Proiect - Analiza pietei autoturismelor

Productia, piata si concurenta in domeniul autoturismelor din Romania se afla inca de la inceputurile lor sub influenta exigentelor interne si, totodata, internationale de cantitate, calitate si structura. In prezent, Romania, ca membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007, are in fata noi perspective economice care vor fi marcate in continuare de ameliorarea productiei si vanzarii de autoturisme, ce au un puternic efect de antrenare pentru ansamblul sistemului economic romanesc.

Piata de autoturisme din tara noastra, in anul 1990, era formata din cele trei marci romanesti de autoturisme (DACIA, ARO SI OLTCIT). In prezent exista circa 39 de marci importate de autoturisme. La acestea se adauga cei doi producatori autohtoni, si anume: Dacia Groupe Renault Mioveni si Daewoo Automobile Romania, care au o retea de comercializare aflata in plina dezvoltare in toata tara asigura piata autoturismelor din tara noastra. Competitia acerba intre importatorii unei singure marci si cei multibrand transforma aceasta piata intr-un camp de lupta in care armele sunt strategiile de marketing, campaniile de publicitate sau discountrile generoase.

Odata cu patrunderea pe piata din Romania a marilor producatori au crescut vizibil calitatea si diversitatea serviciilor privind vanzarea, garantia si postgarantia. Concurenta, posibilitatile variate de finantare si inlaturarea taxelor vamale pentru autoturismele fabricate in Europa au dus, pe langa diversificarea ofertelor, si la scaderea preturilor, acestea tinzand in mod firesc spre o aliniere la cele din Uniunea Europeana, lucru determinat si de un regim fiscal asemanator.

Dupa anul 1990 concurenta pe piata de autoturisme in Romania s-a dezvoltat continuu, ajungand ca in 2006 sa fie inlaturata orice ingradire a concurentei prin liberalizarea pietei de autoturisme in vederea integrarii tarii noastre in Uniunea Europeana. Prin aceasta liberalizare orice agent economic care poate indeplini conditiile impuse de un producator de autoturisme poate deveni importator.

Piata autoturismelor si industria constructoare de componente din Romania formeaza impreuna cel mai important segment al economie care in anul precedent a generat venituri de aproximativ 7.2 milioane de euro.

I.1. Scurt istoric

Kia Motors Corporation – producatorul auto cu cel mai mare ritm de crestere din lume - a fost fondata in 1944 si este cel mai vechi producator corean de autovehicule. Parte a Hyundai – Kya Automotive Group, Kia si-a propus sa devina una dintre cele mai apreciate marci auto din lume. Cu 16 unitati de productie si ansamblare, distribuite in 13 tari, Kia livreaza anuala 1.1 milioane vehicule, comercializate printr-o retea de distributie ce acopera 190 de tari. Astazi, Kia are pete 30.000 de angajati si venituri anuale de 14 milioane USD.

In cele trei decenii, de cand prima masina produsa in Korea a parasit linia de fabricatie, Korea a devenit una dintre primele 5 natiuni producatoare de autovehicule. Kia Motors este mandra de rolul central jucat in acest proces de dezvoltare.

Imapreuna cu Hyundai Motors, Kia Motors este decisa sa devina unul dintre primii 5 producatori mondiali, pana in 2010.

Calitatea si stilul modelelor Kia s-au imbunatatit semnificativ in ultimii ani, pe termen scurt urmand sa devina evidenta o concentrare strategica pe dezvoltarea si implementarea in productie a proiectelor de vehicule cu design si echipamente specifice pietelor de export (USA si Europa).

Gama actuala de modele Kia, disponibila si in Romania, cuprinde nu mai putin de 10 modele cu reprezentare in toate clasele : cinci modele in gama masinilor de oras :Picanto, Rio, Cerato, Magentis si Opirus ; doua modele in gama vehiculelor multifunctionale : Carens si Carnival ; doua modele in gama SUV – urilor : Sorento si Sportage ; si un vehicul comercial : K 2500.

Cu o investitie de peste 3 milioane de dolari si o suprafata de 3000 de mp, dintre care Show Room-ul detine mai bine de 300 mp, Kia Rom Auto reprezinta unul dintre cei mai bine echipati importatori auto de pe piata interna.

Perceptia marcii Kia – autoturisme moderne, performante, fiabile confortabile si practice, cu dotari foarte bune si un raport ideal calitate-prêt – poate constitui baza unei dezvoltari cu succes a afacerii Kia pe piata romaneasca. Kia ofera o gama completa de autovehicule care fac din condus o pacere.

Toate modelele Kia comercializate prin reteaua de distributie a importatorului Kia Rom Auto beneficiaza de 3 ani de garantie in limita a 100.000 km

I.2. Contract de societate

ACTUL CONSTITUTIV

AL SOCIETATII 'Kia Rom Auto' S.R.L.

Intre subsemnatii,

Tudor Ion, nascut in Bucuresti la data 17.04.1968, de cetatenie romana, domiciliat in Bucuresti, str. Revolutiei nr.28, bl. 3G, et. 1, ap. 5, (sectorul 3), posesor a B.I. seria HC nr. 728278, eliberat de Sectia 6 Politie a Mun Bucuresti la data de 23.07.1994

Stancu Iulian, nascut in Bucuresti la data 08.03.1970, de cetatenie romana, domiciliat in Bucuresti, str. Barajului nr. 12, (sectorul 2), posesor a B.I. seria HG nr. 128325, eliberat de Sectia 3 Politie a Mun. Bucuresti la data de 20.o3.1992

a intervenit prezentul contract de societate,

CAPITOLUL I

Denumirea, emblema si forma juridica, sediul, durata

Art. 1 Partile contractante convin sa infiinteze o societate cu raspundere limitata, persoana juridica romana denumita 'Kia Rom Auto.' S.R.L, in conformitate cu dovada disponibilitatii firmei eliberata de Oficiul Registrului Comertului sub nr/.

In orice act, scrisoare sau publicatie care provine de la societate, trebuie sa se mentioneze: denumirea, forma juridica, sediul social, numarul de inmatriculare la Registrul Comertului, codul unic de inregistrare si capitalul social.

Art. 2. Emblema societatii este formata dintr-un desen reprezentand un denumirea marci „Kia” incadrata intr-un oval.

Art. 3. Forma juridica a societatii este societate cu raspundere limitata, constituita potrivit Legii nr. 31/1990.

Art. 4. Societatea va avea sediul in Bucuresti sos. Bucuresti – Ploiesti nr. 40.

