Abilitati practice - metode, tehnici de lucru, materiale necesare specifice educatiei tehnologice

SUGESTII  METODICE PRIVIND APLICAREA PROGRAMEI DE ABILITATI PRACTICE LA CLASELE I- IV

Referat sustinut in cadrul Comisiei metodice a invatatorilor de la Scoala cu clasele I-VIII , loc. Izvoare , com. Bahna, jud. Neamt

Planul referatului:

O noua abordare a disciplinei ,,Abilitati practice''

Metode , tehnici de lucru , materiale necesare specifice educatiei tehnologice

1.O noua abordare a disciplinei ,,Abilitati practice''

Timpul este probabil cea mai importanta resursa din viata unui om. In perioada de formare, timpul scolar reprezinta un procent insemnat din viata fiecarei persoane. Ca urmare, modalitatea prin care scoala ii organizeaza unui copil timpul, reprezinta totodata o forma de control si influenta asupra existentei acestuia.

Creativitatea e sufletul copilului . Nu poate fi cunoscuta decat in momentul in care acesta se exprima. Si cum se poate exprima? Prin cuvant . insa vocabularul este in curs de imbogatire. Prin cantec? Da, dar abia acum se dezvolta aptitudinile muzicale. Au ramas culoarea si indemanarea, ca manifestari ale creativitatii si originalitatii. In aceasta perioada, copiii se destainuie prin desen si prin "confectionarea" de mici obiecte. Isi creeaza o lume a lor, o lume in miniatura, loc in care se simt "stapani". Insa "confectionarea presupune atat conceperea unui plan de lucru, a unei schite, cat si punerea in practica a acesteia. Prin urmare: gandire si indemanare, amandoua incununate de creativitate.

Abilitatile practice , este disciplina care cuprinde in sine: gandire, pricepere si originalitate. Asemeni insa celorlalte discipline, activitatea practica urmeaza trasee deja stabilite in conformitate cu finalitatile invatamantului, tinand cont de importanta domeniului cultural care studiaza personalitatea umana.

Cerintele societatii noastre aflata in schimbare au determinat o noua abordare a disciplinei ,, Abilitati practice''. Noul curriculum vine in intampinarea nevoilor copilului , respectandu-i universul , dar urmarind - in ansamblu - sa ii dezvolte atitudini si capacitati de tip creative , reflexive , cognitive, de interactiune sociala si de comunicare . Lucrul manual poate avea o puternica influenta asupra dezvoltarii copiilor.

Copiii isteti sunt calmi , invata si concentrandu-se , sunt capabili de a duce o treaba la bun sfarsit . La copiii timizi ,o constructie realizata de propriile lor maini le poate determina castig de incredere in posibilitatile lor . Astfel se dezvolta la toti copiii aptitudinile practice si , de asemenea , simtul estetic .Dupa ce au frecventat cursurile gradinitei , unde au invatat sa foloseasca tot felul de materiale reciclabile care nu-i pot rani ( tuburi , dopuri , hartie glasata , carton colorat , sfoara etc.) scoala le ofera teme de lucru mai evoluate .

Scolarul mic va folosi foarfece de metal , va perfora personal cu acul etc.

Stiind insa ca unii copiii vin direct la scoala , ca la acest segment de varsta activitatea practica se sprijina tot pe ludic si necesita participarea cadrului didactic , alaturi de ei , la lucru , se desprinde necesitatea explicarii repetate - mai intai inaintea inceperii lucrului , apoi in timpul lucrului - a modului de executare a ,,obiectului propus''.

Noul curriculum plaseaza obiectul, pe care-l redenumeste sugestiv"Abilitati practice"( la clasele I - II ) respectiv ,,Educatie tehnologica''( la clasele III-IV), in aria"Tehnologii"oferindu-i o mare importanta , tocmai pentru a dezvolta acele abilitati specifice obiectului, diferentiat, de la individ la individ. Se poate aprecia, pe buna dreptate, ca alegerea denumirii obiectului de invatamant 'Abilitati practice' este cea mai potrivita, deoarece, chiar prin denumire, acesta isi defineste obiectivul principal: dezvoltarea abilitatilor practice, a deprinderilor de munca atat de necesare tuturor oamenilor si pentru intreaga viata. Accentul se deplaseaza vizibil de la "a cunoaste " diverse tehnici si materiale de lucru, spre "a le utiliza" in vederea formarii si exersarii unor abilitati practice.

