Transporturi
Prescriptii referitoare la echipaje, echipament, exploatarea vehiculelor si la documentatiePrescriptii referitoare la echipaje, echipament, exploatarea vehiculelor si la documentatie CAPITOLUL 1 PRESCRIPTII
GENERALE REFERITOARE TRANSPORT
SI Unitati de transport O unitate de transport incarcata cu substante periculoase nu trebuie sa includa in nici un caz mai mult de o remorca (sau semiremorca). Documente care trebuie sa existe la bordul unitatii de transport In plus fata de documentele cerute de alte reglementari, urmatoarele documente trebuie sa se gaseasca la bordul unitatii de transport : a) documentele de transport prevazute la 5.4.1, care sa acopere toate substantele periculoase transportate si, daca este cazul, certificatul de incarcare a containerului prescris la 5.4.2; b) dispozitiile scrise prevazute la 5.4.3 referitoare la toate substantele periculoase transportate; c) (Rezervat) d) un document de identificare, care sa includa o fotografie conform 1.10.1.4, pentru fiecare membru al echipajului. Atunci cand dispozitiile ADR prevad redactarea urmatoarelor documente, acestea trebuie sa se gaseasca de asemenea la bordul unitatii de transport: a) certificatul de agreare mentionat la 9.1.3 pentru fiecare unitate de transport sau element al acesteia; b) certificatul de instruire a conducatorului prescris la 2.1; c) O copie a aprobarii autoritatii competente, atunci cand este stipulat in 5.4.1.2.1c) sau d) sau 5.4.1.2.3.3. Instructiunile scrise prevazute la 5.4.3 trebuie pastrate in cabina conducatorului, intr-un mod care permite identificarea lor cu usurinta. Transportatorul trebuie sa se asigure de faptul ca conducatorii auto implicati sunt capabili sa inteleaga si sa aplice corect respectivele instructiuni. Instructiunile scrise care nu sunt aplicabile substantelor aflate la bordul vehiculului trebuie pastrate separat de documentele pertinente, pentru a se evita orice confuzie. Placardare si semnalizare Orice unitate de transport care transporta substante periculoase trebuie prevazuta cu placi-etichete si o semnalizare conform capitolului 5.3. Mijloace de stingere a incendiilor Dispozitiile care urmeaza se aplica unitatilor de transport pentru substante periculoase, altele decat cele la care se refera paragraful 1.4.2: a) Fiecare unitate de transport trebuie prevazuta cu cel putin un extinctor portabil, pentru clasele de inflamabilitate A, B si C, cu o capacitate minima de 2 kg pudra (sau cu o capacitate corespunzatoare pentru un alt agent extinctor acceptabil), apt sa combata un incendiu la motor sau in cabina unitatii de transport; b) Sunt necesare urmatoarele echipamente suplimentare; i) pentru unitatile de transport cu o masa
maxima admisibila mai mare de 7,5 tone, unul sau mai multe
extinctoare portabile, pentru clasele de inflamabilitate1 A, B
si C, cu o capacitate totala minima de 12 kg
pudra (sau de capacitate echivalenta pentru un alt agent extinctor
acceptabil), din care cel putin unul trebuie sa aiba o
capacitate minima de ii) pentru unitatile de transport cu o masa maxima
admisibila mai mare de 3,5 tone pana la 7,5 tone inclusiv, unul sau
mai multe extinctoare portabile, pentru clasele de inflamabilitate A, B si C, cu o capacitate totala minima
de 8 kg de pudra (sau cu o capacitate corespunzatoare
pentru un alt agent extinctor acceptabil), din care cel putin unul trebuie
sa aiba o capacitate minima de iii) pentru unitatile de transport cu o masa maxima admisibila mai mica sau egala cu 3,5 tone, unul sau mai multe extinctoare portabile, pentru clasele de inflamabilitate A, B si C, cu o capacitate totala minima de 4 kg de pudra (sau cu o capacitate corespunzatoare pentru un alt agent extinctor acceptabil); c) Capacitatea extinctorului(extinctoarelor) prescris(e) la alineatul a) poate fi dedusa din capacitatea totala minima a extinctoarelor prescrise la alineatul b). Unitatile de transport destinate marfurilor periculoase in conformitate cu 1.1.3.6 trebuie sa fie echipate un extinctor portabil pentru clasele de inflamabilitate1 A, B si C, cu o capacitate minima de 2 kg de pudra (sau cu o capacitate corespunzatoare pentru un alt agent extinctor acceptabil), apt sa combata un incendiu la motor sau in cabina unitatii de transport; Agentii extinctori trebuie sa fie corespunzatori pentru utilizare la un vehicul si trebuie sa indeplineasca cerintele din EN 3 "Extinctoare portabile", Partea 1 pana la 6 (EN 3-1:1996, EN 3-2:1996, EN 3-3:1994, EN 3-4:1996, EN 3-5:1996, EN 3-6:1995). Daca vehiculul este echipat cu un extinctor fix, automat sau usor de declansat pentru stingerea unui incendiu la motor, nu este necesar extinctorul mobil corespunzator acestui scop. Agentii extinctori nu trebuie sa degajeze gaze toxice in cabina conducatorului auto sau sub influenta caldurii