CONCEPTIA EU-LUI SI ORIENTAREA VALORICA LA ADOLESCENTII DIN SCOALA DE CULTURA GENERALA SI LICEE

Lumea interioara a personalitatii si constiinta de sine sa au atras de demult atentia filosofilor, savantilor si pictorilor. Constiinta si constiinta de sine este una din problemele cardinale ale filozofiei, psihologiei si sociologiei. Importanta ei se bazeaza pe faptul ca studiul constiintei si autoconstientizarii constituie baza metodologica pentru solutionarea atat a numeroaselor probleme teoretice, cat si multor sarcini practice legate de formarea punctului de vedere al vietii.

Capacitatea de autoconstientizare si autocunoastere este o insusire exceptionala a omului care, in procesul de autoconstientizare se cunoaste pe sine in calitate de subiect al constiintei, comunicarii si actiunii, plasandu-se intr-un raport nemijlocit fata de sine insusi. Produsul final al autocunoasterii este un sistem dinamic de conceptii ale omului despre sine insusi, conectata cu aprecierea lor, numita cu termenul conceptia Eu-lui.

Conceptia Eu-lui apare la om in procesul interactiunii sociale ca un produs unic si inevitabil al dezvoltarii sale psihologice si ca o achizitie psihologica relativ stabila si in acelasi timp supusa tulburarilor interne si schimbarilor. Ea lasa o amprenta puternica asupra tuturor manifestarilor vitale ale omului - din copilarie pana la adanci batraneti.

Perioada aparitiei "eu"-lui constient, oricat de treptat nu s-ar forma anumite parti componente ale sale, este considerata adolescenta si varsta juvenila timpurie. Toti psihologii indica perioada juvenila timpurie ca o etapa critica de formare a constiintei de sine si dezvoltarea ei este privita ca un proces psihic central al varstei de trecere.  

Cresterea constiintei de sine si a interesului pentru Eu-l propriu la adolescenti duce la schimbari in formarea caracterului si in structura conceptiei Eu-lui. In perioada juvenila (15-17 ani) in cadrul stabilirii noului nivel al constiintei de sine are loc formarea unei reprezentari relativ constante despre sine. Catre varsta de 16-17 ani apare o noua formatiune individuala, care in literatura psihologica este numita cu termenul autodeterminare.  

Complexitatea si multiplicitatea schimbarilor individuale in timpul varstei juvenile precum si rolul ei hotarator asupra dezvoltarii ulterioare a individului, conditioneaza actualitatea temei alese pentru studiu: "Conceptia Eu-lui ca factor al autodeterminarii individuale in perioada juvenila".

Ipoteza si obiectivele

La momentul de fata sistemul de invatamint a suferit mari schimbari atit in structura, cit si in politica sa prin divizarea institutiilor de invatamint in licee si scoli de cultura generala. Luind in consideratie ca in licee selectarea cadrelor didactice se efectuiaza dupa niste criterii mai minutioase, fata de profesori se inainteaza cerinte mai mari in ceea ce priveste maiestria predarii, cunostintele; programul de studiu al elevilor este mai complicat si detaliat fata de cei din scoala de cultura generala; precum, de regula, si provenenta elevilor din diferite paturi sociale, am efectuat o cercetare cu scopul de a evidentia diferentele existente privind conceptia Eu-lui si sistemul de orientari valorice in perioada adolescentina la elevii din cele doua tipuri de institutii scolare.

Ipoteza care am formulat-o este urmatoarea: Conceptia Eu-lui si orientarile valorice sunt diferite la adolescentii din liceu si din scoala de cultura generala, sau, altfel zis, intre cele doua categorii de elevi exista asemanari sau apropieri dar si diferente semnificative privind conceptia Eu-lui si orientarile valorice.

Obiectivele popuse spre realizare in cadrul cercetarii:

 De a evidentia parametrii de apreciere a conceptiei Eu-lui in perioada adolescentina

 De a studia continututul orientarilor valorice la aceasta virsta

 De a evidentia legatura de corelatie intre structura conceptiei Eu-lui si continutul orientarilor valorice la adolescentii de 16-17 ani

 De a evidentia diferenta intre structura conceptiei Eu-lui intre elevii din scoala si din liceu

Noutatea cercetarii: consta in faptul ca structura conceptiei Eu-lui se studiaza in corelatie cu continutul orientarilor valorice la adolescenti din institutii de invatamint diferite, in conditiile social-economice actuale din Republica Moldova.

