Neurocraniul - oasele craniului cerebral

NEUROCRANIUL

Neurocraniul sau craniul cerebral adaposteste creierul constituind portiunea posterosuperioara a craniului.

Este format din calvaria (bolta craniului) si baza craniului despartite printr-un plan conventional  ce trece prin glabela, (o formatiune situata in regiunea frontala a neurocraniului) deasupra marginilor superioare ale orbitei si prin protuberanta occipitala externa situata posterior. Deasupra acestui plan se gaseste bolta craniana, iar dedesubt baza craniului.

Atat bolta craniana cat si baza craniana prezinta o suprafata externa si una interna.

Neurocraniul este alcatuit din 8 oase, din care 4 sunt neperechi si mediane si 4 sunt perechi si laterale.

Cele 4 oase neperechi sunt (enumerate dinspre anterior spre posterior): frontalul, etmoidul, sfenoidul si occipitalul.

Cele 4 oase perechi sunt: parietalele (drept si stang) si oasele temporale (drept si stang)

FRONTALUL este un os median si nepereche, pneumatic, situat in partea anterioara a craniului. Are forma latita, neregulata si este format dintr-o portiune verticala si una orizontala.

- Portiunea verticala se mai numeste si solzul frontalului (sau portiunea solzoasa) si formeaza fruntea. Prezinta o fata exocraniana si una endocraniana. Contribuie la alcatuirea calotei craniene (bolta craniana). Solzul frontalului se articuleaza posterior prin sutura coronara cu cele doua oase parietale. De o parte si de cealalta inaintea suturii frontalul prezinta cate o proeminenta numita bosa frontala.

La limita dintre portiunea verticala si portiunea orizontala se gasesc de o parte si de cealalta pornind de la radacina nasului arcurile supraciliare, iar dedesubtul lor sprancenele. Intre cele doua arcuri se afla de multe ori sutura metopica (sutura interfrontala pe linia mediana intre cele 2 oase de membrana ce alcatuiesc frontalul, observabile la noul nascut si care se contopesc in primii 2 ani de viata). Deasupra suturii frontalul este neted, portiunea aceasta purtand numele de glabela. Procesul zigomatic se afla in prelungirea laterala a marginii supraorbitale pentru sutura cu osul zigomatic.

- Portiunea orizontala ia parte la formarea etajului anterior a bazei craniului. Acestei portiuni i se descriu 3 zone: o zona nazala mediana si doua zone laterale orbitale.

a) Zona nazala este situata intre portiunile orbitale. Se articuleaza cu cele doua oase nazale (anterior) si cu lama perpendiculara a etmoidului (posterior).

b) Zonele orbitale (dreapta si stanga) iau parte prin fetele lor inferioare la formarea boltilor orbitelor. In partea cea mai laterala a acestor zone, pe fata lor inferioara exista cate o mica depresiune numita fosa glandei lacrimale care adaposteste glanda lacrimala.

Cele 2 parti orbitale sunt separate prin incizura (scobitura) etmoidala in care se aseaza lama orizontala a osului etmoid.

Frontalul adaposteste in interiorul sau doua cavitati pneumatice, neregulate numite sinusuri frontale, despartite printr-un sept. Sinusurile sunt tapetate cu o mucoasa care comunica cu mucoasa cavitatilor nazale.

ETMOIDUL este un os median si nepereche, pneumatic, situat in scobitura etmoidala a frontalului. Ia parte la formarea portiunii anteromediane a bazei craniului, a cavitatilor nazale precum si a orbitelor.

Are o forma de balanta si prezinta : o lama verticala (perpendiculara), o lama orizontala (lama ciuruita; lamina cribrosa) precum si doua mase laterale.

a) Lama verticala este mediana si foarte subtire si este formata dintr-o portiune situata deasupra lamei orizontale numita crista galli (de forma triunghiulara pe care se insera dura mater) si una situata dedesubtul ei care ia parte la formarea septului nazal.

b) Lama orizontala este dispusa orizontal in scobitura etmoidala a frontalului. Separa cutia craniana de fosele nazale.Constituie tavanul cavitatii nazale. Posterior se articuleaza cu corpul sfenoidului. Lama orizontala se mai numeste si lama ciuruita deoarece este strabatuta de filetele nervului olfactiv.

c) Masele laterale sau labirintele etmoidale atarna de marginile lamei orizontale. Au forma cubica si contin o serie de cavitati pline cu aer. (celule etmoidale anterioare, mijlocii si posterioare)

Cornetul nazal superior este o lama osoasa subtire, ingusta care porneste din peretele medial al masei laterale a etmoidului. Sub el se gaseste meatul nazal superior, care este un jgheab indreptat dinainte inapoi, in care se deschid celulele etmoidale posterosuperioare.

