Analiza Curriculumului National

Analiza Curriculumului National

Programa scolara pentru disciplina si clasa pentru care se va proiecta instrumentul de evaluare

Motivarea optiunii pentru alegerea obiectivelor cadru si de referinta, respectiv a competentelor pentru care va fi proiectat instrumentul de evaluare

Precizarea obiectivelor cadru si de referinta, respectiv a competentelor

Raportarea rezultatelor evaluarii, dupa administrarea instrumentului de evaluare proiectat, la aceste obiective, respectiv competente

Curriculumul poate fi definit prin trimitere directa la componentele sale si interactiunile dintre acestea: obiectivele specifice unui domeniu (nivel de invatamant, profil, disciplina scolara) sau activitate educativa; continuturile necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite; conditiile de realizare (metode, mijloace, activitati etc.), programarea si organizarea situatiilor de instruire si educare; evaluarea rezultatelor (D'Hainaut, 1981).

Structura Curriculumului National romanesc ilustreaza preocuparea generala pentru descentralizare si adaptare a demersului educational la nevoile, aptitudinile si aspiratiile diferitelor categorii de elevi, dar si optiunile comunitatii pentru o orientare sau alta in procesul de invatamant.

Literatura pedagogica romaneasca isi asuma si dezvolta perspectiva structurala asupra curriculum-ului, accentuand nevoia de centrare pe interactiunile dintre acestea. Astfel, se apreciaza ca daca in urma cu mai mult de trei secole termenul desemna un plan de invatamant, in prezent poate fi definit ca un intreg program sau parcurs de invatare.

Produsele curriculare (plan cadru, programa scolara, manualele alternative) ilustreaza structura curriculumului prin enuntarea finalitatilor educationale (obiective cadru si de referinta, respectiv competente generale si specifice), precizarea continuturilor, a exemplelor de activitati de invatare, a sugestiilor privind strategiile didactice si de evaluare.

In esenta ei, programa este un document elaborat de minister si are deopotriva un caracter orientativ si, in parte, obligatoriu pentru fiecare disciplina scolara. In continutul si viziunea ei se reflecta stadiul reformei curriculare. In prezent, citind intr-un document al M.E.N, programele scolare pentru gimnaziu si liceu sunt elaborate in conformitate cu noile planuri-cadru de invatamant, iar in situatia multor discipline este vorba despre o adevarata revolutie didactica in ceea ce priveste conceperea predarii invatarii la clasa. Nici programa de limba si literatura romana nu face exceptie de la aceste deziderate, chiar daca ea nu multumeste sub toate aspectele, intreaga dascalime. De cativa ani curriculum- ul a cunoscut un proces continuu de schimbari profunde, acum asteptandu-se o perioada de stabilitate, pentru a se vedea efectele pozitive ale reformei, atat in pregatirea elevilor, cat si in maniera de predare a profesorilor.

Scopul studierii limbii engleze in perioada scolaritatii obligatorii este acela de a forma un tanar cu o cultura comunicationala si literara de baza, capabil sa inteleaga lumea, sa comunice si sa interactioneze cu semenii, sa-si utilizeze in mod eficient si creativ capacitatile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viata cotidiana, sa poata continua in orice faza a existentei sale procesul de invatare, sa fie sensibil la frumosul din natura si la cel creat de om .

In ceea ce priveste deprinderile de munca intelectuala, elevul ar trebui: sa-si insuseasca strategii, metode si tehnici riguroase de studiu si de activitate independenta; sa-si activeze si sa-si dezvolte operatiile gandirii crestine.

In mod concret, dezvoltarea competentelor de comunicare se realizeaza prin familiarizarea elevilor cu diverse situatii de comunicare orale si scrise, cu texte literare si non - literare adecvate varstei scolare.

La sfarsitul unui ciclu, fiecare elev ar urma sa foloseasca cunostintele sale lingvistice, deprinderile de comunicare si reprezentarile culturale asimilate, care sa-i permita sa inteleaga si sa se faca inteles in diverse acte de comunicare performante, in exprimarea scrisa si orala. Stapanirea rationala si functionala a limbii determina succesul scolar, favorizeaza reusita in viata sociala si profesionala, fiind - prin aceasta - primul instrument al libertatii individuale.

