Analiza caracteristicilor educatiei ca fenomen social

Analiza caracteristicilor educatiei ca fenomen social

Copiii invata ceea ce traiesc

De Dorothy Law Nolte

Daca traiesc in critica si cicaleala, copiii invata sa condamne,

Daca traiesc in ostilitate, copiii invata sa fie agresivi,

Daca traiesc in teama, copiii invata sa fie anxiosi,

Daca traiesc inconjurati de mila, copiii invata autocompatimirea,

Daca traiesc inconjurati de ridicol, copiii invata sa fie timizi.

Daca traiesc in gelozie, copiii invata sa simta invidia.

Daca traiesc in rusine, copiii invata sa se simta vinovati.

Daca traiesc in incurajare, copiii invata sa fie increzatori.

Daca traiesc in toleranta, copiii invata rabdarea.

Daca traiesc in lauda, copiii invata pretuirea.

Daca traiesc in acceptare, copiii invata sa iubeasca.

Daca traiesc in aprobare, copiii invata sa se placa pe sine.

Daca traiesc inconjurati de recunoastere, copiii invata ca este bine sa ai un tel.

Daca traiesc impartind cu ceilalti, copiii invata generozitatea.

Daca traiesc in onestitate, copiii invata respectul pentru adevar.

Daca traiesc in corectitudine, copiii invata sa fie drepti.

Daca traiesc in bunavointa si consideratie, copiii invata respectul.

Daca traiesc in siguranta, copiii invata sa aiba incredere in ei si in ceilalti.

Daca traiesc in prietenie, copiii invata ca e placut sa traiesti pe lume.

Prin lectura acesti poezi vedeti clar optiunea spre experienta de viata a copiilor, spre ideea de construire a personalitatii copilului.

Dupa  Gabriel Albu, (in lucrarea In cautarea educatiei autentice), educatia evidentiaza cu o relativa autonomie a 3 componente de analiza

1. Functii
2. Structura
3. Mod de desfasurare

Alti autori determina caracteristicile educatiei pornind de la definitiile ale caror note definitorii le-am studiat in cursul anterior.

Altii evidentiaza caracteristicile educatiei si anlizeaza separat structura acesteia, functiile si formele.

Complexitatea fenomenului si profunda sa ancorare in subiectivitatea umana ne permit mai multe abordari. Studiile relava un numar variat de caracteristici, dupa conceptia abordata si dupa modurile de interpretare.

Important este sa identificam acele particularitati care sa defineasca fenomenul pentru cele doua determinante identificate in analiza initiale SOCIETATE si INDIVID.

Asa cum am prezentat anterior, educatia este un fenomen individual si social in acelasi timp.

Vom specifia ca educatia, ca fenomen socio-uman complez si multifactorial determinat ea este caracterizata de

1. Intentionalitate
2. Caracter prospectiv
3. Caracter permanent
4. Caracter national si international
5. Caracter varibil (subiectiv) si invariabil(obiectiv)
6. Autoeducatia

Analiza: Toamna - fisa de activitate - toamna frumoasa, toamna bogata Referat: PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA - grupa mare-pregatitoare "Stelutele" - cum planificam / organizam o activitate ?

1. Intentionalitatea identifica existanta unui scop, a unor directii preexistente, a unei proiectii clare pentru a schimba si a forma persoanalitatea celor educati.
2. Caracterul prospectiv se refera la imaginea mentala, pe care o reprezinta in faza de proiectare educatia. Are in vedere ideaa conform careia educatia pregateste acum dar rezultatele sale se vor vedeamult mia tarziu si prin aceasta ea porneste de la aprospecta realitatea sociala si umana in constructia actiunilor sale. Practic se anticipeaza un model catre care se tinde si la acest nivel educatia are o componenta teleological de scopuri, obiective care tind sa defineasca sis a atinga un ideal educational legat de idealul social.
3. Caracter permanent al educatiei a fost discutat in pedagogie de mult dar studiile anilsor 70 au demonstrate viabilitatea acestei carcteristici. Exista choir una din diemnsiunile educatiei internationala de ayi marcata pe aceasta coordoanata, educatia permanenta. Practic, educatia se realizeaza in timp si spatiu care incadreaza viata omului si istoria sa. Fiecare om este actorul unui proces educativ, sau poate fi, pe parcursul intregii sale existente. Istoric vorbind, educatia s-a realizat din primele momente ale aparitiei societatii umane si a marcat dezvoltarea acesteia. Priemele forme de educatie, in triburile primitive si a apoi educatia in antichitate, evul mediu si epoca renasterii, educatia burgheza si eduactia actuala pentru valorile democratiei.
4. Caracter national si international se refara la ancorarea educatiei in realitatea nationala careia ii apartine si de la faptul ca exista in acelasit imp diemnsiuni internationale determinate de vloarea stiintifica a pedagogiei dar si de cererea universal valabila de educatie. La acest nivel trebuie subliniata valorea medelelor educatioanle si strategiile de preluare a lor. Faptul ca nici un model educativ cat ar fi el de performant nu se poate reproduce perfect intr-o alta realitate nationala. Se face legatura cu faptul ca educatia este transmitere culturala si ca aceasta poarta amprenta locala si nationala. Pe de alta parte recunaostem existenta unor probleme de ordin general in educatie, cu care se confrunta toate sistemele educationale si de care se izbesc toate practicile educative. O astfel de problema este discriminarea sau competitia exagerata la nivelul scolii.
5. Caracter varibil (subiectiv) si invariabil(obiectiv). Caracterul variabil se refera la influentarea educatiei de catre trasaturile marcate de o epoca istorica su alta (idealuri, modele, viziuni explicative, tendinte sociale, schimbari economice, etc.) Acestea influenteaza si determina finalitatile educatiei, conditiile ei de derulare ca fenomen social dar si continuturile si strategiile folosite.