Cornetul nazal mijlociu este de asemenea o lama osoasa subtire cu suprafata aspra, usor rasucita. Sub el se gaseste meatul nazal mijlociu in care se deschid celulele etmoidale anterioare si mijlocii, sinusul frontal si sinusul maxilar.

SFENOIDUL este un os median si nepereche, partial pneumatizat situat pe linia mediana a bazei craniului, anterior de oasele temporale si de portiunea bazilara a occipitalului.

A fost comparat cu o viespe in zbor si prezinta un corp si 3 perechi de prelungiri: aripile mici, aripile mari si procesele pterigoidiene.

LUCRARE: Analizatorul vestibulo-cochlear - urechea externa, mijlocie si interna LUCRARE: Sistemul circulator la om - inima, vasele de sange

Corpul are forma cubica gazduind in interiorul sau sinusul sfenoidal. Pe fata sa superioara se gaseste fosa hipofizara ce adaposteste glanda hipofiza. Anterior de aceasta fosa se gaseste santul chiasmatic ce contine chiasma optica.

Fata anterioara a corpului se articuleaza cu lama orizontala a etmoidului si ia parte la formarea foselor nazale. Prezinta creasta sfenoidala ce se articuleaza cu lama perpendiculara a etmoidului.

Fata posterioara se sudeaza cu portiunea bazilara a occipitalului.

De pe fetele laterale se desprind anterosuperior aripile mici, iar posteroinferior aripile mari ale sfenoidului.

In sfarsit de pe fata inferioara a corpului se desprind procesele pterigoidiene.

Aripile mici sunt lame triunghiulare simetrice, asezate in plan orizontal

Aripile mari sunt alcatuite din 5 fete delimitate de tot atatea margini

Procesele pterigoidiene sunt orientate vertical si se desprind de pe fata inferioara a corpului si a aripilor mari. Prezinta o lama laterala si una verticala intre care se delimiteaza fosa pterigoidiana (dreapta respectiv stanga).

Intre aripa mare si aripa mica (atat in dreapta cat si in stanga) se gaseste fisura orbitara superioara care face comunicarea intre orbita si cavitatea cutiei craniene.

OCCIPITALUL este un os median si nepereche, lat situat pe linia mediana a portiunii posteroinferioare a craniului. Este dispus intre sfenoid, parietale si temporale.

Prezinta o gaura mare numita gaura occipitala in jurul careia se grupeaza partile componente ale osului: portiunea bazilara, solzul occipitalului si cele doua portiuni laterale.

a) Portiunea bazilara este situata anterior de gaura occipitala si se articuleaza anterior cu lama patrulatera a sfenoidului.

b) Solzul (scuama) occipitalului este situat posterior de gaura occipitala.

Prezinta pe fata sa externa protuberanta occipitala externa, de la care coboara spre gaura occipitala creasta occipitala externa De la protuberanta occipitala externa pleaca simetric si lateral linia nucala superioara, in timp ce linia nucala suprema si linia nucala inferioara se gasesc superior, respectiv inferior de protuberanta occipitala externa.

Fata interna a solzului este concava si divizata de eminenta cruciforma in 4 fose. In centrul suprafetei se gaseste protuberanta occipitala interna.

c) Portiunile laterale completeaza gaura occipitala. Prezinta pe fata lor exocraniana cate un condil ce serveste la articularea cu atlasul. Posterior de condili se gasesc fosele condiliene (dreapta respectiv stanga).

d) Gaura occipitala face legatura intre canalul vertebral si cavitatea cutiei craniene.

Occipitalul prezinta o fata convexa exocraniana, una concava endocraniana, 4 margini si 4 unghiuri. Fata endocraniana prezinta anterior de gaura occipitala o suprafata oblica anterosuperior numita clivus in raport cu bulbul rahidian si puntea. Marginile temporale sau mastoidiene sunt situate anteroinferior si se articuleaza cu stanca temporalului si cu mastoida. Marginile parietale sau lambdoide sunt situate posterosuperior si se articuleaza cu oasele parietale formand sutura lambdoida.

Unghiurile occipitalului sunt superior,anterior (inferior) si laterale (drept respectiv stang).

