selectiva a aparatului locomotor), iar forta si rezistenta se vor situa inaintea verigii de revenire a organismului dupa efort.

Privind varsta optima de influentare favorabila a dezvoltarii calitatilor motrice mentionam ca viteza poate fi dezvoltata cu rezultate foarte bune la varsta 10-12 ani dar activitatea de educare a vitezei sub diferitele ei forme poate incepe la 5-6 ani. Indemanarea se dezvolta bine intre aceeasi limita de varsta ca si viteza. Forta 46539zrd55vlq6g si rezistenta, calitati motrice mai usor perfectibile se pot educa sistematic de la 9-10 ani avand o evolutie ascendenta si posibilitate maxima de perfectionare.

In planificarea dezvoltarii calitati motrice trebuie sa tinem cont de:

necesitatea actionarii continue asupra dezvoltarii calitatilor motrice pe durata intregului an scolar si in mod prioritar in anumite perioade

indemanarea este calitatea motrica asupra careia se poate actiona in amandoua semestrele

forta, viteza si rezistenta vor fi dezvoltate prioritar in anumite etape ale anului fara a fi neglijate nici celelalte calitati.

Iar pentru dezvoltarea mobilitatii este indicat sa se lucreze pe tot parcursul lectiei chiar si in veriga a trei-a sub forma exercitiilor de Streaching sau exercitii articulare cu si fara rezistenta, efectuata individual si cu partener.

Viteza

Capacitatea omului de a executa o miscare cu rapiditate si frecventa mare.

Viteza este o calitate motrica foarte importanta, prezenta mai mult sau mai putin in toate actele motrice, mai ales a celora cu caracter sportiv. Viteza mai mare sau mai mica a unui individ depinde in cea mai mare masura de "zestrea ereditara" de care acesta dispune. Aceasta calitate motrica poate fi totusi dezvoltata desi chiar daca intr-o masura mai mica, printr-o pregatire sistematica, incepand chiar de la 7-8 ani, dar o atentie majora dezvoltarii acestei calitati i se acorda in jurul varstei de 11-14 ani, considerata a fi varsta optima de realizare a celor mai importante progrese de ordin calitativ. Incepand cu varsta de 13 ani exercitiile de viteza vor fi combinate din ce in ce mai mult cu exercitiile de forta iar de la 14 ani la acestea se vor adauga si exercitii de viteza-rezistenta. Cresterea vitezei miscarilor se realizeaza in principal datorita lucrului in viteza maxima si a exersarilor in regim de viteza-forta elementul de progresie fiind dat de cresterea intensitatii efortului prin marirea frecventei miscarilor.

Pentru asigurarea eficientei dorite este necesar ca exercitiile de viteza sa se efectueze in prima parte a lectiei, imediat dupa ce organismul elevilor a fost bine pregatit pentru efort. In aceste conditii este posibila prelungirea solicitarii la efort cu intensitate maxima. Profesorul trebuie sa cunoasca ca insumarea eforturilor scurte (de viteza) de mare intensitate, repetate prea des pot determina aparitia oboselii premature. In aceste conditii exercitiile se pot continua numai in concordanta cu capacitatea de rezistenta a elevilor respectivi aparand necesitatea lucrului diferentiat pe grupe omogene si asigurandu-se intervale de odihna corespunzatoare

Viteza poate prezenta mai multe forme de manifestare:

Viteza de reactie - capacitatea cu care organismul raspunde la anumite semnale; timpul scurs de la aparitia stimulului (vizual, auditiv) pana la declansarea reactiei de raspuns.

Viteza de executie - iuteala cu care se executa o actiune motrica singulara, unitara ca structura motrica. rl539z6455vllq

Viteza de repetitie - iuteala cu care se repeta miscarile intr-o anumita unitate de timp

Viteza de deplasare - este data de succesiunea unor miscari ciclice efectuate in mod constant

Metode de dezvoltare a vitezei

Metoda pentru dezvoltarea vitezei de reactie:

Metoda repetarilor: reactii la stimuli cunoscuti sau la stimuli complecsi, la obiecte in miscare, alegerea reactiilor in functie de valoarea stimulilor

Metoda intrecerii, a jocului

Metoda senzorio-motrica, pentru dezvoltarea capacitatii perceperii timpului si ritmului

Metoda dezvoltarii vitezei de executie:

- metoda repetarilor in tempo maximal, pe parti (fractionata);

- metoda repetarilor globale;

- metoda jocului;

- metoda intrecerii.