Importanta practica a cercetarii consta in faptul ca:

1. Componentele evidentiate in urma prelucrarii rezultatelor cercetarii pot fi folosite ca un punct de plecare in studierea mai aprofundata a conceptiei Eu-lui la adolescentii contemporani si perfectionarea procesului educativ.

2. Concretizarea legaturii dintre conceptia Eu-lui si structura orientarilor valorice.

Desfasurarea experimentului

Cercetarea a fost efectuata in perioada februarie-martie a anului 2001 pe un esantion format din elevi ai claselor a X-a din scoala medie de cultura generala №29 si liceul "Mircea Iliade" din or. Chisinau. Au fost selectati 27 elevi din liceu (23 fete si 4 baieti) si 20 elevi din scoala (14 fete si 6 baieti), cu virste cuprinse - 16-17 ani.

Avind in vedere influenta mare a motivatiei asupra participarii in cercetare pentru obtinerea unor rezultate valide, am cointeresat adolescentii cu urmatoarele:

 Participarea in cercetare putea fi anonima (in acest caz se notau numai initialele subiectului cercetat);

 Dupa prelucrarea datelor rezultatele au fost aduse la cunostinta fiecarui elev supus cercetarii (fiecare adolescent a primit rezultatele sale dupa care a fost efectuata o consultatie in grup privind interpretarea acestora).

Lucrare: Metode de invatamant aplicate grupei pregatitoare de la gradinita Lucrare: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare Ce si cum vreau sa fiu?

Toate metodele au fost aplicate in aceeasi zi, fapt ce a permis de a exclude influenta factorilor situationale , cit si influenta timpului.

Metoda T.Leary in cercetarea data a fost folosita cu scopul de a evidentia imaginea de sine a subiectilor experimentati. Fiecarui elev au fost impartite fise de raspuns cit si foile cu itimi la care arma sa dea un raspuns. Instructiunea: aici sunt date un sir de intrebari care se refera la caracterul omului, relatiile lui cu cei din jur la care urmeaza sa raspundeti. In fisa de raspuns aveti doua valori: ER (Eu real) - la care va trebui sa raspundeti din punct de vedere al vostru, asa cum este el in prezent, si EI (Eu ideal) - cum veti raspunde la ideal. Acum cititi prima intrebare si puneti semnul "+" daca sunteti de acord  la EI sau la ER, sau semnul "-" daca nu sunteti de acord.

Aceasta metoda permite de a efectua un diagnostic mai adinc in ceea ce priveste relatiile interpersonale - una din caracteristicile a conceptiei Eu-lui. Am inclus aceasta metoda din cauza ca la virsta adolescenta timpurie comunicarea preia un loc foarte important pentru dezvoltarea personalitatii.

Metoda M.Rokeach are la baza ordonarea directa pe ranguri a listei de valori. Foile cu lista de valori au fost impartite elevilor cu instructiunea de a efectua ordonare directa pe ranguri a valorilor propuse dupa importanta lor in viata persoanei cercetate.

In general se poate vorbi de un grad destul de mare de cointeresare in desfasurarea experimentului a subiectilor experimentati. Insa asi vrea sa evidentiez faptul ca spre deosebire de elevii din liceu, cei din scoala au pus un numar mai mare de intrebari suplementare, au avut indoieli privind modul cum sa raspunda la intrebari, fapt care ar putea fi datorat unui nivel mai scazut al cunoasterii de sine sau a unui bagaj de cunostinte si vocabular mai sarac.

Analiza statistica si interpretarea datelor obtinute

Dupa cum s-a mai vorbit mai sus, in cercetare au fost folosite metoda T.Leary, care permite  de a efectua un diagnostic mai aprofundat a acelor caracteristici a conceptiei Eu-lui, care se refera la relatii interpersonale; si metoda M.Rokeach care permite studierea orientarilor valorice.

In urma prelucrarii primare a datelor obtinute si compararii valorilor medii dupa criteriul t a lui Stiudent, am obtinut rezultate care se pot observa din tabelul prezentat mai jos.