Modelul comunicativ - functional presupune dezvoltarea integrala a capacitatilor de receptare si de exprimare orala, respectiv de receptare a mesajului scris si de exprimare scrisa. De altfel, comunicarea se constituie prin fuziunea acestor patru capacitati.

Limbii engleze i se confera un loc privilegiat in planurile de invatamant, indiferent de profilurile scolilor, datorita importantei acestei discipline in insusirea continutului celorlalte obiecte de invatamant.

Programa scolara descrie oferta educationala a disciplinei pentru un parcurs scolar determinat.

Structura programei cuprinde : obiectivele cadru urmarite pe tot parcursul gimnaziului, obiective de referinta, exemple de activitati de invatare si continuturi prevazute pentru fiecare clasa, standarde curriculare de performanta la finele invatamantului obligatoriu.

Document online: Jocuri muzicale in gradinita Referat: Fisa de evaluare predictiva - evaluare predictiva a achizitiilor prescolare

Obiective cadru se caracterizeaza printr-un nivel inalt de generalitate si complexitate, vizand formarea unor capacitati si atitudini generate de specificul disciplinelor dintr-o arie curriculara de-a lungul mai multor ani de studiu:

Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral.

Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris;

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa;

5. Dezvoltarea unor reprezentari culturale si a interesului pentru studiul limbii engleze si al civilizatiei anglo-saxone.

Proiectarea demersului didactic la clasa a VI-a

Procesul educational centrat pe studiul limbii engleze la clasa a VI-a trebuie sa porneasca de la o analiza si o lectura atenta a curriculumului scolar. De aceasta analiza si intelegere depind in mare masura tipul de proiectare, acuratetea acesteia si, in ultima instanta, calitatea procesului educational care se va reflecta , desigur, in performantele elevilor.

a) Resurse de timp, conform planului cadru - 2 ore.

b) Obiectivele de referinta nuanteaza si particularizeaza cerintele pentru aceasta clasa, in raport cu perspectiva functiei de ,,finalizare" a atingerii obiectivelor cadru si cu particularitatile continutului limbii engleze.

c) Activitatile de invatare reprezinta doar o oferta propusa, un camp de sugestii de exemple, neepuizand varietatea reala a acestora; practica profesorilor cuprinde, desigur, si multe activitati de invatare care pot fi utilizate ca atare in procesul educational.

d) Lista de continuturi reprezinta o oferta, un ,, minim" sub forma unor structuri tematice; particularitatea noului curriculum de clasa a VI-a este aceea ca, din perspectiva continuturilor la acest nivel, trebuie abordate toate componentele sale. Lista de continuturi nu reda ,, adancimea" abordarii problematicii, care ramane la latitudinea profesorului( utilizand experienta proprie sau / si oferta din manual). Prin aceasta lista tematica, reunita sub denumirea de continuturi, se intelege o oferta ,,minima". Practica elaborarii manualelor a dus la constructii tematice foarte bogate, abundente, cu numeroase informatii si denumiri care pot duce la ideea de supraincarcare.

Domeniul esential al punerii in practica a continutului programei il reprezinta modul in care profesorul realizeaza acea ,, reprezentativitate" a elementelor, fenomenelor, denumirilor esentiale propuse in structurile de invatare . In practica, insa, exista uneori tendinta sau tentatia de a detalia foarte mult continuturile prin date, denumiri, elemente care nu intotdeauna sunt necesare. Identificarea unitatilor de invatare, ca prim pas in proiectarea activitatii didactice, este un aspect simplu de realizat intrucat programa scolara listeaza o serie de teme in jurul carora se pot organiza.

In proiectarea instrumentului de evaluare s-a plecat de la Programa de limba engleza de clasa a V-a, ca produs curricular. Testul de evaluare a fost aplicat la clasa a VI-a, dar au fost verificate cunostintele dobandite in clasa a V-a.

Demersul de evaluare a fost proiectat pentru urmatoarele obiective cadru si de referinta.

Obiective cadru:

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris;

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa;

Obiective de referinta:

3.4. sa sesizeze corectitudinea utilizarii categoriilor gramaticale invatate;

4.1. sa redacteze lucrari scurte pe o anumita tema, urmarind un plan dat;

4.4. sa manifeste interes pentru redactarea unui text;

Instrumentul de evaluare se va raporta la finalitatile educationale prin intermediul programei scolare. Continuturile vor fi de asemenea preluate din programa, corespunzator obiectivelor selectate, astfel:

Comunicarea scrisa: aprecieri personale

Lexicul: Sinonimele, derivarea cu sufixe si prefixe.

