Contributii extracurriculare la cunoasterea folclorului local

Contributii extracurriculare la cunoasterea folclorului local

Fise realizate de membrii Cercului de folclor pentru un dictionar al folcloristilor gǎlǎteni

1. AMELIAN CHIRILA, invatator din Tulucesti, a infiintat in 1974 Muzeul comunei Tulucesti, judetul Galati, iar in 2000 i-a aparut volumul Marturii de la Brates (Editura Geneze, 2000, 240 p.) realizat sub indrumarea Departamentului de Cercetare Creatie Populara din cadrul Centrului Cultural "Dunarea de Jos" Galati. Contine 26 de legende (intre care legenda toponimica Tuluscestii unde este citat la bibliografie si manualul Geografia judetului Covurlui pentru clasa a IIa primara, 1888 al lui Gh. Mihailescu) O, Tatarca: Ajunsa la noi in multiple variante, legenda mai spune ca Rares, intr-o noapte cu luna plina, plimbandu-se cu tanara pe apele linistite ale Bratesului, i-ar fi declarat:

<<O Tatarca cu Sivita Frumusica Tu lucesti si Santeiesti ca o zana din povesti>>

Mai spune legenda ca satele din jurul Bratesului si-ar fi luat numele de la aceasta frumoasa poveste de dragoste: Tatarca, Sivita, Frumusita, Tulucesti si Scanteiesti. Interesante sunt si Legenda stanjenelului, Legenda florii de bujor, etc. Capitolul Folclor de la Brates se deschide cu Interferente etnografice in zona Prutului de Jos. Capitolul Amintiri include, extras din arhive si un Raspuns la chestionarul lui Odobescu, urmeaza capitolele Chemarea pamantului si Haz de necaz, care contin proverbe si zicatori, colinde, cantece batranesti insotie de partitura muzicala, toate dovedind un profesionalism demn de orice cercetator in ale etnografiei, folclorului si istoriei moderne.

2. VASILE PLACINTA - originar din Slobozia Mare, judetul Cahul, Republica Moldova, tipareste in 1996 cea mai importanta contributie a sa in culegerea si valorificarea creatiei populare: volumul Slobozia Mare prin fereastra istoriei, o ampla monografie etnofolclorica a localitatii natale, aparuta la editura Geneze din Galati. Cele 334 de pagini contin date etnografice, elemente de toponimie si antroponimie, dar in special obiceiuri legate de sarbatorile de iarna, primavara si vara, precum si obiceiuri ale vietii de familie, de nunta si de inmormantare. Cantecele de razboi, batranesti, folclorul copiilor, proverbele si zicatorile, descantecele si mai ales folclorul muzical (insotit si de partituri). In 2001, la Editura Danubius din Galati, sub egida Centrului Cultural Dunarea de Jos, ii apare volumul de folclor muzical Lautare, zi-i mai tare (167 p.)

3. AURICA TOTOLICI realizeaza prima culegere de folclor local in perioada1983-1984, cand era membru al ansamblului folcloric Colindatorii al Clubului Tineretului din Galati. El include in propriul repertoriu balada La Siret, la Namoloasa, piesa originala, invatata de la coregraful ansamblului din acea vreme, Dina Gela, si doinele Stau pe prispa, ma gandesc si Pelin beau, pelin mananc.

Cariera artistica de peste 20 de ani cuprinde 28 de albume muzicale in 7 piese fiind acompaniat de orchestra ansamblului folcloric "Doina Covurluiului", al carui membru este din 2001. Apare in emisiuni de folclor realizate de Televiziunea Romana ,Tele Europa Nova ,Etno TV ,Tele 7 ABC , TVRM ,Alpha TV  si pe posturile locale Mega TV, TV Galati, Express TV.

Si-a familiarizat elevii de la cercul de canto-muzica-populara al Scolii de Arte din cadrul Centrului Cultural "Dunarea de Jos" sa caute direct la sursa, la purtatorii de folclor, tarani de la care culege piese autentice pentru zona folclorica a sudului Moldovei: De stiam mama ca n-am noroc (informator Natalita Petrea 69 de ani) Dac-as sti cand am sa mor (informator Maria Ioveanu, 38 de ani).

Din acelasi spatiu culege si imprima cu Orchestra Radio piesele Cand eram copil in sat, Marioara din Ivesti, In casa la mos Boboc, Eu cu toti vreau sa petrec, Mai nevasta-i sarbatoare.

Interpretarile sale dovedesc respect fata de satul moldovenesc, de dulcele sau grai, de portul popular si revigoreaza un climat cultural urban poluat, imbogatindu-l spiritual.

4. STERIANA FRIGIOIU in 1959 era profesor suplinitor in satul Ariciu, comuna Salcia Tudor, pe atunci in raionul Liesti, regiunea Galati, in prezent in judetul Braila. In casa gazdei sale, e intrebata, de sateni de mos Petrache Vatamanu, vestit hot de cai din Pechea, localitatea ei de origine. De la doi dintre ei (Aurel si Ion Baciu) a auzit Balada lui Vatamanu, prima ei culegere asternuta pe hartie, invatata si cantata. Pana in anul 2000 isi face datoria de dascal la Scoala Nr. 3 din Pechea. 1972 este anul primelor contributii mai importante la culegerea si valorificarea folclorului local. Acum ia fiinta "Societatea Culturala Suhurlui" (sat unde si-a facut stagiatura didactica in aceeasi perioada si autorul lucrarii de fata). Culegerea de folclor literar Suhurlui, apa de ses, aparuta in acelasi an, poarta titlul unui cantec de-al Sterianei Frigioiu. Incepand din 1968, este prezenta la numeroase festivaluri, concursuri si emisiuni de folcor televizate: Festivalul rapsozilor "Petrea Cretu Solcan" (Braila, 1989, 2000, 2001), Festivalul "Rapsozii Moldovei" (1992), Festivalul "Maria Tanase" (Craiova, 1986), emisiunile Dialog la distanta, Antena va apartine. Participa cu articole si referate la simpozioane si sesiuni de comunicari cu tema etnofloclorica: "Datini si obiceiuri de Craciun si de Anul Nou in comuna Pechea" (articol in Studii de folclor, vol. I, Galati, Ed. Geneze, 1997) Motivul mioritic pe plai galatean (referat prezentat la Simpozionul International de Folcor, Targoviste 1995) Folclor de pe valea Suhurluiului (studiu prezentat la Festivalul "Vasile Lucaciu", Cicarlau, 1996). In 1992, culege de la Adriana Stroiu de 68 de ani balada Miorul publicata in volumul Miorita - 150 de ani de la descoperirea unei capodepere, Targoviste, Ed. Macarie, 1996. Articolul Aspecte metodologice privind valorificarea folclorului in cadrul activitatii didactice apare in 1985 ,in revista Casei Corpului Didactic din Galati. In anul 2004, Centrul Cultural "Dunarea de Jos" ii confera Premiul de excelenta pentru intrega sa cariera de culegator de folclor, rapsod popular si conducator al unui grup vocal de prestigiu.

5. NECULAI STAICU- BUCIUMENI face primele culegeri de material folcloric din anul 1939, cand era elev in clasa a VIIa si sunt descantece din Buciumeni. In 1948, culege Conacasia - oratie de nunta. Infiinteaza in localitate un muzeu legat de istoricul asezarii si de fii ai satului. In 1952, culege descantece de la Pachita Voicu, balada Dragos Haiducul de la Afina Tasca, in 1988 de la Lionora Cobzaru descantece, in 2000 teatru folcloric Jienii de la Neculai Matcasu, 2004 colinde, plugusor si cantece de stea de la Neculai David, Monica Radulescu si Vasile Carcei. Realizeaza cu acestea din urma volumul Buciumeni - vatra etnofolclorica (115 p. publicat la Bucuresti, Ed. Fat-Frumos, 2004) dupa ce in 2000 inclusese descantece din zona Buciumeni in volumul Practici stravechi la sfarsit de mileniu, autoare Cati Motea, publicat sub egida Centrului Cultural "Dunarea de Jos" la Galati, Editura Dominus. Publica materiale de specialitate in aproape fiecare numar din revista "Colinda".