In baza hotararii adunarii generale a asociatilor, SOCIETATEA va putea sa-si deschida birouri si sucursale, reprezentante, agentii sau alte sedii secundare in . sau in alte orase din tara sau din strainatate.

Art. 5. Societatea va functiona pe o durata de timp nedeterminata, cu exceptia cazului cand adunarea generala a asociatilor stabileste altfel.

CAPITOLUL II

Obiectul de activitate

Art. 6. Obiectul de activitatea al Societatii, codificat conform dispozitiilor H.G. 656/1997 si Ordinului 601/2002 este:

Domeniul principal de activitatea: 4511 Comert cu autoturisme si autovehicule

Activitatea principala: Comert cu autoturisme si autovehicule

Activitati secundare: 4520 Intretinerea si repararea autovehiculelor

5221 Activitati de servicii anexe pentru transporturi terestre

CAPITOLUL III

Capitalul social si partile sociale

Art. 7 Societatea se constituie cu un capital social, subscris si integral varsat, in numerar de 20.000 lei, divizat in 200 parti sociale avand fiecare valoarea nominala de 100 lei.

Participarea asociatilor fondatori la constituirea capitalului se stabileste

astfel:

domnul Tudor Ion, 100 parti sociale, deci un procent de 50% din capitalul social;

domnul Stancu Iulian,100 parti sociale, deci un procent de 50% din capitalul social;

Majorarea sau reducerea capitalului social se va face pe baza hotararii adunarii generale a asociatilor, cu respectarea dispozitiilor legale.

Drepturile si obligatiile legate de partea sociala urmeaza partile sociale in cazul trecerii lor in proprietatea altor persoane.

Detinerea partii sociale echivaleaza cu adeziunea tacita la prezentul act constitutiv cu eventualele modificari ulterioare.

Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatii sunt obligati numai la plata partilor sociale.

Patrimoniul societatii nu poate fi grevat de datorii sau de alte obligatii personale ale asociatilor.

Un creditor al unui asociat poate formula pretentii numai asupra partii din profitul societatii ce i se va repartiza de catre adunarea generala a asociatilor sau a cotei de parti sociale cuvenite acestuia dupa lichidarea societatii, efectuata in conditiile prezentului statut.

Art. 8. Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.

Asociatii au dreptul de cesiune asupra partilor lor sociale, cu respectarea dreptului de preferinta al asociatilor fondatori mentionati in prezentul act constitutiv.

Transmiterea partiala sau totala a partilor sociale se va face atat intre asociati, cat si fata de tertele persoane daca exista consimtamantul asociatilor care reprezinta cel putin 3/4 din capitalul social, cu respectarea dreptului de preferinta recunoscut celuilalt asociat.

Aportul asociatilor la capitalul social nu este purtator de dobanzi.

Art. 9. Majorarea capitalului social se va face prin: cooptarea de noi asociati (persoane juridice sau fizice), individual si succesiv, noi aporturi ale asociatilor, din rezerve etc.

Prima cooptare a unui nou asociat se face cu unanimitatea voturilor asociatilor fondatori, iar valoarea aportului acestuia nu poate depasi numarul mediu de parti sociale pe asociat fondator. Pentru urmatoarele cooptari de noiasociati, adunarea generala a asociatilor poate hotari modificari in prezentul act constitutiv.

In cazul majorarii capitalului social, cheltuielile aferente modificarii revin integral noului (noilor) asociati.

Reducerea capitalului social se hotaraste in adunarea generala a asociatilor pana la limita minima admisa de lege.

Art. 10.Fiecare parte sociala subscrisa si varsata de asociati confera acestora dreptul la cate un vot egal in adunarea generala a asociatilor, dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului, a activului social, la dizolvarea societatii, conform prezentului act constitutiv si dispozitiilor legale.

Asociatii vor participa la beneficii (profit) si pierderi in functie de aportul adus la capitalul social.

CAPITOLUL IV

Excluderea si retragerea din societate

Art. 11.In cazul excluderii sau retragerii unuia dintre asociati din societate, cel in cauza nu are dreptul la o parte proportionala cu valoarea partilor sociale detinute in societate din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acestora.

Excluderea din societate opereaza in cazurile prevazute de lege.

CAPITOLUL V

Conducerea, administrarea si controlul societatii

Art. 12.Societatea va fi condusa de adunarea generala a asociatilor.

Administratorul societatii va avea calitatea de angajat, scop in care se va incheia un contract de munca intre societate si acesta.

Toate actele care angajeaza patrimoniul societatii vor fi semnate de administratorul societatii.

Art. 13.Administrarea societatii si reprezentarea ei in relatiile cu tertele persoane se va face de catre asociatul Tudor Ion, puterile lui fiind nelimitate.

Mandatul administratorului este pe o durata de patru ani de la data constituirii societatii, mandat care poate fi prelungit de Adunarea generala a asociatilor, in mod expres sau tacit.

Administratorul poate fi revocat de adunarea generala a asociatilor ori de cate ori acesta nu-si indeplineste atributiile, ori le indeplineste necorespunzator.

Partile contractante (asociatii) convin ca gestiunea societatii sa fie controlata de asociati si, la nevoie, de un cenzor desemnat de adunarea generala a asociatilor.

CAPITOLUL VI

Participarea la profit si pierderi

Art. 14.Societatea isi va deschide conturi in devize liber convertibile si in lei la bancile autorizate din Romania, conturi asupra carora are drept liber de dispozitie.

Persoanele care vor semna in numele societatii documentele pentru operatiuni bancare vor avea specimene de semnatura la bancile cu care lucreaza societatea.

Evidenta contabila, bilantul si contul de profit si pierderi se vor tine potrivit reglementarilor in vigoare in Romania si statutului societatii.

Evidenta activitatii economico-financiare a societatii se tine in conformitate cu prevederile legislatiei romane in vigoare si cu metodologia stabilita de Ministerul Finantelor.

Administratorul intocmeste anual bugetul de venituri si cheltuieli si se supune spre aprobare Adunarii generale a asociatilor.

Profitul si pierderile vor fi repartizate asociatilor in proportii corespunzatoare cotei de contributie la capitalul social, dupa plata impozitelor si constituirea fondului de rezerva stabilit de adunarea generala a asociatilor pe baza situatiei financiare anuale.

Repartitia si incasarea dividendelor se va face la incheierea exercitiului economico-financiar, dar si pe parcursul anului, in functie de rezultatele financiare ale societatii.