Morfosintaxa: verbul.

Obiectivele care stau la baza crearii unui instrument de evaluare, indiferent de natura acestuia (standardizat sau creat de profesor; folosit la evaluarea formativa sau sumativa etc.), trebuie sa fie clar formulate in termeni operationali, astfel incat sa fie evident faptul ca sunt masurabile cu eficienta dorita. Obiectivele sunt un element-cheie in construirea instrumentului de evaluare, astfel incat calitatea si acuratetea operationalizarii lor sunt esentiale. Rezultatele evaluarii sunt raportate intotdeauna la obiectivele de referinta de care am tinut cont in procesul de proiectare a instrumentului de evaluare.

Obiectivele de referinta specifica rezultatele asteptate ale invatarii si urmaresc progresia in formarea de capacitati si achizitia de cunostinte ale elevului de la un an de studiu la altul.

Acest mod de a concepe obiectivele mentionate in programa are urmatoarele avantaje:

ofera o imagine sintetica asupra domeniului de cunoastere modelat prin intermediul didacticii limbii engleze

asigura evidentierea unor dezvoltari progresive in achizitia de competente de la un an de studiu la altul;

reprezinta un instrument conceptual care, utilizat corect la nivelul evaluarii, ofera oharta clara a evolutiei capacitatii copilului si posibilitatea stimularii acelor deprinderi care au fost insuficient formate si dezvoltate;

creeaza premisele pentru deplasarea accentelor in activitatea didactica de pe transmiterea de informatii pe aspectele formative ale predarii-invatarii.

Obiectivele generale ale invatarii limbii engleze in gimnaziu se organizeaza pe trei dimensiuni :

formarea reprezentarilor culturale, precum si a unui univers afectiv si atitudinal coerent;

practica rationala si functionala a limbii;

insusirea unor metode si tehnici de munca intelectuala.

In privinta formarii unor reprezentari culturale, precum si a unui univers afectiv si atitudinal coerent, elevul ar urma: sa inteleaga semnificatia limbii engleze in conturarea identitatii nationale si in integrarea acesteia in contextul culturii universale; sa - si dezvolte disponibilitatile de receptare a mesajelor orale si scrise, sensibilitatea, precum si interesul pentru lectura textelor literare si nonliterare; sa stapaneasca modalitatile principale de intelegere si de interpretare a unor texte literare / nonliterare.

Practica rationala si functionala a limbii isi propune dezvoltarea in fuziune a deprinderilor integratoare caracteristice studiului si utilizarii acestei realitati . Este indicat ca elevul: sa inteleaga structura si functionarea limbii literare, ca sistem unitar in permanenta devenire si ca ansamblu al elementelor de constructie a comunicarii; sa-si activeze cunostintele de limba pentru a percepe si a realiza fapte de comunicare, orala si scrisa, adaptandu - se dinamic si eficient la strategiile si regulile interactiunii sociale; sa redea, in mod original, intr-o forma accesibila, clara si armonioasa, propriile idei, judecati si opinii.

Predarea, invatarea limbii engleze in invatamantul gimnazial se intemeiaza pe modelul functional, comunicator, adaptat particularitatilor de varsta ale elevilor.

Prin intermediul obiectivelor de referinta si al unui ansamblu de situatii de invatare se vizeaza structurarea competentei de comunicare orala, competentei de lectura, precum si a celei de redactare.

Sistemul de obiective de referinta si exemple de activitati de invatare creeaza un cadru corelat intre obiectivele urmarite si modalitatile lor de realizare prin activitatile de invatare. Acest sistem complementar ( obiective - activitati de invatare ) are elemente de specificitate pentru fiecare clasa, elemente care rezulta din nivelul dezvoltarii intelectuale a elevilor, din caracterul gradat al obiectivelor si din structura continuturilor ofertate. Activitatile de invatare asociate obiectivelor de referinta au un caracter exemplificativ; ele nu epuizeaza varietatea activitatilor care pot fi imaginate si realizate in procesul de instruire pentru realizarea obiectivelor asumate.