• conform rezultatelor obtinute la testul  lui T.Leary se poate observa ca nu exista diferente semnificative intre elevii scolii si liceului in ceea ce priveste imaginea de Eu real, insa la Eu ideal se pot evidentia unele deosebiri ca: elevii din scoala, spre deosebire de cei din liceu, la ideal doresc sa aiba un nivel moderat (comportament adaptiv) de egoism si prietenie, si un nivel mai scazut de agresivitate, suspiciune, timiditate, dependenta. Acest moment ne poate vorbi despre faptul ca elevii din scoala sunt mai putin satisfacuti de imaginea sa reala, sunt mai neincrezuti in sine, mai violenti in momentul cind se discuta personalitatea proprie. Aici exista o dorinta, o tendinta mai puternic pronuntata spre schimbari in propriul comportament. Daca sa comparam aceste date cu indicele la Eu real (cum se vede subiectul pe sine in prezent, la momentul de fata), atunci se poate abserva ca in general, elevii la ideal doresc sa fie mai putin agresivi, suspiciosi, timizi si dependenti

• conform rezultatelor obtinute la metodica M.Rokeach se observa deosebiri in orientarile valorice in ceea ce priveste:

viata activa (o viata plina si emotionala);

apropiere de natura si arta;

viata plina (realizare maximala a capacitatilor si posibilitatilor);

increderea in sine (armonia interioara, absenta conflictelor);

cinstea, onestea;

orizont larg de receptivitate (deprinderea de a intelege punctul de vedere al altora, stima si respectul fasa de alte deprinderi si obiceiuri);

vointa puternica (capacitatea de a sta pe pozitia sa, de a nu ceda in fata greutatilor);

rationalism (capacitatea de a gindi, a lua hotariri rationale);

responsabilitate si constiinciozitate,

intransigenta fata de defectele sale si imperfectiunea altora

Aici se poate vorbi despre faptul ca pentru scolari este mai mare importanta valorilor ca: viata activa si plina, increderea in sine, orizont larg de receptivitate, onestea, vointa puternica, rationalism, responsabilitate si intransegenta fata de defectele sale si imperfectiunea altora; iar liceenii dau dovada de o importanta mai mare in viata lor a orientarii catre natura si arta.

Pentru a sublinia legatura caracteristicilor cercetate a conceptiei Eu-lui cu orientarile valorice a elevilor adolescenti, am folosit in lucrarea data metoda corelatiei liniare.

Cu ajutorul corelatiei liniare am evidentiat acelea caracteristici ale conceptiei Eu-lui, care influenteaza sau/si sunt legate in dinamica sa cu formarea orientarilor valorice la elevi claselor a X-a.

In urma prelucrarii datelor dupa analizei de corelatie a lui Pearson, am obtinut urmatoarele rezultate (vezi anexa 2 ).

In rezultatul corelatiei liniare am obtinut un numar de caracteristici a conceptiei Eu-lui a elevilor din scoala si din liceu, care sunt legate cu formarea orientarilor valorice. Aceste caracteristici pot corela intre ele atit pozitiv, cit si negativ; adica, daca e prezenta o corelatie pozitiva, atunci cu cit e mai mare un indice, cu atit va fi mai mare si cel cu care el coreleaza, si invers. In cazul corelatiei negative - cu cit e mai mare un indice, cu atit indicile cu care el coreleaza va fi mai mic.

Daca sa observam tendintele corelatiilor, putem observa urmatoarele: la adolescentii de aceasta virsta se evidentiaza corelatii semnificative pentru Eul ideal intre toate cele 8 tipuri de relatii interpersonale; cit priveste orientarea valorica a adolescentilor de aceasta virsta, corelatia este mai pronuntata intre variabilele V1 si V27 (r = 0,550, p  0,001). Pentru Eul real apare doar o corelatie semnificativa intre ER7 si ER8 (r = 0,624; p  0,001).

Analizind primul indice - ER1, se poate observa la elevii din liceu o corelatie pozitiva cu ER2 (r = 0,500 p = 0,008 )si V8 (r = 0,432  p = 0,022)  si o corelatie negativa cu EI1, EI2, EI3, EI6, V18 (r  -0,615  h  0,001). Acestea ne pot vorbi despre faptul ca in caz daca indicele ER1 creste, corespunzator se v-a mari si valoarea indicilor ER2 si V8, iar valoarea indicilor  EI1, EI2, EI3, EI6, V18 v-a scadea.  Si invers, in cazul elevilor din scoala, ER1 coreleaza numai pozitiv cu ER2, ER3, ER7 (r  0,513 h  0,001 ), adica cresterea la real al tipului autoritar, provoaca o evidentiere mai pronuntata a caracteristicilor tipului egoist, agresiv si prietenos. Indicii ER2 la elevii din liceu arata o corelatie pozitiva cu V29(r = 0,487 p = 0,001) si o corelatie negativa cu EI2(r = -0,655 p = 0,001);  la elevii din scoala ER2 coreleaza pozitiv cu ER5 (r =0,454 p = 0,044) - ceea ce poate fi discifrat ca: corelatia indicelui ER2 la elevii din liceu (la care predomina in relatii interpersonale increderea in sine, independenta, dorinta de a deveni lider) cu V29 provoaca o crestere interdependenta a acestor valori - corelatia pozitiva si in cazul cresterii ER2, valoarea indicelui EI2 v-a scadea (dorinta de a poseda la ideal stilului de relatii de tip autoritar) La elevii de la scoala cu acest tip de relatii intepersonale se observa o crestere interdependenta a indicilor ER2 si ER5 (de tip supus (adica a particularitatilor ale relatiilor interpersonale ca: modestie, timiditate,inclinatia d a lua asupra sa indeplinirea obligatiunilor straine).