incendiului. Extinctoarele portabile conforme prescriptiilor de la 1.4.1 sau 1.4.2 de mai sus trebuie prevazute cu un sigiliu care permite sa se verifice daca nu au fost utilizate. In plus, ele vor purta o marca de conformitate cu un standard recunoscut de catre o autoritate competenta, precum si o inscriptie ce indica data (luna, anul) urmatoarei inspectii periodice sau data limita de valabilitate. Extinctoarele trebuie supuse periodic unei inspectii in conformitate cu standardele nationale, pentru a garanta siguranta lor in functionare. Extinctoarele trebuie sa fie instalate pe unitatea de transport astfel incat sa fie usor accesibile pentru echipaj. Instalarea lor trebuie efectuata astfel incat sa fie protejate de efectele climatice si capacitatea lor operationala sa nu fie afectata. Echipamente diverse Orice unitate de transport pentru substante periculoase trebuie prevazuta cu : a) echipamentul de siguranta de uz general urmator: - pentru fiecare vehicul, cel putin o cala de dimensiuni adecvate pentru greutatea vehiculului si diametrul rotilor; doua dispozitive de avertizare independente (de exemplu, conuri sau triunghiuri reflectorizante sau lumini de semnalizare portocalii, independente de instalatia electrica a vehiculului); o vesta fluorescenta adecvata sau alta imbracaminte de avertizare (asemanatoare, de exemplu, celei descrise in standardul european EN 471) pentru fiecare membru al echipajului vehiculului; o lanterna de buzunar (vezi, de asemenea, punctul 3.4) pentru fiecare membru al echipajului vehiculului; b) un dispozitiv de protectie respiratorie conform prescriptiei suplimentare S7 (a se vedea capitolul 5), atunci cand aceasta este aplicabila, conform indicatiilor din coloana (19) a tabelului A din capitolul 3.2 ; c) cu protectia individuala si echipamentul necesar pentru luarea masurilor suplimentare si/sau speciale indicate in instructiunile scrise prevazute la 5.4.3. CAPITOLUL 2PRESCRIPTII
REFERITOARE ECHIPAJULUI VEHICULULUI Prescriptii generale referitoare la instruirea conducatorilor auto Conducatorii vehiculelor care transporta marfuri periculoase trebuie sa detina un certificat eliberat de catre autoritatea competenta sau de orice organism recunoscut de aceasta autoritate, care sa ateste ca au participat la un curs de formare si au reusit la o examinare privind cerintele speciale pe care trebuie sa le satisfaca in timpul transportului de substante periculoase. Conducatorii vehiculelor care transporta marfuri periculoase trebuie sa urmeze un curs de formare de baza. Formarea trebuie efectuata in cadrul unui stagiu aprobat de catre autoritatea competenta. Aceasta are drept obiectiv esential sensibilizarea conducatorilor asupra riscurilor care se pot intalni la transportul de substante periculoase si prezentarea notiunilor de baza indispensabile pentru reducerea la minimum a riscului de producere a unui incident si, in cazul in care ar surveni unul, sa fie capabili sa ia masurile necesare pentru propria lor siguranta si pentru cea a publicului si pentru protectia mediului, precum si pentru a limita efectele incidentului. Aceasta formare, care trebuie sa cuprinda lucrari practice individuale, trebuie, in calitate de formare de baza pentru orice categorie de conducatori, sa fie orientata cel putin pe subiectele mentionate la punctul 2.2.3.2. Conducatorii vehiculelor care transporta
substante periculoase in cisterne fixe sau demontabile, cu o capacitate
mai mare de 1 m , conducatorii de
vehicule‑baterie cu o capacitate totala mai mare de Conducatorii vehiculelor care transporta substante sau obiecte din clasa 1 (a se vedea prescriptia suplimentara S1 din capitol 5), sau anumite substante radioactive (a se vedea dispozitiile speciale S11 si S12 din capitol 5) trebuie sa fi urmat un curs de specializare orientat cel putin pe subiectele mentionate la 2.2.3.4 sau 2.2.3.5. La intervale de cinci ani, conducatorul auto trebuie sa poata demonstra, prin mentiunile de pe certificatul sau, in fata autoritatii competente sau a oricarui organism recunoscut de catre aceasta autoritate, ca, in cursul anului precedent datei de expirare a certificatului sau, a urmat o formare de reciclare si a reusit la examinarea corespunzatoare. Noua perioada de valabilitate incepe de la data de expirare a certificatului. Cursurile initiale sau de reciclare pentru formarea de baza si cursurile initiale sau de reciclare pentru specializare pot avea loc sub forma de cursuri polivalente, realizate integral, cu aceeasi ocazie si de catre acelasi organism de formare. Cursurile de formare initiale, cursurile de reciclare, lucrarile practice, examenele, precum si rolul autoritatilor competente trebuie sa indeplineasca dispozitiile de la 2.2. Orice certificat de formare conform prescriptiilor din prezenta