2 . Metode , tehnici de lucru , materiale necesare specifice educatiei tehnologice

Programele scolare si continuturile curriculare sunt atractive, elevii putand invata si exersa tehnici de lucru variate, iar prelucrarea cu rabdare si imaginatie a unor materiale diverse (naturale sau refolosibile) permite obtinerea prin diferite tehnici (conturare, decupare, indoire, asamblare, lipire, decorare) a unor obiecte decorative deosebite, rolul cadrului didactic fiind acela de a orienta elevul spre obtinerea produsului finit.

Abilitatile practice nu se indeparteaza de metodele clasice de invatare, dat fiind ca, prin acest obiect trebuie dezvoltate, in primul rand, deprinderile utilizand imaginatia si creativitatea ca instrumente de activizare si constientizare a procesului muncii, avand in vedere caracterul practic-aplicativ al disciplinei. Astfel, pornind de la conversatie, baza oricarui dialog, urmata de explicatie si demonstratie, elevul reuseste prin exercitiu (metoda principala de formare si dezvoltare a deprinderilor) sa atinga obiectivul propus.

Referat: Proiect didactic - micii exploratori: joc didactic Proiect: Proiect didactic - jocurile copiilor primavara

Demonstratia , este metoda care influenteaza fara nici o indoiala realizarea unei lucrari sau a unui obiect. Ea se materializeaza in prezentarea etapelor de lucru care trebuie realizate de invatator in fata elevilor. Acestia vad obtinerea obiectului, in cateva minute, iar lucrul practic al invatatorului starneste interesul elevilor.

Explicatia, detine rolul important in transmiterea mesajului catre elevi, a informatiilor fara de care demonstrarea nu isi realizeaza obiectivele si nu este eficienta. In legatura cu aceasta metoda, trebuie avut in vedere ca explicatia nu trebuie sa fie lunga, ci cat mai simpla, clara, pe intelesul micilor scolari pentru ca acestia sa inteleaga cu usurinta etapele si modul de lucru.

Conversatia ca metoda de invatamant, completeaza cele doua metode mai sus prezentate. Ea se bazeaza pe dialog si ne ajuta sa ne dam seama daca explicatiile au fost intelese, daca etapele si tehnica de lucru au fost insusite, iar elevii stiu ce, de ce si cum sa lucreze.

Exercitiul este metoda care, in cadrul orelor de 'Abilitati practice'respectiv ,,Educatie tehnologica'', detine ponderea cea mai mare si antreneaza imaginatia si creativitatea. Aceasta metoda si etapa in cadrul unei ore  demonstreaza eficienta metodelor anterior prezentate, precum si calitatile didactice ale invatatorului, care are sarcina de a supraveghea atent modul de lucru, de a ajuta elevii care au nevoie, de a incuraja si aprecia lucrarile acestora.

Dezvoltarea si insusirea corecta a abilitatilor practice la scolarul mic, a reprezentat si reprezinta dintotdeauna o preocupare sistematica a invatatorului.

Lucrarea propusa ,  reprezinta un model original dedicat acestui scop, si este realizata in concordanta cu obiectivele programei scolare, el putandu-se constitui intr-un veritabil ghid pentru derularea unui optional de abilitati practice.

Modalitatile practice de realizare a lucrarii ,din diverse materiale vin in intampinarea nevoii de frumos a elevilor , a formarii unor atitudini estetice la scolarul mic , facand apel la diferite forme de exprimare artistica .

Modelele propuse  in programa scolara , sunt structurate in patru capitole, dupa materialele folosite , astfel :

Capitolul I - Lucrari din hartie si carton,

Capitolul 2 - Lucrari cu materiale din natura,

Capitolul III - Lucrari din fire,

Capitolul IV - Lucrari cu materiale refolosibile.

Avand in vedere faptul ca realizarea obiectului finit la acest obiect presupune consumarea unor materiale uneori costisitoare sau mai greu de folosit, se recomanda folosirea unor materiale naturale sau refolosibile, ca de exemplu: plante presate, seminte uscate de forme si culori diferite, pietricele, melcisori, scoici, resturi de hartie, material textil, fire textile, hartie de toate felurile, cutii de suc, lemn de creion, rumegus etc.

Pentru a lucra cu aceste materiale este necesara cunoasterea celor mai importante insusiri/proprietati ale acestora si a tehnicilor de lucru.

Plantele presate si semintele sunt la indemana oricui si nu costa, de aceea ele pot fi utilizate pentru realizarea unor planse artistice, a unor colaje cu scop educativ deosebit.

Semintele de orice fel, trebuie mai intai alese, spalate si uscate pentru a putea fi folosite in lectiile de abilitati practice. Prin forma si simetria lor, semintele de dovleac, pepene pot deveni petale excelente pentru realizarea florilor care ulterior pot fi colorate.