Invariabil in educatie este fenomenul in esenta sa, adica pastrarea acelor trasaturi care definesc acest fenomen indiferent de determinantele sociale, istorice sau culturale. Exista mereu actorii educatiei care sunt educatul si educatorul, scenariul prospectiv dupa care se lucreaza, finalitatile, structura interna a acestui proces., obligativitatea organizarii si structurarii influentelor educative pentru a deveni eficiente.

6. Autoeducatia este in esenta educatia de sine sau educatia pe care o eralizeaza subiectul asupra sa insassi. Pentru desavarsirea propriei personae, potrivit aspiratiilor, idealurilor si conceptiei proprii. Autoeducatia este rezultaul cel mai spectacular al educatiei si devien posibila pe masura ce subiectul educatiei se maturizeaza si dezvolta, in principal de la varsta adolescentei. In adolescenta, se contureaza cele trei functii ale constiintei de sine

functia anticipativa, de proiectare in viitor a propriei persoane si de formare a idealului de viata

functia normative, concretizata in modul propriu de apreciare a valorilor

functia de reflectare a propriei dezvoltari.

Sa identificam punctele de vedere ale unor pedagogi.

Elaena Joita, (in lucrarea Pedagogie, p.31) evidentiaza determinarile si trasaturile esentiale ale fenomenului educational, printr-o grupare a caracteristicilor sau elementelor de baza care intervin in conceperea si realizarea ei

1. In raport cu societatea determinanta
2. In raport cu educatul
3. In raport cu modalitatile si formele de realizare

1. In raport cu societatea determinanta in care se integreaza, educatia este conceputa ca

realitate sociala speciala continuu ceruta si afirmata, activitate constienta, un proces, un rezultat dar si un fenomen social.

Are un character istoric si national, care deriva din evolutia sociala a cerintelor, reflecta relatiile speciale intre factorii educative si programele lor de formare, conditiile concrete dintr+un animit spatiu national si timp istoric.

Are un character prospectiv, prin raportare la formarea, dezvoltarea pentru un viitor eproximat pentru societate si individ

Este orientata spre realizarea unor anumite finalitati derivate din cerinte sociale

Are un caracter axiologic, prin raportare la criteriile valorice prezente in definirea finalsitatilor, continuturilor, metodologiilor, criteriilor de evaluare, profilurilor de formare.

2. In raport cu educatul

- este o actiune de umanizare si de aceea corespunde specificului uman, ceea ce imprima si un caracter subiectiv actiunilor educative.

3. In raport cu realizarea ei, educatia se prezinta ca

un ansamblu de actiuni planificate, organizate, coordonate, reglate, orientate spre scopuri si obictive concrete derivate din idealul propus si din obiective.

O activitate care coreleaza tipurile de influente formale, informale si nonformale prin recunoasterea volorii educative a diferitelor aspecte ale realitatii.

Un proces, o activitate de durata, pe etape progresive, organizate rational, conform obiectivelor urmarite.

Un sistem de relatii intre educator si educat, intre ceilalti factori si educat, intre elementele componente, actiuni, continututri, forme, strategii, etape.

Un fenomen care dovedeste mobilitate, flexibilitate ca si realitatea pe care o reflecta.

O actiune cu caracter permanent.

In sinteza, caracteristicile educatiei sunt definite de Ioan Bontas (in Tratatul de pedagogie, 2001 p.17)

1. Caracterul specific uman, intentionat si constient.
2. Caracterul social istoric
3. Caracterul international.
4. Caraterul national si universal in acelasi timp.
5. Caracterul permanent, necesar si obiectiv al educatiei