Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica

Anatomie


Qdidactic » didactica & scoala » biologie » anatomie
Scheletul coapsei - tibia



Scheletul coapsei - tibia




Se compune din 2 oase: tibia si peroneul (fibula). Tibiei ii revine rolul primar in sustinere.


TIBIA (tibia)


Este un os lung si pereche, voluminos, situat in portiunea anteromediala a gambei.

Prezinta un corp prismatic triunghiular si 2 extremitati: superioara (epifiza proximala) si inferioara (epifiza inferioara).

-Orientare 1.In jos extrtemitatea cea mai mica

2.Medial procesul descendent al acestei extremitati

3.Anterior marginea cea mai ascutita a osului

a)Extremitatea superioara (epifiza proximala) este voluminoasa si alungita si prezinta 2 condili:medial (condylus medialis) si lateral(condylus lateralis). Fiecare condil prezinta o fata articulara superioara (cavitate glenoida) si o circumferinta (margine infraglenoidala)

Cele 2 suprafete articulare sunt separate prin suprafata intercondilara cu care formeaza impreuna platoul tibial.

-Fata articulara (facies articularis superior) prezinta o suprafata mediala ovala si mai scobita si una laterala  triunghiulara largita in sens transversal.

-Suprafata intercondilara prezinta 3 portiuni:

1.Eminenta intercondilara (eminentia intercondylaris, spina tibiei) este o proeminenta osoasa ce separa cavitatile glenoide de la nivelul platoului tibial. Este formata dintr-un tubercul intercondilar medial (tuberculum intercondylare mediale; spina tibiala mediala) si un tubercul intercondilar lateral (tuberculum intercondylare laterale; spina tibiala laterala) separati printr-o incizura anteroposterioara.

2.Aria intercondilara anterioara (area intercondylaris anterior; suprafata prespinala; depresiunea intercondilara anterioara) situata anterior de eminenta intercondilara da insertie cornului anterior al meniscului medial, ligamentului incrucisat anterior si cornului anterior al meniscului lateral.



3.Aria intercondilara posterioara (area intercondylaris posterior; suprafata retrospinala; depresiunea intercondilara posterioara) situata posterior de eminenta intercondilara da insertie cornului posterior al meniscului lateral, cornului posterior al meniscului medial si ligamentului incrucisat posterior.

-Circumferinta (marginea infraglenoidala) reprezinta conturul platoului tibial. Are o inaltime de 2 cm fiind intrerupta posterior de aria intercondilara posterioara. Pe portiunea anterioara a circumferintei se gaseste o suprafata triunghiulara limitata de bifurcarea marginii anterioare a corpului numita tuberozitatea tibiei pe care se insera ligamentul patelei. Lateral si mai sus de tuberozitatea tibiei se afla tuberculul tibialului anterior (tuberculul lui GERDY) pe care se insera muschiul tibial anterior si tractul iliotibial.

Pe portiunea laterala a circumferintei se afla o fetisoara articulara (facies articularis fibularis) pentru capul fibulei.

La nivelul epifizei proximale se pot explora prin palpare cei 2 condili, tuberozitatea tibiei si tuberculul tibialului anterior.

b)Corpul (diafiza) are 3 fete: mediala (palpabila sub piele) laterala si posterioara si

3 margini:anterioara, mediala si laterala Corpul prezinta 2 curburi, una proximala cu concavitatea laterala si cealata distala cu concavitatea nediala.

-Fata mediala ( facies medialis; fata tibiala) este plana si neteda. In portiunea sa superioara se insera o formatiune fibroasa denumita laba gastii (pes anserinus) formata din tendoanele muschilor croitor, gracilis si semitendinos. Fata mediala se poate palpa sub piele nefiind acoperita de muschi.

-Fata laterala (facies lateralis; fata fibulara) prezinta in portiunea sa proximala un sant in care se insera muschiul tibial anterior. Portiunea sa distala a acestei fete este convexa pe ea alunecand tendoanele muschilor extensori.

-Fata posterioara (facies posterior) prezinta o linie oblica orientata in jos si medial, linia solearului (linia m. solei) pe care se insera muschiul solear. Deasupra liniei se insera muschiul popliteu, iar dedesubtul ei muschii flexor lung al degetelor si tibial posterior.


-Marginea anterioara ( margo anterior; creasta tibiei) se termina proximal pe tuberozitatea tibiei si distal pe maleola mediala. Este rotunjita la extremitati si foarte ascutita in portiunea sa mijlocie. Da insertie fasciei gambiere si este palpabila sub piele pe toata intinderea sa.

