Anatomie
Analizatorul gustativ - simtul gustului - receptorii analizatorului gustativLaborator Simtul gustului are rol de a informa asupra calitatii alimentelor introduse in gura, dar intervine si in declansarea reflex neconditionata a secretiei glandelor salivare. Receptorii analizatorului gustativ sunt chemoreceptori, reprezentati de muguri gustativi, situati la nivelul papilelor gustative (papilelor caliciforme, fungiforme si foliate). Muguri gustativi din mucosa linguala reprezinta segmentul periferic al analizatorului gustativ. Mugurele gustativ este situat intre celulele epiteliale care acopera peretii laterali ai papilelor. El este alcatuit din celule senzoriale gustative si din celule de sustinere. Celulele senzoriale in numar de 5-20 pentru fiecare mugure gustativ, impreuna cu celulele de sustinere alcatuiesc o formatiune ovoida cu grosimea de 40 µ si inaltimea de 90 µ. Polul apical al celulelor gustative prezinta cateva prelungiri denumite cili gustativi sau microvilozitati gustative, acete prelungiri ciliare vin in contact cu substantele sapide. Fibrele nervoase care patrund in mugurele gustativ formeaza un plex situat in corionul de sub membrana bazala. Din acest plex pornesc fibre in jurul mugurelui gustativ si in interiorul lui. Aceste fibre nervoase fac sinapsa cu celulele gustative. Ele sunt dendrite ale neuronilor senzitivi din ganglionii nervosi situati pe traiectul nervilor cranieni care inerveaza mucoasa linguala (nervul facial, nervul glosofaringian, nervul vag). Nervul facia, printr-o ramura a sa, coarda timpanului, preia excitatiile de la corpul limbii, nervul glosofaringian, excitatiile de la radacina limbii, iar nervul vag preia excitatiile din regiunea valeculelor (doua depresiuni situate intre radacina limbii si epiglota). Protoneuronul caii gustative se afla, in cazul nervului facial , la nivelul ganglionului geniculat, iar la nervii glosofaringian si vag la nivelul ganglionului inferior al nervului 9 si 10. Axonul primului neuron ajunge la nucleul solitar din bulb, unde se afla cel de-al II- lea neuron al caii gustative. Axonul celui de-al II-lea neuron se incruciseaza si ajunge la talamus unde se afla cel de al III-lea neuron. Axonul acestuia se proiecteaza in aria gustativa (aria 43), plasata in partea inferioara a girului postcentral, in zona de proiectie a fetei.
Figura 1. Localizarea receptorilor pentru principalele tipuri de senzatii gustative ANALIZATORUL OLFACTIV Simtul mirosului (olfactia) este slab dezvoltata la om, comparativ cu unele animale, exemplu cainele.rolul sau principal consta in a depista prezenta in aer a unor substante mirositoare, eventual nocive, si, impreuna cu simtul gustului, de a participa la aprecierea calitatii alimentelor si la declansarea secretiilor digestive. Receptori analizatorului olfactiv sunt chemoreceptori care ocupa partea postero-superioara a foselor nazale. Epiteliul mucoasei olfactive este format din celule de sustinere, celule bazale (cu inaltime mica) si celule senzitive bipolare. Celulele olfactive sunt neuroni bipolari senzitivi. Ele reprezinta primul neuron senzitiv al analizatorului olfactiv. Dendritele lor sunt asezate la polul apical si depasesc celulele de sustinere, terminandu-se printr-o umflatura numita buton olfactiv. Din acest buton pleaca 6 -8 cili olfactivi care au rolul de a receptiona excitatiile olfactive. Axonii pornesc de la polul azal, patrund in corion unde intra in constructia filetelor nervului olfactiv. Acestea traverseaza gaurile lamei ciuruite a osului etmoid si ajung la bublul olfactiv, unde fac sinapsa cu dendritele celulelor mitrale. Neuroni mitrali multipolari, din bulbul olfactiv reprezinta cel de-al II-lea neuron al caii olfactive. Axonii lor formeaza tractul olfactiv, care se termina prin trigonul olfactiv de la care pleaca stria olfactiva mediala si laterala, delimitand substanta perforata anterioara. Axonii celui de-al doilea neuron ajung la cortexul olfactiv primar. Prelungirile neuronilor din cortexul olfactiv primar se termina in aria entoriala (aria 28), care constituie cortexul olfactiv secundar. Calea olfactiva este singura cale senzoriala care nu are legaturi directe cu talamusul.