Metode pentru dezvoltarea vitezei de repetitie:

- metoda repetarilor in tempo maximal

- metoda repetarilor in tempouri alternative (maximal-submaximal)

- metoda intrecerii.

Mijloace pentru dezvoltarea vitezei:

Exercitii cu influenta selectiva efectuate in tempo rapid (5-10 sec)

Exercitii din grupa exercitiilor de front si formatie

Stafete si jocuri de miscare care solicita atentie si reactii prompte la diferite semnale dinainte stabilite sau date prin surprindere

Exercitii si jocuri cu mingea

Starturi din diferite pozitii

Sarituri variate cu bataie pe 1 sau 2 picioare

Exercitii din scoala alergarii implicate in alergare de viteza

Exercitii si actiuni din jocuri sportive

Jocuri sportive bilaterale realizate in conditii de viteza

Unele exercitii de forta

Indicatii metodice pentru educarea vitezei:

La clasele mici se va actiona in cadrul vitezei de reactie (1 minut in cadrul fiecarei lectii, in orice tema) si asupra celei de executie, iar la clasele VIII-XIII in contul vitezei de repetitie si a celei de executie in ambele cazuri actionand asupra acelor factori care dezvolta viteza pe seama fortei si a rezistentei si pe seama mecanismelor si surselor energetice specifice vitezei.

Activitatea pentru dezvoltarea vitezei trebuie plasata imediat dupa veriga influentarii selective a aparatului locomotor inaintea oricarei teme sau activitati.

Respectand principiul accesibilitatii (de la simplu la complex) in educatia vitezei de reactie se va merge pe calea cresterii si complicarii treptate a numarului de schimbari posibile ale situatiei cunoscand ca timpul necesar reactiei de raspuns este direct cu gradul de incertitudine. Viteza de executie sau frecventa miscarilor singulare se manifesta in toate cazurile combinata cu celelalte forme ale vitezei sau cu forta.

Pentru dezvoltarea vitezei de deplasare este necesara o cantitate mica / distanta maxim 20-30m - si pauza pana la revenire.

Cerintele la care trebuie sa raspunda exercitiile folosite pentru dezvoltarea vitezei:

- sa asigure in timpul executiei viteza la indici maximi;

- structura miscarilor sa fie astfel consolidata incat sa permita elevului orientarea efortului spre obtinerea unor executii cu viteza maxima;

- executia sa dureze atata timp cat se poate mentine viteza de executie;

- efortul este repetat dupa o pauza de restabilire aproximativ completa atata timp cat viteza nu scade din cauza oboselii;

- repetarea efortului cu viteza maxima constituie calea de baza pentru educarea vitezei;

- la fiecare reluare a efortului acesta trebuie sa tinda spre depasirea performantei anterioare;

Indemanarea

Capacitatea de a atinge si a executa miscari necesare corect, rapid si adaptate situatiei

Indemanarea este o calitate motrica cu o larga aplicativitate atat in activitatea zilnica, cat si in cea sportiva. Desi este o calitate nativa, indemanarea, este perfectibila daca se actioneaza asupra ei selectiv, continuu si cat mai de timpuriu posibil.

Indemanarea reprezinta un cumul de calitati, ea este o calitate motrica complexa, care se interfereaza cu toate celelalte calitati.

La baza acestei calitati motrice sta coordonarea, proces important al activitatii organismului indeplinit de S.N.C. si Kinestezic.

Daca pana la 12-14 ani nu da dovada de o anumita indemanare pentru o activitate motrica, este greu de presupus ca o va dobandi ulterior.