Hartia este un material accesibil oricui. Ea poate fi refolosita (resturi de la decupare),constituind un material didactic putin costisitor. In cadrul lucrarilor propuse se pot utiliza mai multe feluri de hartie (de scris, de desen, glacé, creponata, coala xerox colorata), iar prelucrarea ei presune decupari, indoiri, mototoliri sau rupere libera.

Mototolirea inseamna realizarea, mai intai, a unor bilute de hartie care vor fi aplicate peplanse desenate. Culorile si marimile acestora, precum si combinarea lor pe plansa depind de imaginatia si de personalitatea fiecarui copil.

Prin ruperea hartiei se obtine colajul, procedeu care consta in lipirea pe acelasi suport a unor elemente in vederea relizarii unui efect de ansamblu, de natura estetica. Ruperea se face direct, spontan, fara a fi schitat cu creionul vreun desen sau alta imagine, dupa care se lipesc pe plansa suport.

Prin indoirea hirtiei, tehnica Origami, pot fi create figuri minunate. Cu putina rabdare si concentrare, se pot obtine, din hartie, prin plisare, figuri perfecte.

Textilele

Resturile de materiale textile pot fi utilizate cu succes in cadrul orelor de abilitati practice.

Aplicate pe hartie, cu ajutorul aracetului, ele pot fi decupate, apoi ordonate dupa imaginatia fiecaruia, in colaje deosebit de frumoase.

Firele textile constituie si ele materiale necesare si usor de procurat deoarece, de cele mai multe ori, ele sunt materiale refolosibile sau resturi de materiale folosite in casa.

Intrucat multe dintre obiectele pe care le executa copiii din clasa I sunt reluate si in clasa a II-a sau a III-a se impune cu necesitate , stabilirea unui climat favorabil de a da un alt scop activitatii.

De exemplu: In cadrul capitolului " Lucrari din fire" se pot executa din fire de P.N.A. diferite lucrari la clasa I: cosita papusii, lantul simplu, ciucurele, franjurii covorului. La clasa a II-a pot face "papusa" sau un snur, realizand garofite din ciucuras si vaza-colaj, tema ce poate fi realizata cu succes pe grupe.

Sa nu ne asteptam la minuni din partea copiilor din clasele I- IV si mai ales a celor din clasele I si a II-a. Scopul principal este acela de a mentine treaza placerea participa rii la aceste ore si de a obtine satisfactia realizarii independente a unei lucrari.

Folosirea tehnicilor de lucru nu trebuie sa fie un scop in sine, ci o modalitate de realizare a unor subiecte in concordanta cu temperamentul si sensibilitatea fiecaruia. Prin folosirea acestor tehnici copiii isi dezvolta capacitatea de exprimare artistica, avand posibilitatea de a comunica prin diverse mijloace, propriile idei, trairi si sentimente.

Sa rupa, sa taie, sa decupeze, sa lipeasca, sa impleteasca, toate acestea incununate cu o poveste, sporesc interesul pentru aceasta disciplina.

Predarea orelor de abilitati practice / educatie tehnologica au o deosebita valoare educativa, contribuind la formarea trasaturilor morale de caracter ale elevilor , formandu-se totodata si o atitudine corecta fata de munca si fata de rezultatele ei, invatand sa aprecieze atat obiectele lucrate de ei, cat si pe cele lucrate de colegii lor de clasa sau de echipa.

Acum se formeaza primele deprinderi elementare de manuire a unor unelte simple de munca, deprinderi ce ii ajuta mai tarziu sa se incadreze mai usor in activitati practice mai complexe din ciclul gimnazial.

Pentru ca elevii sa-si dea seama ca nu se poate lucra oricum si oriunde, ci numai dupa anumite reguli, fiecare ora incepe cu organizarea locului de munca si se sfarseste cu curatirea acestuia.

,,Toata taina unei lectii bune sta in caldura sufletului. Trebuie sa zbarnaie sufletul dascalului ca sa rasune strunele din sufletul scolarului.''

Bibliografie :

Neacsu, I ., Instruire si invatare ,E.D.P.,Bucuresti   ,1999

Didactica -invatamantul primar ,Ed.,,Gh.Alexandru",Craiova

Didactica nova,Revista de informare si cultura didactica , Seria B - invatamantul primar, Editura Didactica Nova , Craiova , 2006

Dumitrescu C.,Abilitati practice pentru invatamantul primar, Editura Aramis, 2006

Curriculum National , Programe scolare pentru invatamantul primar