Figura 2. Structura mucoasei olfactive si caile olfactive www.anatomymd.go.ro ANALIZATORUL KINESTEZIC Segmentul periferic al analizatorului kinestezic este reprezentat de receptori, numiti proprioceptori, situati in muschi, tendoane, aponevroze, capsule articulare, membrane sinoviale si periost. Ei sunt de mai multe tipuri, si anume: fusurile neuromusculare, corpusculi tendinosi Golgi, corpusculi Vater-Pacini si terminatii nervoase libere neincapsulate. Fusurile neuromusculare- sunt proprioceptori senzitivomotori. Un fus neuromuscular este alcatuit din mai multe fibre musculare striate subtiri invelite intr-o capsula conjunctiva. Fusurile neuromusculare sunt diseminate printre fibrele musculare striate, fata de care se afla in paralel. Sunt excitate de tensiune dezvoltata in timpul contractiei musculare. In constitutia fusurilor neuromusculare intra doua tipuri esentiale de fibre musculare striate, si anume: fibre cu sac nuclear ti fibre cu lant nuclear. Fibrele cu sac nuclear sunt lungi si groase si prezinta doua aspecte diferite: spre polii fibrei, in zonele polare, striatiunile se pastreaza, iar nucleii se afla in sir central.Portiunea centrala a fibrei este mult dilatata , fara striatiuni, necontractila si contine 40 – 50 nuclei. Fibrele cu lant nuclear, subtiri si scurte, au calibrul uniform, pastreaza striatiunile pe tot traiectul, iar nucleii sunt asezati in sir pe toata lungimea lor. Contin miofibrile mai putin numeroase. Fusurile au inervasie senzitiva si motorie. Inervasia senzitiva este asigurata de dendrite ale neuronilor senzitivi din ganglionul spinal. Unele dintre aceste terminatii dendritice se numesc anulospirale si se ruleaza in jurul ecuatorului fibrelor cu sac nuclear, altele numite, in floare, se termina pe ecuatorul fibrelor cu lant nuclear. Inervatia motorie este asigurata de axonii neuronilor gama din cornul anterior al maduvei. Acesti axoni ajung la partea inferioara (periferica) a fibrelor cu sac nuclear si cu lans nuclear pe care le contracta, determinand intinderea portiuni centrale, necontractile, ceea ce duce la excitarea fibrelor senzitive anulospirale si a celor in floare. Excitarea acestor terminatii senzitive din fusul neuromuscular se transmite neuronului alfa, ceea ce duce la contractia fibrelor extrafusale ale muschiului, determinand deci acontractia acestuia. Corpusculii neurotendinosi Golgi- sunt loalizati la jonctiunea dintre muschi si tendon. Un corpuscul Golgi este alcatuit din mai multe fascicule tendinoase, formate din fibre putin dense, scurte si celule tendinoase mari si numeroase. Corpusculi Golgi nu sunt asezati paralel cu fibrele musculare, ci in serie, de aceea ei nu sunt stimulati de intinderea pasiva a muschilor, ci de contractia activa a acestora. Orice contractie musculara dezvolta o crestere a presiunii din tendon si odata cu aceasta o stimulare a corpusculilor Golgi. Impulsurile care pornesc de la nivelul corpusculilor Golgi au un efect inhibitor asupra contractiei musculare, ele putand determina incetarea brusca a contractiei si relaxarea muschiului. Prin aceasta, corpusculi Golgi impiedica contractiile puternice ale muschilor, care ar putea rupe fibrele musculare sau smulge insertiile acestora. Ca si fususrile neuromusculare, corpusculi tendinosi Golgi sunt receptori care nu prezinta fenomenul de adaptare la excitantul specific, respectiv intinderea. Corpusculii Vater-Paccini, sunt receptori tactili situati in hipoderm, tendoane, capsule articulare, ligamente, fascii musculare, periost si pericondru. Excitantul sau stimulul specific al acestora este presiunea exercitata supra formatiunilor in care ei se gasesc. Acesti receptori sunt sensibili la miscarile rapide ale aparatului locomotor si la vibratii, avand un rol important in detectarea acceleratie. Terminatiile nervoase libere se ramifica in toata grosimea capsulei articulare si trasmit sensibilitatea durerosa articulara, cauzata de amplitudinea excesiva a miscarilor. Impulsurile aferente de la proprioceptori sunt conduse pe doua cai: pentru sensibilitatea kinestezica (simtul pozitiei si al miscari in spatiu), prin fasciculele spinobulbare; receptorii acestor cai sunt corpusculii Golgi, Ruffini, Paccini si terminatiile nervoase libere; pentru sensibilitatea proprioceptiva de control al miscarii (simtul tonusului muscular), prin fasciculele spinocerebeloase ventral si dorsal. Receptorii acestei cai sunt fusurile neuromusculare. Rolul fiziologic al analizatorului kinestezit consta in participarea lui la desfasurarea normala a activitatii motorii. Alaturi de analizatorii: vizual, vestibular si cutanat, analizatorul kinestezic contrinuie la reglarea activitatii reflexe subcorticale, care are drept rezultat mentinerea echilibrului si coordonarea fina a miscarilor.
|