CAPITOLUL VII

Forta de munca

Art.15.Partile contractante convin ca angajarea personalului societatii sa se faca de administratorul societatii, pe baza de contract individual de munca in conditiile legislatiei in materie.

Asociatii convin ca activitatea societatii se poate realiza si prin aportul lor nemijlocit, existand posibilitatea ca ei sa fie salarizati de societate pentru activitatea depusa.

Adunarea generala va decide asupra necesarului de personal anual si asupra nivelului general de salarizare.

Adunarea generala poate hotari acordarea de premii, gratificatii, indemnizatii si alte plati in functie de posibilitatile societatii si de rezultatele individuale ale salariatilor.

CAPITOLUL VIII

Forta majora

Art.16.Prin forta majora se inteleg situatiile survenite dupa incheierea prezentului contract, imprevizibile si insurmontabile, cum ar fi calamitatile naturale, distrugerile de razboi, inundatiile, cutremurele, catastrofele sau alte cazuri similare.

Prin notificarea fortei majore catre cealalta parte, in termen de cinci zile, partea afectata va fi exonerata de raspundere numai in masura si pentru perioada in care executarea obligatiilor sale este dependenta de forta majora invocata.

CAPITOLUL IX

Litigii

Art.17.Eventualele litigii dintre parti (asociati) se vor rezolva pe cale amiabila si, doar in subsidiar, pe cale judiciara.

Litigiile dintre societate si personalul angajat vor fi solutionate conform prevederilor legislatiei in vigoare.

CAPITOLUL X

Dizolvarea si lichidarea societatii

Art. 18.Societatea se dizolva in urmatoarele situatii:

- imposibilitatea realizarii obiectului social;

- incapacitatea de plata;

- incapacitatea, excluderea, retragerea unui asociat, daca nu se poate continua activitatea cu asociat unic. Moartea unui asociat (persoana fizica) nu este cauza de dizolvare a societatii caci activitatea se va continua cu mostenitorii celui decedat, daca acestia vor accepta mostenirea;

- pe baza hotararii adunarii generale a asociatilor;

- in orice alte situatii prevazute de lege.

CAPITOLUL XI

Dispozitii finale

Art.19.Prevederile prezentului contract se completeaza cu dispozitiile legislatiei romane in vigoare.

Referat: Societatea in comandita simpla Referat: Analiza valorii adaugate

Cheltuielile efectuate de asociati pentru constituirea societatii vor fi inregistrate in bilantul aferent primului an de activitate.

Partile au convenit ca eventualele modificari ale contractului de societate sa fie materializate sub forma unor acte aditionale cu respectarea pevederilor legale in vigoare.

ASOCIATI

Tudor Ion, Stancu Iulian

I.3. Organigrama

II.1. Contabilitatea imobilizarilor corporale

Contabilitatea imobilizarilor corporale se concretizeaza in evidenta sintetica a existentei si miscarii acestora la nivelul unitatii patrimoniale, in evidenta analitica pe categorii de imobilizari corporale si pe fiecare mijloc fix ca obiect de evidenta; calculul amortizarii si inregistrarea sa in contabilitate, urmarirea modului de pastrare si utlizare a imobilizarilor corporale la nivelul locurilor de munca.
Imobilizarile corporale sunt definite de IAS 16 'Imobilizari corporale” ca active materiale nemonetare, care:
a. sunt detinute de o intreprindere pentru a fi utlizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative;
b. pot fi utlizate de intreprindere pe parcursul mai multor perioade de gestiune.
Imobilizarile corporale mai sunt cunoscute si sub denumirile de active corporale, active tangibile sau imobilizari fizice, terminologii care tind a fi inlocuite cu denumirea proprie standardelor internationale, aceea de imobilizari corporale.
Desi IAS 16 « Imobilizari corporale » exclude din aria sa de aplicabilitate investitiile imobiliare, facand trimiterea la IAS 40 « Investitii imobiliare », acestea se numara printre elementele de imobilizari corporale. IAS 40 « Investitii imobiliare », defineste investitiile imobiliare ca fiind acea proprietate imobiliara detinuta mai degraba in scopul inchirierii sau pt cresterea valorii, capitalului sau ambele, decat pentru :
- a fi utilizata in productia de bunuri, prestarea de servicii sau in scopuri administrative ;
- a fi vanduta pe parcursul desfasurarii normale a activitatii.
In functie de caracteristicile tehnice si destinatie, mijloacele fixe pot fi grupate conform planului de conturi in contul 212 « Mijloace fixe » detaliat astfel :
-2121 « Constructii »
-2122 « Echipamente tehnologice »
-2123 « Aparate si instalatii de masurare »
-2124 « Mijloace de transport »
-2125 « Animale si plantatii »
-2126 « Mobilier,aparatura birotica s.a. »
In mod frecvent aceasta grupare a mijloacelor fixe este supusa modificarii ceea ce afecteaza intreaga evidenta operativa si analitica ce trebuie adaptata conform cerintelor.
Unitatile economice cu dotari multiple si cu un volum mare de mijloace fixe pot apela la tehnica moderna de evidenta si calcul, repsectiv la prelucrarea automata a datelor prin intermediul calculatorului dotat in acest scop cu programme speciale.
Intrucat achizitionarea mijloacelor fixe comporta un efort material substantial, unitatea economica poate procura temporar prin inchiriere pe cele de folosinta ocazionala, caz in care se organizeaza o evidenta a lor separata, in conturi extrabilantiere.
Dupa sfera de activitate mijloacele fixe pot fi productive cu participare directa in procesul de productie, si neproductive, care deservesc diverse activitati administrative, sociale etc. Gruparea este importanta intrucat numai mijloacele fixe productive se supun amortizarii.
Pentru unitatile bugetare nu se calculeaza amortizarea, intrucat aceasta constituie, pe de o parte o cheltuiala, iar, pe de alta parte, o majorare a alocatiei bugetare privind acoperirea cheltuielii. In plus, la achizitionarea mijlocului fix, contravaloarea acestuia a fost platita de la buget,inregistrarea amortizarii lui fiind total inutila.

STRUCTURI PRIVIND IMOBILIZARILE CORPORALE
Imobilizarile materializate in bunuri de folosinta indelungata ocupa un loc important in patrimoniul unitatii economice, deoarece exprima capacitatea tehnica de productie in concordanta cu obiectul de activitate.
In cadrul acestei categorii se disting : terenuri si amenajari la terenuri si mijloace fixe.
A. Terenurile se contabilizeaza cu ajutorul contului 211 « Terenuri » detaliat pe urmatoarele sintetice de gradul II :
-2111 « Terenuri »
-2112 « Amenajari la terenuri ».