Forme de manifestare:

- poate fi: - generala: - capacitatea de a efectua general si creator diverse actiuni motrice

- specifica: - specifica ramurilor si probelor sportive

- din punct de vedere al formelor de manifestare indemanarea poate fi:

in regim de viteza, forta, rezistenta

in functie de gradul de dificultate: - simetrica

asimetrica

simultana

succesiva

Metode si mijloace pentru dezvoltarea indemanarii:

Fiind o calitate complexa prezenta in toate exercitiile deprinderi motrice, procedeele tehnice - tactice, indemanarea nu are metode, procedee metodice si exercitii speciale proprii la fel ca celelalte calitati. Orice procedeu utilizat pentru exersare constituie sistem de actionare pentru dezvoltarea indemanarii.

Cai si mijloace de dezvoltare a indemanarii:

Pentru dezvoltarea indemanarii vom tine cont la clasele mici de componentele spatio-temporale si structurile miscarii actionand la inceput cu un singur segment in conditii de simetrie apoi cu doua. Treptat se complica exercitiile din punct de vedere al coordonarii introducand exercitii asimetrice pentru 2 segmente sau in cadrul aceluiasi segment. Se va pune accent pe incadrarea miscarilor in timp.

Elemente cu care se poate interveni pentru dezvoltarea indemanarii:

- modificarea pozitiei initiale;

- legarea exercitiului;

- adaugarea obiectelor;

- exercitii tehnice cu adversar.

Indicatii metodice:

Pentru dezvoltarea indemanarii conditia de baza o constituie invatarea cat mai multor actiuni motrice. Parametrul in contul careia se perfectioneaza indemanarea este complexitatea. Pentru influentarea indemanarii actiunea motrica nu trebuie repetata pana la automatizare. Dezvoltarea indemanarii se poate efectua in orice moment a lectiei.

Forta

Capacitatea aparatului neuromuscular de a invinge o rezistenta prin miscare pe baza contractiei musculare.

Este una din calitatile motrice mult solicitate in activitatea fizica. Ea sta la baza celor mai simple deprinderi si importanta ei creste in raport direct cu scopul urmarit in procesul de formare si perfectionare a deprinderilor motrice de baza sau a acelor specifice diferitelor ramuri de sport. Calitatea fortei sporeste relativ repede, dar lipsa de preocupare pentru dezvoltare si mentinerea ei duce in scurt timp la scaderea parametrilor obtinuti in procesul de pregatire. Dezvoltarea fortei poate incepe chiar de la varsta de 10 ani, daca manifestam grija deosebita in ceea ce priveste gradarea exercitiilor. Pentru elevii din clasele mai mici in procesul de dezvoltare a fortei se recomanda sa se foloseasca exercitii de catarare si tractiune prin care se invinge greutatea propriului corp, treptat introducandu-se lucrul cu obiecte de diferite marimi, precum si exercitii cu partener.

Dozarea exercitiilor pentru dezvoltarea fortei se face de catre profesor in functie de varsta si gradul de pregatire al elevilor. Inaintea inceperii exercitiilor de forta profesorul va asigura o buna prelucrare analitica a articulatiilor si principalele grupe musculare ce vor fi angrenate in executie.

Forme de manifestare:

Forta  generala - capacitatea organismului de a invinge o rezistenta pe baza principalelor grupe musculare;

Forta specifica - forta anumitor grupe musculare specificate de specificul unei activitati profesionale sau sportive;

Forta  absoluta (maxima) - forta cea mai mare pe care sistemul neuromuscular o poate dezvolta in situatia contractiei maxime voluntare;

Forta  exploziva - capacitatea de a manifesta valori mari de forta in cea mai mica unitate de timp (Joselini)

Forta in regim de rezistenta - capacitatea organismului de a efectua contractii musculare in cadrul unor eforturi de lunga durata;

Forta  dinamica - se refera la manifestarea fortei

Mijloace pentru dezvoltarea fortei:

Exercitii cu ingreuieri: (greutatea propriului corp) - sunt recomandate la inceputul activitatii de dezvoltare a fortei si la varste mici si mijlocii