Analizind corelatia indicelui ER3, se observa o corelatie pozitiva la elevii din liceu cu ER4, V3 (r  0,496 h  0,008), si o corelatie negativa cu V1 (r = -0,396 p = 0,041) - acesti elevi au tip dominant de relatii interpersonale care se manifesta prin putina energie, agresivitate, dar totodata, se evidentiata o crestere a indicelui ER de tip suspicios si orientare valorica dominanta spre sanatate; scaderea valorii indicelui V1(viata activa - a vietii pline si emotionale). Elevii din scoala au aratat urmatoarele rezultate: ER3 coreleaza pozitiv cu ER1, ER5, ER6 (r  0,486 h  0,003), si negativ cu V31(r = -0,494, p = 0,027.

La elevii din liceu ER4 coreleaza pozitiv cu ER3 (r = 0,618, p =0,001) si negativ cu EI4(r = -0.412 p = 0,003, V1 (r =-0,472 p = 0,033) - adolescentii cu acest tip de relatii manifesta tendinta de corelatie pozitiva a valorilor ER3 (sceptici si nonconformisti); iar la elevii din scoala acest tip de relatii nu influienteaza asupra modificarii indicilor de corelatie a nici unei valori.

ER5 la elevii din liceu coreleaza pozitiv cu V19, V25, V36 (r 0,388 p = 0,046) si negativ cu EI5(r = -0,468 p =0,014); la elevii din scoala ER5 coreleaza pozitiv cu ER2, ER3, ER6, ER8, ER7, V26 (r = 0,454  p = 0,044) si negativ cu V25 (r = -0,472 p = 0,036) - acestea ne pot vorbi despre faptul ca la elevii din liceu corelatia pozitiva evidentiaza o crestere interdependenta a indicelor orientarilor valorice cu caracteristici ca: orientarea spre intransigenta fata de defectele sale si imperfectiunea altora, acuratete si colegialitate, sensibilitate; si o scadere in corelatie a valorilor indicelui EI de tip timizi. La elevii din scoala cu acest tip corelatia este pozitiva pentru indicii ER de tip egoist, agresiv, timid, dependent, cooperant, orientarea valorica - valoarea profesionala proprie; scaderea in corelatie a valorii indicelui V25 - orientarii spre intransigenta fata de defectele sale si imperfectiunea altora.

ER6 la adolescentii din liceu coreleaza pozitiv cu ER7(r = 0,386 p = 0,045); negativ cu: EI4, EI5, EI6, V17, V26(r = -0,394 p = 0,042); la cei din scoala coreleaza pozitiv cu ER3, ER5, ER7, ER8, V30 (r = 0,462 p = 0,004) - ceea ce se poate interpreta ca la liceeni cu acest tip de comportament e prezenta tendinta de crestere a indicelui valorilor ER de tip prietenos si o scadere in corelatie a indicilor EI de tip suspicios, supus, dependet, cit si valorii creativitatii si valorii profesionale proprii. Adolescentii din scoala spre deosebire de cei din liceu dau dovada de o corelatie pozitiva a ER de tip agresiv, supus, prietenos si altruist.

  ER7 la cei din liceu coreleaza pozitiv cu ER6(r = 0,389 p = 0,045), ER8(r = 0,065 p = 0,001) si negativ cu: EI1, EI2, EI5, EI7, EI3, EI8 (r =  -0,668 p = 0,001); la elevii din scoala se observa o corelatie pozitiva cu ER1, ER5, ER6, ER8,  V16, V26 (r = 0,458 p = 0,043), cit si o corelatie negativa cu V22(r = -0,476 p = 0,034) - se poate vorbi ca  corelatia pozitiva a indicelui ER7 provoaca cresterea interdependenta a valorilor indicilor de tip autoritar, supus, dependentaltruist, cit si a valorii de fericire a altorasi valorii profesionale, spre deosebire de liceenii, la care corelatia este negativa la indicii EI de tip autoritar, egoist, agresiv, supus, prietenos si altruist, iar pozitiva la indicii ER tip dependent si altruist; la ideal totodata doresc sa fie mai putin.