La intrarea in patrimoniu, stabilirea valorii se face in functie de amplasare, parametri biologici, cai de acces, zona geografica, suprafata etc.

A.Mijloace fixe cuprind bunuri constand intr-un obiect sau complex de obiecte formand un ansamblu integrat care indeplinesc simultan urmatoarele conditii au valoarea mai mare decat limita stabilita de lege si au o durata de utlizare mai mare de 1an.

Toate operatiile economice referitoare la imobilizarile corporale dintr-o unitate patrimoniala sunt consemnate in documente primare (justificative). Astfel intrarile de mijloace fixe, insotite de factura, care nu necesita montaj, dar nu si probe tehnologice, verbal de receptie,intrarile de mijloace fixe care necesita montaj, dar nu si probe tehnologice, precum si cladirile si constructiile speciale care nu deservesc procese tehnologice se consemneaza in documentul Proces verbal de receptie provizorie.

Receptionarea utilajelor supuse montajului si probelor tehnologice, precum si cladirile si constructiile speciale care deservesc procese tehnologice se inregistreaza in documentul Proces verbal de punere in functiune.

Pentru mijloacele fixe intrate prin locatie de gestiune sau concesionare se intocmeste Contract de concesionare sau locatie de gestiune.

Mijloacele fixe ies din patrimoniu,de regula, la expirare duratei normale de functionare prin scoatere din functiune, precum si prin cesiune (vanzare), donatie si alte modalitati.

Scoaterea din functiune se consemneaza in Proces verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe, in care sunt prezentate si concluziile comisiei de scoatere din functiune, precum si materialele sau piesele de schimb rezultate din casare si predate la depozit. Iesirea prin cesiune se consemneaza in Factura.

Evidenta operativa a mijloacelor fixe intrare/iesire din patrimoniu se tine cu ajutorul Registrului numerelor de inventar si a Fisei mijlocului fix.

Registrul numerelor de inventar serveste la atribuirea numerelor de inventar mijloacelor fixe existente in intreprindere, in vederea identificarii lor. Registrul se tine pe grupe de mijloace fixe (cladiri,constructii speciale,masini,utilaje si instalatii de lucru etc.) astfel incat prima cifra a numarului de invetar sa conduca la identificarea grupei. Numarul de invetar atribuit mijlocului fix va fi trecut in toate documentele care il privesc si va fi inscriptionat pe bunul in cauza, pentru identificare. Se intocmeste la compartimentul financiar-contabil si nu circula in intreprindere , fiind document de inregistrare contabila.

Fisa mijlocului fix foloseste pentru evidenta analitica a mijloacelor fixe. Ea se intocmeste la compartimentul financiar-contabil,pentru fiecare mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de acelasi fel si de aceeasi valoare,care au aceleasi cote de amortizare si sunt puse in functiune in aceeiasi luna. Acest document se completeaza pe baza documentelor justificative privind miscarea mijloacelor fixe sau modificarea valorii de inventar prin modernizari, completari sau reevaluari. Fisa mijlocului fix nu circula in intreprindere.

CONTABILITATEA INTRARILOR DE IMOBILIZARI CORPORALE

Intrarea imobilizarilor corporale se poate realiza prin aporturile in natura ale proprietarilor prin achizitionari cu titlu oneros si productie proprie, obtinute cu titlu gratuit si prin donatie, plusuri de inventar, precum si prin asocierea, fuziunea sau achizitionarea de intreprinderi.

Contabilitatea imobilizarilor corporale se tine distinct pentru imobilizarile corporale de patrimoniu, in functiune si pentru investitiile in curs.

Imobilizarile corporale in curs reprezinta investitiile neterminate efectuate in regie proprie sau in antrepriza, care se evalueaza la costul de productie, respectiv la costul de achizitionare reprezentand pretul de deviz al investitiei.Acestea se trec in categoria mijloacelor fixe dupa receptie, la darea lor in folosinta sau punerea in functiune dupa caz.

Investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, luate cu chirie sau in locatie de gestiune se inregistreaza in contabilitatea unitatii patrimoniale care le-a efectuat.

Exemplu 1

Conform facturii nr.303 din 23.02.2002 s-a achizitionat un calculator avand valoarea de 9.999.999. lei, cheltuielile de transport aferente sunt de 500.00 lei, TVA 19%.

Primirea calculatorului :

% = Furnizori de imobilizari 11.305.000

Mijloace fixe9.500.000

TVA deductibila 1.805.000

achitarea facturii furnizorului, conform extrasului de cont :

Furnizori de imobilizari = Conturi curente la banci 11.305.000

CONTABILITATEA IESIRILOR DE IMOBILIZARI CORPORALE

Imobilizarile corporale care apartin agentilor economici pot iesi din patrimoniul acestora prin scoaterea din functiune, complet sau incomplet amortizate,cedare, prin vanzare sau concesionare, precum si datorita unor situatii exceptionale-lipsuri la inventar, degradari etc.

Principalele tipuri de inregistrari in contabilitate in situatia iesirii mijloacelor fixe din patrimoniu se reprezinta in cele ce urmeaza.

Exemplu 2

Conform procesului verbal de scoatere din functiune, s-a scos din functiune un mijloc fix complet amortizat, in suma de 8.500.000lei. Pentru scoaterea din functiune s-au efectuat cheltuieli in suma de 1.500.000 lei de catre un tert care s-au facturat cu TVA 19% si s-au recuperat materiale in suma de 2.000.000 lei. Diferenta de 500.00 lei se varsa la fondul de dezvoltare.

scoaterea din functiune :

Amortizari privind imobilizarile necorporale = Mijloace fixe 8.500.000

cheltuielile efectuate:

% = Furnizori 1.785.000

Alte cheltuieli exceptionale privind operatiile de capital 1.500.000

TVA deductibila                                              285.000

-materiale recuperate

Materiale consumabile = Alte venituri exceptionale privind operatiile de capital 2.000.000

inregistrarea diferentei dintre veniturile obtinute din dezmembrari si cheltuieli effectuate:

Cheltuieli exceptionale privind = Amortizari privind500.000

Amortizarea imobilizarilor                imobilizarile necorporale

II.2 Inregistrari contabile – vanzari/cumparari autoturisme

1.Se primeste (achizitioneaza) un lot de 10 masini in valoare de 100 000 E de la fabrica Kia din Slovacia .