6. GRIGORE BACANU. Dupa trei volume de folclor coregrafic, intitulate Jocuri populare din sudul Moldovei, aparute in 1965 (134 p.) 1969 (164 p.) 1971 (269 p.) publica in 2003 culegerea de datini si obiceiuri de Craciun si Anul Nou Urare din strabuni (117 pagini) continand colinde, cantece de stea, oratii agrare, volum important pentru domeniul folclorului obiceiurilor.

7. BALASA FRUMUSANU porneste de la premise ca "Folclorul toti il cantam, unii sunt norocosi ca-l gasesc mai repede, altii se indarjesc scotocind si incercand sa nu oboseasca pana cand nu scot la lumina cate un cantec, cate o snoava, cate o istorioara". Realizeaza prima culegere de folclor in 1992 inregistrand in satul natal, Piscu, de la Petru Navodanu de 84 de ani trei piese Colea-n vale la Rezina, Fa, Ileana si Spune-mi Leano cand sa vin. Infiinteaza grupul vocal "Colindita" si mai culege de la Neculai Ionita Balada haiducului Goga si cantecul De-as avea fantana-n curte, in anii urmatori descoperind alte cantece lirice si colinde, dar si Cantec de catanie (de la Anton Catinca de 70 de ani) si Caloianul.

In sate ca Gohor si Sivita va gasi Balada lui Stefan cel Mare (1995) si Miorita (1993).

Proiectul Prin folclor, in Europa si in lume a pornit de la urmatorul argument: intr-o societate in care valorile traditionale sunt din in ce mai putin cunoscute, conservarea si promovarea creatiilor folclorice autentice devine o adevarata provocare pe care tanara generatie ar tebui s-o accepte, atat pentru pastrarea, pe plan local, a legaturii spirituale intre generatii, cat si pentru deschiderea unor cai de popularizare internationala a capodoperelor artei populare nationale.

In parteneriat cu Centrul Cultural "Dunarea de Jos", Casa Corpului Didactic, Inspectoratul de Cultura, Inspectoratul Scolar Judetean are datoria de a implementa in scolile judetului Galati un program de popularizare a unor traditii ca: Sarbatoarea Bujorului (Roscani), Sarbatoarea Salcamului (Beresti), Stana din deal (Tulucesti) Sarabatoarea cantecului si jocului horincean (Cavadinesti), Focul din Samedru si La Dunare la Sanziene (Branistea).

Multe din aceste sarbatori sunt prezentate detaliat in monografiile satesti publicate de invatator A. Chirila, Marturii de la Brates, prof. Gh. I. Ionica Valea Marului, prof. Flori Iacomi Moscu - File de cronica, etc.

Cercetarea etnofolclorica Pomul vietii a continuat la Varlezi, Craiesti, Ghidigeni, Radesti, dar popularizarea creatiei locale se face si prin participarea la manifestari folclorice interjudetene Flori de pe Prut la Beresti, Vetrisoara - Vaslui, nationale Festivalul National Comoara Vrancei. La Sibiu, in 2005, a avut loc prima editie a Festivalului Folcloric National pentru Copii.

Deosebit de utila ar fi realizarea si popularizarea in scoli la lectiile de dirigentie a unui film documentar care sa includa Grupul de batrani de la Piscu, alaturi de fiicele sau nepoatele din grupul Colindita, dar si obiceiuri cum ar fi Caloianul (la Pechea, Mastacani si Radesti), obiceiuri de Anul Nou (Ursii din Ciorasti, Mocanii din Brahasesti), Dragobetele, istoria calendarului popular.

Pana se conving ministerele (culturii, invatamantului, integrarii europene) ca este nevoie urgenta de un Program National de Reabilitare a Folclorului, nu ne impiedica nimeni, indiferent unde s-ar afla scoala, sa-i invatam pe elevi pasul horei si sarbei traditionale, sa interpreteze un cantec popular, sa coase motive traditionale sau macar sa cunoasca si sa aprecieze costumul popular local. Nu in toate scolile se pot organiza muzee de etnografie ca la Liceul "Spiru Haret" din Tecuci, dar in salile de clasa se poate aduce, cu efort minim, o parte din sufletul romanesc.

Suntem mandri cand strainii apreciaza cultura populara romaneasca in manifestari internationale in care elevii nostri organizeaza "seri romanesti", expozitii, etc. Ca sa poata deveni "ambasadori" culturali trebuie sa cunoasca "acasa" si de la sursa autorizata ceea ce urmeaza sa prezinte lumii: Gand pentru satul meu, atelier de vacanta organizat la Scoala Nr. 1 Piscu i-a familiarizat pe elevi cu notiunea de "parish-map" = harta comunitatii si cu motivele care fac necesara realizarea ei, dupa o serioasa documentare. Fotografiile lucrarilor s-au transformat in carti postale difuzate prin Powerful Information din Marea Britanie, organizatie invitata la finalizarea actiunii. Si elevii galateni de la Colegiul National "Mihail Kogalniceanu" au participat la proiectul international "Forum Europe- Jeunesse" in care au vorbit tuturor despre spatiul in care existam, despre Blaga si Eminescu, au dansat in splendide constume populare, au prezentat obiecte si obiceiuri si chiar . mancaruri traditionale romanesti. Un proiect de poarteneriat scolar Comenius 1, finantat de Comisia Europeana, se intituleaza "Éducation à la citoyenneté à traverse le folclore" (educarea pentru cetatenie in domeniul folclorului) si are ca obiectiv general promovarea, in randul elevilor din ciclul primar, a unei dimensiuni europene a educatiei prin intermediul folclorului si in special al dansului popular care, ca si muzica, sunt mijloace universale de comunicare. Patru tari partenere: Martinica-scoala coordonatoare, Italia, Spania si Romania (Scoala "Mihai Eminescu" din Galati) s-au reunite la Sevilla si Genova si-au dezbatut aspecte privind folclorul dar si sistemul educativ din fiecare tara partenera . Pe 6 mai 2006, la Galati, s-au prezentat proiectele aflate in program, s-a vizionat spectacolul pregatit de elevii galateni, care i-a adus si pe parinti mai aproape de scoala, a incurajat competitia, asumarea de responsabilitati, a croit un drum al cunoasterii si al autocunoasterii care, in mod cert, va avea continuitate, dupa cum considera institutor Ileana Antonescu, coordonator de proiect.

Cunoasterea "laboratorului", a "fabricii de povesti" e posibila prin excursii literare. Bojdeuca in care a locuit marele povestitor Ion Creanga si complexul muzeal pastreaza acte si obiecte care vorbesc despre viata si opera scriitorului. Manualele elaborate de el, abecedarul scos in peste 20 de editii, pe care a invatat si Sadoveanu, amintesc de truda lui Creanga de a compune povesti, povestiri si basme.

Edificatoare pentru munca de creatie a fost comentarea cu elevii, chiar in curtea bojdeucii, a episodului in care se relateaza cum a inceput elaborarea povestirii Inul si camesa sau, mai ales marturia tipografului S. Ionescu: " Imi spunea Creanga ca in 1877 avea concediu de la scoala, fiind bolnav. El neputand sta in casa degeaba, s-a apucat sa scrie Povestea lui Harap Alb. A inceput-o pe la jumatatea lui april si a ispravit-o cam pe la inceputul lui iunie, cand mi-a si cetit - o in cancelaria tipografiei de pe niste tarfaloage de hartie cu fel de fel de stersaturi, adaugiri, mutari, stramutari incat abia le putea da de rost. In tot timpul de doua luni cat a scris el Harap Alb, nu s-a imbracat macar cu hainele si nici nu a iesit din casa. El habar nu avea ca se declarase razboi de romani si ca trecusera imparatul Rusiei si ostile lui, ca erau raniti din razboi". (P. Vintila,1974, p. 369)." Razboiul" cautarilor literare fusese pentru el mult mai important.