ER8 in liceu coreleaza pozitiv cu ER7 (r = 0,625 p = 0,001) si negativ cu EI1, EI2, EI5, EI6, EI7, EI8 (r = -0,815 p = 0,001); in scoala corelaza pozitiv cu ER5, ER6, ER7, V30 (r = 0,478 p = 0,033) - ceea ce ne poate vorbi despre faptul ca la adolescentii liceeni caror le este caracteristic acest tip de relatii se evidentiaza o crestere interdependenta a valorilor indicilor EI de tip autoritar, prietenos, altruist; iar la cei din scoala se observa o crestere interdependenta a valorilor indicilor ER de tip supus, dependent si prietenos; cit si a asa valori ca curajul de a-si sustine propria parere, increderea in fortele proprii, fapt care si demonstreaza ipoteza ca exista deosebiri in structura conceptiei Eu-lui la adolescenti din scoala si cei din liceu.

Se poate observa faptul ca la scolarii corelatia indicilor valorici (orientarea spre recunoastere sociala si atragerea respectului, cunoastere, familie armuniasa si unita, punctualitate) este pozitiva; iar la cei din liceu corelatia este pozitiva pentru orientarea spre valoarea profesionala proprie.

Daca sa observam corelatia orientarilor valorice la elevii scolii si liceului, evidentiem ca: la scolari V1 coreleaza cu V27 (r = 0,771 p = 0,001); V2 - (-V16) (r = -0,608 p = 0,004); V7 - V25 (r = 0,587 p = 0,007); V8 - V36 (r =0,704 p = 0,001); V9 - V32 (r = 0,593 p = 0,006); V16 - V35 (r = 0,578 p = 0,008); V18 - V34 (r = 0,583 p = 0,003); V24 - V28 (r = 0,0578 p = 0,008); la liceeni V1 coreleaza cu V4 (r = 0,667 p = 0,001); V4 - V5 (r = 0,584 p = 0,001), V25 (r = 0,600 p = 0,001); V14 - V24, V29 (r  0,583 h  0,001); V19 - V23 (r = 0,619 p = 0,003); V34 - V36 (r = 0,580 p = 0,002) - fapt care ne poate vorbi ca la scolari corelatia este pozitiva in ceea ce priveste indicii orientarilor valorice ca: prietenie autentica, recunoastere sociala si atragerea respectului, fericirea altora, increderea in sine, indulgenta si ingaduinta; iar la liceeni orientarea valorica spre apropiere de natura si arta, libertate, activitate interesanta,  punctualitate, acuratete, autocontrol.

   Asadar, si rezultatele studiului de corelatie confirma ipoteza ca conceptia Eu-lui, precum si orientarile valorice sunt diferite la adolescentii din liceu si din scoala.

Concluzii

Perioada de aparitie a "Eu-lui" constient, cit de treptat nu s-ar forma unele componente ale lui, tot timpul se socotea perioada adolescentei.

In aceasta perioada in limitele formarii noului nivel al constiintei despre sine are loc si formarea conceptiei despre sine relativ stabila, a conceptiei Eu-lui. Catre 16-17 ani apare o formatiune noua deosebita, care in literatura psihologica se numeste prin termenul "autodeterminare".

Analiza teoretica a literaturii pe problema autodeterminarii in perioada adolescentei permite de a scoate urmatoarele concluzii:

• in esenta autodeterminarii in perioada adolescentei sta autodeterminarea personala, care are in baza sa determinarea activa a pozitiei sale fata de sistemul de valori primite de societate, determinarea pe aceasta baza a sensului existenteipersonale.
• Conceptia Eu-lui poate fi privita ca un factor al autodeterminarii personale in perioada adolescentei

In partea practica a lucrarii noastre am efectuat o cercetare a conceptiei Eu-lui ca factor al autodeterminarii personale in perioada adolescentei cu scopul de a evidentia legatura dintre structura orientarilor valorice si formare a conceptiei Eu-lui, precum si diferentele care apar intre adolescentii-elevi ai scolilor de cultura generala si cei de liceu.

Rezultatele obtinute ne permit sa afirmam ca desi intre cele doua categorii de adolescenti exista multe asemanari asemanari, in acelasi timp exista si diferente semnificative privind conceptia Eu-lui si orientarea valorica.