N.O. : « Achizitia de marfuri de la furnizori »

E.P : « valoare marfuri » ↑

« valoare furnizori » ↑

«valoare TVA deductibila » ↑

C.C. : 371 « marfuri » +A→D

401 « furnizori » +P → C

4426 «TVA deductibila » +A→D

F.C.:

%=401 119 000

371 100 000

4426                               19 000

2.Se plateste plateste datoria catre furnizori conform ordinului de plata

N.O.:«plata furnizorului conform ordinului de plata »

E.P. :«valoare furnizori » ↓

«valoare conturi la banci » ↓

C.C.: 401 «Furnizori » -P → D

5121«Conturi la banci in lei » -A → C

F.C. :

401 = 5121 119 000

3. Se inregistreaza adaosul comercial(20%) pentru marfurile achizitionate.

N.O.: « inregistrarea adaosului comercial »

E.P.: « valoare marfuri »↑

«valoare diferente de pret la marfuri» ↑

C.C.: 371 marfuri» +A → D

378 « diferente de prêt la mf » +P → C

F.C. :

371 = 378 20 000

4 Se vinde o masina in valoare de 8 900 E catre RCI Leasing.

N.O.: « vanzare marfuri »

E.P.:«valoare clienti » ↑

« valoare venituri din vanzarea marfurilor »  ↑

«valoare TVA colectat» ↑

C.C.: 4111 «clienti» +A→D

707 «venituri din vanzarea mf » +P →C

4427 «TVA colectat » +P → C

F.C.:

4111 = % 10 600

7078 900

44271 700

5. Se descaraca gestiunea pentru masina vanduta.

N.O.: «descarcarea gestiunii»

E.P.: «valoare cheltuieli privind marfurile» ↑

«valaore marfuri ↓

C.C.: 607 «cheltuieli privind marfurile» +A→ D

371    «marfuri » -A → C

F.C.:

607 = 3718 900

6. Se incaseaza prin banca plate de la client pentru masina vanduta.

N.O.: « incasarea prin banca a platii»

E.P.: «valoare conturi la banci» ↑

«valoare clienti » ↓

C.C.: 5121 «conturi la banci in lei » +A→D

4111 «clienti » -A→C

F.C.:

5121 =4111 10 600

7. Se ridica de la banca si se aduce in casierie contravalaorea in lei a 1000 E pentru achitarea diverselor cheltuieli de la sediu.

N.O.: « aducerea in casierie de la banca »

E.P. : « valoare conturi la banci » ↓

« valoare disp casierie » ↑

C.C.: 5121 « conturi la banci in lei » -A→C

5311 « casa » +A → D

F.C.:

5311= 5121 1000E

8 Se plateste avans pentru deplasare in interesul serviciului de 500 lei.

N.O. “plata avansului pentru deplasarea in interes de serviciu “

E.P. “valoare disp casa “ ↓

“valoarea avansului pentru trezorerie” ↑

C.C. 5311 “casa” A ( - ) →C

542 “avansuri de trezorerie” A ( + ) → D

F.C.

542 = 5311500

9 Se cumpara benzina cu plata in numerar, in valoare de 300 RON , TVA 19 %

N.O. “achizitionarea de benzina”

E.P. “valoarea disp casierie “↓

“valoarea disp combustibilului” ↑

“valoarea TVA deductibil” ↑

C.C. 3022 “combustibil” A ( + ) → D

5311 “casa “ A ( -) →C

4426 “TVA deductibil” A ( + ) → D

F.C.

% =5311 357

3022 300

4426 57

10 Se da in consum benzina cumparata

N.O. “darea in consum a benzinei cumparate”

E.P. “valoare stoc combustibil “↓

“valoare cheltuieli combustibil” ↑

C.C. 3022 “combustibil” A (-)→ C

6022 “cheltuieli cu combustibilul” A ( + ) →D

F.C.

6022 = 3022300

11. Se inchid conturile de cheltuieli.

N.O. : «inchiderea contului de cheltuieli»

E.P. : «valoare cheltuieli privind marfurile» ↑

«valoare cheltuieli combustibil»↑

«valoare profit si pierdere» ↓

C.C.: 607 «cheltuieli privind marfurile» -A→C

6022 «cheltuieli cu combustibilul» -A→C

121 «profit si pierdere» A/P →D

F.C.:

121= %9 200

607 8 900

6022          300

12 Se inchid conturile de venituri

N.O. inchidere conturi venituri

E.P. valoare venit din vanzarea marfurilor ↓

« valoare profit si pierdere»

C.C. 707 venit din vanzarea marfurilor P ( - ) → D

121 «profit si pierdere» C

F.C. :

707= 121 8 900

III. Analiza pietei autoturismelor comercializate de Kia Rom Auto

III.1. Evolutia pietei autoturismelor comercializate de Kia Rom Auto

Piata autohtona de autovehicule se afla intr-un moment fast, vanzarile de masini noi crescand, in primul trimestru al acestui an, cu 24,8% fata de perioada similara a anului 2007. . Odata cu cresterea pietei, se majoreaza si vanzarile de masini produse de marci coreene, chiar mai repede decat piata. In primele sase luni din 2007 erau comercializate in Romania 7.141 de vehicule Hyundai, Chevrolet, Kia si SsangYong, iar in acest an au fost deja vandute, conform APIA, 12.585 de unitati. Ca atare, cota de piata a acestor producatori a crescut de la 5,2% la 7,3% in numai un an.

Kia Rom Auto s-a infiintat in 2004 si pana in 2007 a comercializat 2.160 de autovehicule, avand pentru 2008 un obiectiv de vanzari de 1.250 de unitati. In promovare, importatorul a pus accentul pe fiabilitatea masinii, profitand de un bun raport calitate/pret/dotari. Cresterea vanzarilor este data de modificarea pretului si de sistemul de leasing, dar incetinita de taxele vamale de 30%. Dealerii Kia sunt scoliti atat pe partea de vanzari, cat si pe cea de service, iar showroom-urile se aliniaza la standardele Kia.