PARIETALUL este un os lat si pereche de forma patrulatera apartinand calvariei. Parietalele se articuleaza intre ele pe linia mediana formand sutura sagitala. Sunt asezate posterior de frontal, (cu care se articuleaza prin sutura coronara) anterior de occipital (cu care se articuleaza prin sutura lambdoida) si deasupra temporalelor. (cu care se articuleaza prin sutura scuamoasa)

Parietalul prezinta 2 fete, 4 margini si 4 unghiuri.

Fata externa este convexa, iar cea interna concava. Fata externa prezinta aproape in mijlocul sau o proeminenta numita tuber parietal. Sub acest tuber, in apropierea marginii sale inferioare se afla linia temporala superioara pe care se prinde fascia muschiului temporal. Dedesubtul acestei linii se gaseste o alta linie semicirculara, linia temporala inferioara determinata de originea muschiului temporal.

Fata interna, cerebrala este concava prezentand de-a lungul suturii sagitale santul sinusului sagital, care impreuna cu cel de pe osul parietal din partea opusa adaposteste sinusul sagital.

Marginea superioara se articuleaza cu cea de partea opusa.

Marginea inferioara este concava inferior si se articuleaza cu solzul temporalului, aripa mare a sfenoidului si mastoida.

Marginea anterioara se articuleaza cu solzul frontalului si formeaza sutura coronara.

Marginea posterioara sau occipitala se articuleaza cu solzul occipitalului si formeaza sutura lambdoida.

Unghiurile parietalului sunt: anterosuperior (frontal), posterosuperior (occipital), anteroinferior (sfenoidal) si posteroinferior (mastoidian)

TEMPORALUL este un os pereche, neregulat situat pe laturile craniului intre occipital, parietal si sfenoid. Prezinta 5 portiuni: portiunea solzoasa, portiunea mastoidiana, portiunea pietroasa (stanca temporalului), portiunea timpanica si apofiza stiloida.

In temporal sunt sapate o serie de canale si cavitati, cea mai mare parte a acestora fiind legate de organul vestibulocohlear.

a) Portiunea solzoasa prezinta o fata laterala (temporala) si o fata mediala (sau cerebrala).

Procesul zigomatic formeaza in partea inferioara a scuamei impreuna cu procesul temporal al osului zigomatic arcul zigomatic (arcada). Procesul prezinta o radacina anterioara ce se termina la tuberculul articular si o radacina posterioara ce se prelungeste posterior de meatul acustic extern.

Tuberculul articular reprezinta o eminenta rotunda aflata medial de radacina anterioara.

Prin intermediul circumferintei solzul temporalului se articuleaza anterior cu aripa mare a sfenoidului si posterior cu parietalul.

b) Portiunea pietroasa sau stanca temporalului are forma unei piramide triunghiulare cu varful situate anteromedial si baza posterolateral.Prezinta 3 fete , 3 margini si un varf.

Fata sa anterioara contribuie la formarea zonei mijlocii a endobazei prezentand impresiunea trigeminala=depresiunea ganglionului trigeminal, eminenta arcuata determinata de canalul semicircular suiperior si tegmen tympani ce corespunde peretelui superior al cavitatii timpanice.)

Fata sa posterioara face parte din fosa posterioara prezentand in mijlocul suprafetei porul acustic intern continuat de meatul acustic intern. Superior si lateral de meatul acustic intern se gaseste fosa subarcuata.

Fata sa inferioara se gaseste pe fata externa a bazei craniului si prezinta in mijlocul sau fosa jugulara in care se gaseste portiunea superioara a venei jugulare.In partea laterala a fetei inferioare se gaseste gaura stilomastoidiana, gaura ce corespunde orificiului extern al canalului facialului.

Marginea superioara, care separa fata anterioara de cea posterioara este strabatuta de santul sinusului pietros superior.

Marginea anterioara delimiteaza impreuna cu aripa mare a sfenoidului fisura sfenopietroasa.

Marginea posterioara adaposteste santul sinusului pietros inferior.

Varful delimiteaza cu radacina mare a osului sphenoid gaura rupta (gaura rupta anterioara).

c) Portiunea mastoidiana apare in jurul varstei de 3 ani. Este situata posterior de meatul acustic extern si contine cavitati pneumatice (celulele mastoidiene) care comunica cu cavitatea timpanica prin antrul mastoidian.

d) Portiunea timpanica formeaza ce mai mare parte din meatul acustic extern. Este situata inferior de portiunea scuamoasa  si anterior de portiunea mastoidiana.

e) Procesul stiloidian se gaseste la nivelul fetei inferioare a stancii langa gaura stilomastoidiana.