Exercitii cu rezistenta externa:

greutatea obiectelor cu care se efectueaza exercitiile

rezistenta unui partener

rezistenta mediului extern

Metode pentru dezvoltarea fortei:

Antrenamentul in circuit

Metoda halterofilului (cresterea continua, in trepte, si descresterea continua, in val)

Metoda power-trening (urmareste dezvoltarea detentei (forta+viteza))

Contractia izometrica

Indicatii metodice privind dezvoltarea fortei:

Efectuarea exercitiilor de forta presupune in prealabil pregatirea aparatului locomotor. Exercitiile de forta vor fi alternate cu actiuni care sa dezvolte supletea, indemanarea, viteza. Pentru dezvoltarea fortei vom selectiona numai acele exercitii care pot fi executate corect de catre elev. Stabilirea grupelor musculare carora dorim sa ne adresam sa fie in conformitate cu ideea dezvoltarii fortei generale a organismului. Fixarea rationala a incarcaturii si cresterea lor progresiva se va face in functie de varsta si nivelul de pregatire a elevilor. Cele mai bune rezultate se obtin cu o incarcatura de 50-70%. Exercitiile de forta vor fi urmate de pauze care permit refacerea capacitatii de efort a organismului. Forta  este o calitate perfectibila daca se asigura o continuitate a exercitiilor. Se va pune accent pe dezvoltarea fortei explozive precum si a muschilor extensori slab dezvoltati la aceasta varsta. In sezon de iarna pentru dezvoltarea fortei este indicata metoda antrenamentului in circuit.

Rezistenta

Capacitatea organismului de a efectua timp indelungat o anumita activitate fara a scadea eficacitatea ei.

Rezistenta este o calitate motrica usor perfectibila, ca urmare a efectuarii continue si sistematice a unor exercitii specifice si se poate pastra la valoarea atinsa o perioada lunga de timp.

Forme de manifestare:

Rezistenta generala: capacitatea organismului de a executa timp indelungat actiuni motrice care angajeaza 70% din grupele musculare si impune solicitarea marilor sisteme: S.N.C., cardiovascular si respirator. Este vorba de un efort predominant aerob.

Rezistenta specifica: aspectele particulare ale rezistentei necesare in anumite ramuri de sport

Forme de manifestare a rezistentei:

- rezistenta de lunga durata (8-10')

- rezistenta de durata medie (intre 2')

- rezistenta de durata scurta (45'' - 2')

- rezistenta in regim de viteza (eforturi foarte scurte si rapide)

Metode si mijloace pentru dezvoltare a rezistentei:

Metoda eforturilor repetate (repetarea relativ a aceluiasi efort)

Metoda eforturilor variabile (modificarea vitezei de parcurgere a anumitor portiuni din cadrul alergarii de durata)

Metoda eforturilor progresive (bazata pe variatia intensitatii efortului)

Metoda antrenamentului cu intervale (o metoda de baza in dezvoltarea rezistentei)

Indicatii metodice privind dezvoltarea rezistentei:

Rezistenta este calitatea motrica perfectibila care se pastreaza timp indelungat. Pentru aceasta se respecta cateva cerinte de baza: continuitatea - regula de mare importanta care presupune planificarea pe semestru, an scolar a actiunilor ce pot contribui la dezvoltarea rezistentei. Cresterea continua a duratei sau distantei si aprecierea continua a progreselor. Dezvoltarea alergarii este indicat sa se faca prin alergare de durata, prin alergare pe teren variat; nu este indicat in cadrul scolii (cu clasele) metoda antrenamentului pe intervale, deoarece in aceasta metoda trebuie sa se cunoasca posibilitatile fiecarui elev in parte.

Generalitati

Intr-o lectie de educatie fizica ori de cate ori nu avem tema

de educare si dezvoltare a calitatilor motrice, prin modul in

care dozam efortul ca Volum, Intensitate, Complexitate

putem actiona asupra educarii calitatilor motrice si prin

utilizarea anumitor deprinderi motrice insistand pe

dominanta specifica calitati motrice respectiva.