Cresterea pietei auto in ultimii ani este incontestabila. Ea se datoreaza unei evolutii generale a economiei, dar mai ales dezvoltarii sistemelor de import si de distributie. Reteaua de dealeri a devenit o prioritate pentru orice importator. Cresterea capacitatii de achizitionare a unei masini este influentata de dezvoltarea si diversificarea ofertei de leasing. Pentru un roman cu un venit mediu achizitionarea unei masini nu mai este un vis. Sistemul cu banii jos la cumparare a fost inlocuit de rate avantajoase. Importatorii propun o paleta larga de modele, adaptata la piata romaneasca, serviciile au fost net imbunatatite si se observa o atentie orientata spre client. Importatorii si reteaua de dealeri atrag potentialii cumparatori prin oferte atractive, mediatizate prin campanii de publicitate agresive. Dezvoltarea segmentului de comunicare si de publicitate a avut un impact vizibil in randul cumparatorilor, care au devenit constienti de diversitatea ofertei.

In top 10 pe 2008 alcatuit de revista AutoExpert, Kia se situeaza pe locul 10 dinte cei mai buni importatori de autovehicule, astfel:

Anii 2006 si 2007 au reprezentat un succes total al companiei pe piata autohtona, tinand cont de cresterea cu aprox. 400 % a vanzarilor inregistrate in 2005, respectiv 30% in 2007 fata de 2006.

Cel mai bine vandut autoturism din import se mentine Renault Simbol, cu 806 unitati livrate in luna aprilie. Pe locul doi a urcat Renault Megane care, cu vanzari de 675 de unitati, a devansat modelele Skoda. Skoda Octavia Tour cade de pe 2 pe 5, cu 475 de autoturisme vandute in luna aprilie, iar Skoda Octavia pierde doua locuri, ajungand pe 6, cu vanzari de 447 de unitati.
Pe locurile 3 si 4 sunt Volkswagen Polo si, respectiv, Kia Cee’d (534 de unitati). In Top 10 se mai afla Opel Astra Classic (vanzari de 409 unitati), Skoda Fabia (369 de masini vandute), Volkswagen Passat (362 de unitati) si Peugeot 207 (295 de unitati). Practic, vanzarile modelelor din Top 10 insumeaza jumatate din piata autoturismelor de import. Astfel cota de piata a Kia Cee’d a ajuns la 6,592.

III.2. Macromediul; Micromediul; Analiza SWOT

Macromediul unei firme se refera la contextul general in care asceasta isi desfasoara activitatea. Astfel piata automobilelor Kia coincide cu piata automobilelor coreene iar volumul vanzarilor acestora pe piata autohtona depinde in mare masura de reglementarile UE.

Pe piata autohtona isi desfasoara activitatea in acest moment patru importatori care distribuie vehicule de provenienta coreeana. Pe langa Chevrolet, Hyundai, Kia si SsangYong, ar putea vinde masini in Romania si cei de la Samsung Motors, parte a grupului Renault, ca si Dacia. Desi cu cativa ani in urma oficiali din cadrul grupului francez pareau gata de a aduce si aceasta marca, actualul director comercial din Romania al grupului, Jacques Daniel, nu pare a fi la fel de increzator. „Deocamdata, nu am discutat cu sefii mei o asemenea idee. Pe termen scurt, va pot spune cu siguranta ca nu va veni, dar pe termen lung, nu stiu inca“, sustine acesta.
Oricum, importatorii de masini coreene au motive de bucurie in acest an. Mai exact, trei dintre ei, pentru ca importatorul SsangYong a vandut numai 130 de unitati fata de 141 cu un an in urma. Ceilalti insa sunt pe cai mari. Chevrolet a avansat de la 2.741 de unitati vandute in semestrul 1 din 2006 la 6.115 in aceeasi perioada a anului 2007, iar Hyundai a urcat de la 3.348 la 5.428 de unitati si nici cei de la Kia nu stau rau deloc iregistrand o crestere de 30% fata de anul anterior.

Cresterea spectaculoasa a cotei de piata a masinilor coreene in numai un an ar putea deveni chiar mai accentuata in urmatoarea perioada. Si asta nu numai pentru ca vor fi importate masini mai competitive, ci pentru ca la Comisia Europeana se discuta un acord care prevede eliminarea totala a taxelor vamale in schimbul deschiderii pietei coreene pentru investitorii din UE. Aceasta initiativa nu pare a fi deloc pe placul Asociatiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Ivan Hodac, secretarul general al ACEA, a declarat ca institutia sa „a atras deja atentia statelor membre si Comisiei Europene asupra riscurilor la care se expun daca rezultatul negocierilor nu va fi unul echitabil“.
Conform oficialului, producatorii coreeni au trimis catre UE peste o treime dintre cele 2,6 milioane de masini exportate in 2007, in timp ce au importat numai 32.689 de masini europene. Conform lui Hodac, „eliminarea taxei vamale de 10% va da coreenilor un avantaj important, care poate fi estimat in medie la 800 de euro/masina. Cu siguranta ca va fi lovita puternic industria auto din UE, dar mai ales producatorii de masini cu preturi reduse.“

Cresterea vanzarilor Kia in Europa, si implicit in Romania este legata de evolutia uzinei din Zilina, Slovacia. Complexul industrial a carui investitie totala se ridica la un miliard de euro, se intinde pe o suprafata de 166 de hectare, productia uzinei fiind programata sa ajunga la 150.000 de unitati pana la sfarsitul acestui an, iar in 2008 la 225.000 de unitati.

Pentru a se impune pe piata europeana Kia a oferit noul c'eed cu o garantie de sapte ani (dintre care primii cinci acopera toate componentele automobilului, in timp ce ultimii doi numai motorul si transmisia.). Strategia garantiei va fi adoptata si in cazul celorlalte modele ale gamei, care pe durata de trei ani nu va mai fi limitata la numarul de kilometri. Pachetul de servicii oferit de catre importator va fi completat de noul program de asistenta rutiera, valabil oriunde pe teritoriul Europei

Micromediul firmei cuprinde un ansamblu de factori externi care afecteaza in mod direct intreprinderea si asupra carora se poate exercita un anume control. Influentand deciziile, strategiile, si tacticile de marketig, schimbarile din acest mediu au o deosebita semnificatie pentru marketeri. Componentii principali ai micromediului sunt: furnizorii, clientii, intermediarii, concurentii si alti detinatori de interes..

In cazul nostru, cand vorbim despre furnizori, ne gandim la „firma mama” Kia, la modul in care aceasta isi satisface comenzile venite de la reprezentantii din diferite tari. Datorita cererii deosebit de mare, inregistrata nai ales de modelul Cee’d, Kia RomAuto, distribuitorul marcii Kia in Romania si-a recalibrat comenzile catre fabrica Kia din Zilina, ceea ce se va traduce in intervale de asteptare mai mici (2-3 saptamani) pentru livrarea masinilor catre clienti precum si in dimensionareaconform noilor conditii a stocului de masini existent. Faptul ca automobilele Kia vor avea o perioada de livrare atat de scurta, practic locul doi dupa Dacia din acest punct de vedere, va constitui un imens avantaj.