-Marginea mediala (margo medialis; margine tibiala) este putin marcata proximal dar devine evidenta in restul ei. Pe ea se insera fascia gambiera.

-Marginea laterala (margo interossea; creasta interosoasa) da insertie membranei interosoase. Se bifurca pe epifiza inferioara delimitand incizura fibulara.

c)Extremitatea inferioara (epifiza distala este mai redusa in volum. Are forma unui trunchi de piramida patrulatera. careia i se descriu:

-Fata superioara care se continua cu diafiza osului.

-Fata inferioara (facies articularis inferior) ce prezinta o creasta anteroposterioara care o

imparte in 2 fetisoare.Atat creasta cat si fetisoarele raspund trohleei talusului cu care se articuleaza.

-Fata anterioara este convexa si neteda. Vine in raport cu tendoanele muschilor extensori.

-Fata posterioara prezinta un sant oblic prin care trece tendonul flexorului lung al halucelui.

-Fata laterala prezinta scobitura fibulara (incisura fibularis) care se articuleaza cu fibula.

-Fata mediala se prelungeste in jos cu un proces voluminos numit maleola mediala (malleolus medialis) care se fractureaza relativ usor. Maleola este vizibila sub piele si se poate fractura relativ usor. Maleola prezinta o fata articulara (facies articularis malleoli) pentru talus si posterior santul maleolar (sulcus malleolaris) prin care trec tendoanele muschilor flexor lung al degetelor si tibial posterior.



A.Insertii musculare


Pe extremitatea superioara

-tendonul orizontal al muschiului semimembranos (pe partea anterioara a condilului medial al tibiei)

- tendonul direct al muschiului semimembranos (pe fata posterioara a condilului medial al tibiei)

-muschiul tibial anterior (pe condilul lateral al tibiei)

-muschiul extensor lung al degetelor (pe condilul lateral al tibiei)

-tendonul muschiului cvadriceps femural (pe tuberozitatea tibiei)

Pe diafiza

Pe fata mediala

-muschiul croitor

-muschiul semitendinos

-muschiul gracilis

Pe fata laterala

-muschiul tibial anterior

Pe fata posterioara

-muschiul popliteu (pe buza superioara a liniei solearului si pe campul osos de deasupra)

-muschiul solear (pe linia solearului)

-muschiul flexor lung al degetelor ( in 1/3 mijlocie dedesubtul liniei solearului)

-muschiul tibial posterior

Pe marginea mediala

-muschiul solear (in 1/3 mijlocie)


B. Insertii ligamentare


Pe epifiza proximala

-ligamentul anterior al capului fibulei, pe condilul lateral al tibiei

-ligamentul posterior al capului fibulei, pe condilul lateral al tibiei

-ligamentul incrucisat anterior, pe aria intercondiliana anterioara

-ligamentul incrucisat posterior pe aria intercondiliana posterioara

-ligamentul patelar,. Pe partea inferioara a tuberozitatii tibiei

Pe diafiza

-ligamentul colateral tibial, pe fata mediala a tibiei

Pe epifiza distala

-ligamentele tibiofibulare inferioare pe incizura fibulara


C.Repere osoase

-condilii tibiali se palpeaza distal de interlinia articulara ce trece prin rotula

-tuberozitatea anterioara, pe linia anterioara a gambei la 4-5 cm sub varful rotulei

-marginea

-marginea anterioara si fata mediala se palpeaza sub piele, fiind expuse in traumatisme

-maleola tibiala sub piele mai sus decit maleola fibulara


D.Repere vasculare


E.Rapoarte nervoase


F. Aplicatii clinice

Fracturile platoului tibial sunt intraarticulare si sunt cel mai adesea produse printr-un mecanism indirect. Daca sunt insotite de luxatii ale genunchiului produc instabilitate la nivelul genunchiului si in ciuda unui tratament adecvat ramin cu sechele.

Fracturile diafizei tibiale sunt cele mai frecvente la nivelul oaselor lungi si sunt produse fie printr-un mecanism direct ca in accidentele de circulatie sau un mecanism indirect cu torsiunea violenta a gambei ca in accidentele de schi. Asocierea lor cu fracturile cominutive de fibula indica gravitatea fracturii tibiale.

Fracturile extremitatii proximale include fracturile maleolare si ale pilonului tibial si au consecinte functionale asupra articulatiei gleznei.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright