Profilul psihologic al scolarului mic

PROFILUL PSIHOLOGIC AL SCOLARULUI MIC

Varsta scolara se constituie ca un stadiu nou, calitativ superior, bazat pe achizitiile anterioare, pe experienta cognitiva a copilului pe care o valori-fica si restructureaza an functiile de noile dominante psihofizice si noile solici-tari ale mediului.

Literatura de specialitate face urmatoarea caracterizare:

6 ani ---- varsta extremismului, a tensiunii si a agitatiei;

7 ani ---- varsta calmului, a preocuparilor interioare, a meditatiei an care apare pentru prima data interiorizarea;

8 ani ---- varsta cosmopolita, a expansiunii, a extravagantei, a in-teresului universal;

9 ani ---- varsta autocriticii si a autodeterminarii;

10 ani ---- apogeul copilariei, varsta caracterizata prin echilibru si buna adaptare.

|n perioada 6 - 10 ani continua sa se dezvolte toate formele de sensibilitate (vizuala, tactila, auditiva, chinestezica) precum si toate formele complexe ale perceptiei spatiului, timpului, miscarii. Sub influenta sistemului de solicitari determinat de activitatea scolara, perceptia asi diminueaza carac-terul sincretic sporind an precizie, volum, inteligibilitate. Creste acuitatea discriminativa fata de componentele obiectului perceput; se formeaza scheme logice de interpretare ce intervin an analiza timpului si spatiului perceput. Copilul trece de la forme simple, spontane, superficiale ale perceptiei la for-me din ce an ce mai compexe si la observatie.

Reprezentarile suporta modificari atat sub raportul sferei si con-tinutului, cat si an ceea ce priveste modul lor de producere si functionare. Are loc o crestere si diversificare a fondului de reprezentari - de la caracterul di-fuz, nediferentiat, reprezentarile devin mai precise, mai clare, mai coerente, sistematice. Sub actiunea anvatarii si prin intermediul limbajului devin posibile evocarea cu mai multa usurinta a fondului de reprezentari existent (combinarea de noi reprezentari, combinarea, anlantuirea lor) si descompu-nerea fondului de reprezentari an componente cu care se poate opera an contexte variate. Reprezentarile, prin combinarea lor, contribuie la realizarea altor procese cognitive superioare, cum ar fi imaginatia si gandirea.

Dupa opinia psihologilor, dezvoltarea intelectuala constituie principalul salt calitativ al scolaritatii mici, gandirea intuitiva cedand locul gandirii operatorii, procedeele intuitive, empirice ale prescolarului fiind anlocuite cu constructii logice, mediate si reversibile. Operatiile mintale se formeaza prin interiorizarea actiunilor. Caracteristica principala a operatiei logice este reversibilitatea, adica posibilitatea folosirii concomitente a sensului direct si invers, a anticiparii rezultatului, efectuarii unor corectii, toate acestea des-fasurandu-de pe plan mintal.

Psihologia genetica (Jean Piaget - psiholog elvetian, 1896-1980) a de-monstrat ca la aceasta varsta copilul este capabil sa surprinda fenomene in-accesibile simturilor, trecand dincolo de aspectele concrete de marime, for-ma, culoare si desprinzand ceea ce este identic, constant, permanent, invari-abil an obiecte si fenomene. Asfel, la 7-8 ani admit conservarea substantei, la 9-10 ani recunosc conservarea greutatii, iar la 11-2 ani recunosc conservarea vo-lumului.

Operatiile acestui stadiu sunt "concrete" deoarece, desi se desfasoara pe plan mintal, ele se realizeaza asupra unor continuturi concrete, fiind legate anca de actiunea obiectuala. Gruparile de operatii se perfectioneaza prin gene-ralizarea unor date furnizate de situatii concrete, intuitive, ele prefigurand grupul operatiilor formale, achizitie a stadiului urmator.

O data cu intrarea an scoala si anvatarea citirii si scrierii, copilul doban-deste "constiinta limbajului" (R. Vincent). Principala caracteristica a dezvoltarii limbajului an anvatamantul primar rezida din faptul ca limba devine un obiect de anvatamant, fiind ansusita an mod constient, sistematic, pe baze stiintifice sub toate aspectele sale importante: fonetic, lexical, gramatical, stilistic. Se dezvolta atat limbajul oral, cat si cel scris, acum formandu-se capacitatea de scris - citit. |nsusirea fondului principal de cuvinte, a sructurilor gramaticale, sporirea fluentei si a expresivitatii influenteaza nu numai asupra conduitei verbale, ci si asupra dezvoltarii intelectuale.

{colarul mic memoreaza mai ales ce se bazeaza pe perceptie, insistand asupra acelor elemente, ansusiri, care-l impresioneaza mai mult. Se accen-tueaza caracterul voluntar si constient al proceselor memoriei, dezvoltandu-se astfel formele logice ale memoriei, precum si volumul, trainicia si rapidi-tatea memorarii.

Referitor la dezvoltarea imaginatiei scolarului mic, unii autori considera ca pot fi distinse doua stadii: unul initial, definitoriu pentru primele doua clase (an care combinarea imaginilor se realizeaza mai mult spontan, fiind influentata de elemente fantastice inadecvate) si al doilea stadiu care ancepe din casa a III-a, an care combinatia imaginativa capata mai multa coerenta si dinamism. Particularitatile imaginatiei scolarului mic pot fi puse an evidenta urmarind modul an care acesta fabuleaza, se identifica imaginativ cu rolurile primite an joc, recunstituie pe plan mintal continutul, succesiunea si durata lor, realizeaza an povestire, desene si compuneri intentiile sale creatoare.

Intrarea an scoala, trecerea la o noua forma de activitate si un nou status, cel de elev, aduce restructurari importante an planul proceselor si fenomenelor psihice cu rol reglator si stimulativ an anvatare.

Manifestarile afective se diversifica si se extind desprinzandu-se doua tendinte convergente: una de expansiune, de atasare fata de alte persoane si alta de preocupare fata de sine. Tendinta interioritatii de care vorbeste P. Osterrieth se evidentiaza prin manifestarea unei timiditati care nu anseamna teama fata de persoane straine, ca an prescolaritate, ci ca nevoie de a apara intimitatea psihica ampotriva intruziunii altora care probabil ca ar gasi-o puerila si ar rade de ea.

Se dezvolta emotiile si sentimentele intelectuale, morale, estetice. Curi-ozitatea, trebuinta de a afla, de a cunoaste, constituie premize ale formarii, stimularii si dezvoltarii motivatiei scolare. Organizarea optima a anvatarii con-tribuie la stimularea procesului de organizare a conduitei voluntare, com-portamentul scolarului mic fiind tot mai puternic impregnat cu o nota de in-tentionalitate si planificare. Vointa influenteaza mult desfasurarea celorlalte procese psihice, senzoriale, logice, afective.

Literatura de specialitate pune an evidenta, atunci cand se refera la atentie, volumul redus, dificultatile de concentrare, mobilitate si distributivi-te. De aceea educarea atentiei trebuie sa anceapa prin educarea formelor sale (voluntara, involuntara, postvoluntara) si a ansusirilor ei. Aceasta se realizeaza prin dezvoltarea motivatiei, educarea vointei, formarea unor interese stabile, profunde, a unei atitudini active an procesul cunoasterii, activarea, stimularea permanenta a gandirii si implicarea an activitate.

Mica scolaritate este perioada an care ancepe structurarea caracterului, conturarea unor dominante, copilul fiind capabil sa-si dirijeze voluntar condu-ita, sa-si fixeze scopuri an mod autonom. Desi temperamentul deriva dintr-un anumit tip de sistem nervos, fiind o realitate psihologica grefata pe o realitate biologica, el, temperamentul, se moduleaza si suporta toate influentele dez-voltarii celorlalte componente ale personalitatii. Psihologul Alain Lieury afirma ca personalitatea nu este doar o chestiune de temperament, ci depinde de an-vatarea sociala, de ajustari. |n perioada micii scolaritati se pun bazele dimensi-unii cognitiv-morale ale caracterului. Campul intelectual se ambogateste, se di-versifica, acest stadiu fiind numit "varsta sociala". Acum se intensifica meca-nismul socializarii, se contureaza sentimente sociomorale, scolarul mic mani-fes-tandu-si deplin trebuinta de prietenie, colaborare, de apartenenta la grup.