Din punct de vedere al clientilor putem spune ca acestia reprezinta cea mai importanta cea mai importanta componenta a micromediului. Componentii clientelei unei firme, grupati dupa natura lor in grupuri omogene pot forma: pietele de consum (formate din consumatorii privati), pietele industriale (formate din utilizatori), pietele de distributie (formate din intermediarii care cumpara pentru a revinde), pietele guvernamentale (formate din cumparatori - organisme publice) si pietele internationale (formate din cumparatori externi). Clientii Kia in Romania fac parte in general din grupul pietelor de consum – consumatorii privati si se pare ca departamentul de marketing al Kia functioneaza extrem de bine tinand cont de cresterile inregistrate. Acestea se traduc printr-o buna cunoastere a caracteristicilor clientului si pietei in care Kia isi desfasoara activitatea si oferirea de autoturisme adaptate nevoilor acestora. Dar o parte a clientelei se regaseste si in grupul pietelor industriale, datorita modelelor utilitare de la Kia – K 2500 si K 2700 – foarte apreciate in mediile industriale.

Intermediarii unei firme sunt agenti economici implicati in promovarea, distribuirea si vanzarea produselor unei firme catre consumatorii finali, respectiv comerciantii de gros si detail, dar si alte categorii, mai putin importante, ca: brokeri, jobberi, curieri, comisionari etc, societati de transport, de asigurari sau agentii de publicitate, de sondare sau de consultanta de marketing. Astfel ca intermediari ai Kia RomAuto ii putem numii pe dealerii distribuitori de autoturisme Kia care acopera aproape intreg teritoriul Romaniei( LUK Motors, Arad ; Asia Motors, Timisoara ;OZ Maraton, Craiova ; KLADO Motors, Iasi ; MARTAX GROUP, Brasov ;AutoConstanta s.a), pe firmele de leasing cu care firma coopereaza ( RCI Leasing), societati de asigurari( Asirom si Allianz Tiriac), s.a.

Concurentii firme similare care urmaresc sa satisfaca aceleasi nevoi ale clientilor, fiind percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor. In aceasta categorie pot intra toate celelalte firme distribuitoare de automobile.

Analiza SWOT

III.3. Mixul de marketing; Tendinte de piata

Mixul de marketing Conceptul mixului de marketing a aparut ca idee a antrenarii resurselor in combinatii diferite, astfel incat sa permita organizatiei realizarea cat mai eficienta a obiectivelor de marketing propuse. Acesta reprezinta in esenta o combinare a unor variabile, structurate astfel incat sa raspund a cel mai bine schimbarilor intervenite in mediul de marketing. Variabilele mixului de marketing sunt considerate variabile interne, cu ajutorul carora managerii iau deciziile si asigura controlul. Aceste variabile sunt: produsul, pretul, promovarea si plasamentul (distributia).

Potrivit conceptiei clasice, produsul este privit ca o suma de atribute si

caracteristici tangibile, fizice si chimice, reunite intr-o forma identificabila.

In conceptia de marketing, produsul reprezinta ansamblul elementelor corporale si acorporale care declanseaza cererea exprimata de consumator pe piata si trebuie prezentat intr-o conceptie de sistem care integreaza alaturi de substanta materiala a bunului intreaga ambianta ce-l inconjoara, formata dintr-o paleta larga de elemente acorporale, simbolice, informationale.

In acest moment pe piata „produsul” dorit de clienti, cel putin din punct de vedere al gamelor de autoturisme ale caror piata o tinteste Kia, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie autoturisme moderne, fiabile, confortabile si practice cu dotari foarte bune si un raport ideal calitate-pret. Kia garanteaza ca conceptia clientilor despre autoturismele produse indeplineste intocmai aceste conditii oferind ca punct de referinta nivelul de crestere a vanzarilor inregistrat in primul trimestru al acestui an.

Pretul este o suma de bani pe care cumparatorul o accepta si este dispus sa

o acorde vanzatorului in schimbul produsului sau serviciului cumparat. Pretul este singura componenta a mixului de marketing care aduce venit. Marimea pretului concretizeaza suma pe care un client este capabil si dispus sa o „sacrifice” pentru a-si satisface o anumita nevoie sau dorinta.

Stabilirea unei politici de pret implica pe de o parte cautarea unor coerente interne, adica determinarea pretului produsului tinand cont de restrictiile de cost si de rentabilitate si pe de alta parte ajungerea la o coerenta externa, adica determinarea pretului produsului tinand cont de capacitatea de cumparare a pietei si de pretul produselor concurente.

Preturile autoturismelor Kia sunt adaptate perfect la cererile clientilor europeni, respectiv romani: calitate si dotari la un pret cat mai accesibil. Acest lucru este datorat deschiderii de fabrici Europa ceea ce duce lao scadere majora a pretului prin eliminarea costurilor de transport dar si unei legislatii europene favorabile(eliminarea taxei vamale de import de 10% ce se traduce prin scaderea pretului cu pana la 800 E)

Promovarea cuprinde toate actiunile prin care firma isi face cunoscute unele idei, produsele sau serviciile sale, diferitelor categorii de public, cu scopul de a fi adoptate de catre acestia sau achizitionate. Pentru a vinde, nu este suficient ca firma sa ofere un produs, la un anumit pret, prin intermediul circuitelor de distributie. Aceasta oferta trebuie insotita de un ansamblu de comunicatii coerente, avand drept scop prezentarea si pozitionarea produsului, trezirea nevoilor si dorintelor pe care le poate satisface, crearea si mentinerea unei imagini favorabile si pe aceste baze, incitarea indivizilor la cumparare.

Produsele Kia sunt promovate atat prin televiziune, cat si prin intermediul presei si al afiselor in mijlocul marilor intersectii di pe arterele principale ale marilor orase. De asemenea pentru promovarea produselo Kia ofera clientilor si doritorilor Test Drive-uri, in urma progamarii anterioare a acestora, on-line sau direct la sediul dealerilor.

Astfel, Kia este sponsorul principal al Australian Tennis Open, sponsor oficial al Davis Cup, partener oficial al FIFA pana in 2014 precum si sponsor oficial al UEFA EURO 2008. Relatia Kia cu fotbalul mondial a inceput in 2002 odata cu FIFA World Cup Korea/Japan si se traduce astazi in sportul romanesc prin contractul recent semnat intre Kia si Sporting Club Vaslui. Astfel, echipa de Liga I, FC Vaslui extinde lista echipelor de fotbal sponsorizate de Kia printre care Atletico Madrid, Girondins de Bordeaux si FC Brussels. Pe baza acestui contract, Kia va putea beneficia de reclama prin mijloacele de promovare ale clubului de fotbal FC Vaslui (pliante, mass-media, site-ul clubului, magazin mobil FC Vaslui) precum si prin afisarea de bannere, expunerea de masini pe stadion, inscriptionarea tricourilor jucatorilor, a tunelului de acces jucatori, a masinii oficiale etc. Se asteapta ca acest parteneriat sa creasca imaginea si gradul de cunoastere a brandului Kia pe plan national, constribuind astfel la construirea activa a brandului la nivel global prin asocierea cu fotbalul, cel mai popular sport din lume. La nivelul sportului romanesc, pe langa fotbal, Kia este implicata si in tenis, fiind masina oficiala si partener oficial FRT.

Plasamentul (distributia) este o componenta importanta a intregii activitati de marketing, strans legata de celelalte elemente ale mixului de marketing pe care le influenteaza si de care este, la randul ei conditionata. Distributia sprijina realizarea efectiva a politicii de produs, asigurand ajungerea pe piata a bunurilor intreprinderii. Ea se interfereaza cu politica de preturi, atat prin articularea structurilor si formelor de

distributie la paleta de preturi practicate, cat si prin aducerea prompta a marfurilor

in locurile si in momentele favorabile obtinerii unor preturi avantajoase. De asemenea, cheltuielile cu distributia participa cu o pondere importanta in structura preturilor. In fine, distributia ofera celui de-al patrulea element al mixului de marketing promovarea – o anumita orientare, iar in unele cazuri ea constituie chiar locul sau obiectul actiunilor promotionale. La randul lor, produsul, pretul si promovarea se plaseaza fata de distributie ca factori stimulativi sau restrictivi, in functie de situatie. Ele pot impune anumite directii strategice de urmat in ceea ce priveste canalele si suportul logistic, mai ales sub aspectul costurilor. Distributia este constituita din ansamblul operatiilor prin care un bun care iese din aparatul de productie este pus la dispozitia consumatorului sau utilizatorului.

Din punct de vedere al acestei componente, distributia, Kia pe plan global si european si Kia RomAuto pe plan national sta foarte bine. Odata cu deschiderea fabricii de la Zilina, Slovacia asigurarea cererii mari de automobile inregistrate mai ales dupa lansarea modelului Cee’d nu a mai constituit o problema pentru Kia. Complexul industrial a carui investitie totala se ridica la un miliard de euro, se intinde pe o suprafata de 166 de hectare, productia uzinei fiind programata sa ajunga la 150.000 de unitati pana la sfarsitul anului 2007, iar in 2008 la 225.000 de unitati suficient pentru acoperirea cererii. Pe plan national distributia se desfasoara la un nivel mult superior altor producatori datorita dealerilor Kia RomAuto din intreaga tara.

Tendinte de piata

Industria auto, asemenea multor alte industrii de pe piata romaneasca, este intr-o inflorire continua. Mari jucatori de renume mondial si-au anuntat intrarea pe piata din Romania, unii dintre acestia plasandu-se strategic pe fostele platforme industriale si anuntand lansarea primelor modele made in Romania; vezi cazul Ford care ar putea incepe productia unui model de clasa mica la Craiova, pana la sfarsitul acestui an.

Observam cum pe fostele platforme industriale, situate in orase precum Craiova, Pitesti si Timisoara, industria auto se dezvolta la turatie maxima. Explicatia alegerii acestor locatii este simpla: se prefera fostele fabrici, pentru a evita inceputul unei afaceri de la zero. Pe fostele platforme industriale, investitorului ii sunt asigurate, intr-o mare masura, sediul, utilajele si forta de munca.

In 2008, piata auto din Romania va fi dominata de o concurenta acerba in toate segmentele, intrucat majoritatea importatorilor si-au extins gamele de modele, acoperind toate clasele auto. Concurenta pe piata auto va fi determinata in primul rand de faptul ca importatorii care au investit in productia interna de masini vor avea posibilitatea sa scoata pe piata modele la costuri mai mici, datorita costurilor reduse de productie si eliminarii taxelor vamale. Aceasta concurenta are insa, si o parte pozitiva, aceea ca ii motiveaza pe cei activi in aceasta industrie sa fie mereu pusi in garda si sa isi surprinda consumatorii, din ce in ce mai informati si, implicit, mai pretentiosi.

Kia produce de asemenea autoturisme din toate clasele auto, dar succesul absolut il are cu automobilul de clasa compacta Cee’d. Dar asta nu se intampla numai in cazul Kia; si alti producatori intampina aceiasi „problema”: piata auto principala este situata in mediul urban astfel ca consumatorii se orienteaza catre autoturisme de clasa compacta dar care sa indeplineasca totusi anumite standarde de calitate.

Concluzii

Cresterea pietei auto in ultimii ani este incontestabila. Ea se datoreaza unei evolutii generale a economiei, dar mai ales dezvoltarii sistemelor de import si de distributie. Producatorii de autoturisme se intrec in inovatii si modalitati de a satisface cat mai bine cerintele clientilor care sunt din ce in ce mai exigenti. Distribuitorii cauta si ei metode de a satisface cat mai rapid nevoile clientilor. Schimbarile in acesta industrie a automobilelor si pe piata de desfacere se produc cu o viteza ametitoare cu care multora le este greu sa tina pasul.

Kia si pe plan national Kia RomAuto, nu numai tine pasul, dar este chiar unul dintre acei producatori care dicteaza pasul.

Bibliografie

-Vonea Octavian, Vonea Razvan, Baesu Viorica - «Contabilitatea pentru

Bacalaureat », Editura Didactica Militans Oradea 2006

-Valentina Capota, Roxana Ionescu, Mirela Dinescu, Ioana Popa, Florin

Lixandru – «Bazele contabilitatii» Editura Niculescu Bucuresti 2006

-Valentina Capota, Florica Popa, Cristina Ghinescu -« Marketingul afacerii(cl a XI-a si a XII-a» Editura Akademos ArtBucuresti 2006

www.kia.ro