sectiune, eliberat conform modelului reprodus la paragraful 2.2.3 de catre autoritatea competenta a unei Parti contractante sau de orice organism recunoscut de aceasta autoritate, trebuie acceptat pe durata sa de valabilitate de catre autoritatile competente ale altor Parti contractante. Certificatul trebuie redactat in limba sau intr-una din limbile tarii autoritatii competente care a eliberat certificatul sau care a recunoscut organismul care l-a eliberat si, daca aceasta limba nu este engleza, franceza sau germana, in engleza, in franceza sau in germana, in afara cazului in care exista o dispozitie contrara in acordurile incheiate intre tarile implicate in operatiunea de transport. Prescriptii speciale referitoare la instruirea conducatorilor auto Cunostintele teoretice si practice indispensabile trebuie oferite prin intermediul unor cursuri de formare teoretica si unor lucrari practice. Ele trebuie controlate prin intermediul unei examinari. Organismul de formare trebuie sa garanteze faptul ca instructorii cunosc bine si iau in considerare cele mai recente tendinte din reglementari si din prescriptiile de formare referitoare la transportul de substante periculoase. Invatamantul trebuie sa fie legat de practica. Programa de invatamant trebuie stabilita in conformitate cu acordul, pe baza subiectelor vizate la punctele 2.2.3.2 pana la 2.2.3.5. Formarea initiala si reciclarea trebuie sa includa, de asemenea, lucrari practice individuale (a se vedea 2.2.4.5). Structura formarii Formarea initiala si reciclarile trebuie oferite sub forma unor cursuri de baza si, daca este necesar, de specializare. Cursurile de baza trebuie sa fie orientate cel putin pe urmatoarele subiecte: a) Prescriptii generale aplicabile transportului de substante periculoase; b) Principalele tipuri de riscuri; c) Informare referitoare la protectia mediului prin controlul transferului de deseuri; d) Masuri de prevenire si de siguranta adecvate pentru diferitele tipuri de riscuri; e) Comportamentul dupa un accident (primul ajutor, siguranta circulatiei, cunostinte de baza referitoare la utilizarea echipamentelor de protectie etc.); f) Marcarea, etichetarea, placardarea si semnalizarea de culoare portocalie; g) Ce trebuie sa faca un conducator de vehicul si ce nu trebuie sa faca in timpul transportului de substante periculoase; h) Scopul si functionarea echipamentului tehnic al vehiculelor; i) Interdictii de incarcare in comun pe un acelasi vehicul sau container; j) Precautii ce trebuie luate in timpul incarcarii si descarcarii marfurilor periculoase; k) Informatii generale referitoare la responsabilitatea civila; l) Informatii asupra operatiunilor de transport multimodal; m) Manipularea si ancorarea coletelor; n) Instructiuni privind comportamentul in tunele (prevenire si siguranta, masuri de luat in caz de incendiu sau alte situatii de urgenta etc.). Cursurile de specializare pentru transportul in cisterne trebuie sa fie orientate cel putin pe urmatoarele subiecte: a) Comportamentul in mers al vehiculelor, inclusiv deplasarile incarcaturii; b) Prescriptii speciale pentru vehicule; c) Cunoasterea generala teoretica a diferitelor sisteme de incarcare si de golire; d) Dispozitii suplimentare specifice, referitoare la utilizarea vehiculelor (certificate de agreare, marcaje de agreare, placardare si semnalizare de culoare portocalie etc.). Cursul de specializare pentru transportul de substante si obiecte apartinand clasei 1 trebuie sa se refere cel putin la urmatoarele subiecte : a) Riscurile specifice substantelor si obiectelor explozive si pirotehnice; b) Prescriptii speciale referitoare la incarcarea in comun a substantelor si obiectelor apartinand clasei 1. Cursul de specializare pentru transportul de substante radioactive apartinand clasei 7 trebuie sa se refere cel putin la urmatoarele subiecte : a) Riscurile specifice pentru radiatiile ionizante; b) Prescriptii speciale referitoare la ambalarea, manipularea, incarcarea in comun si ancorarea substantelor radioactive; c) Masuri speciale ce trebuie luate in cazul unui accident care implica substante radioactive. Programul de formare initiala Durata minima a partii teoretice a fiecarui curs de formare initiala sau parte a cursurilor polivalente trebuie sa se imparta dupa cum urmeaza :
Durata totala a cursului polivalent poate fi stabilita de catre autoritatea competenta, care trebuie sa pastreze durata cursului de baza si a cursului de specializare pentru transportul in cisterne, care insa pot fi completate prin cursuri de specializare intensive pentru clasele 1 si 7. Sedintele de invatamant dureaza in principiu 45 de minute. Fiecare zi de cursuri nu poate sa cuprinda, in mod normal, mai mult de opt sedinte de invatamant. Lucrarile practice individuale trebuie sa se inscrie in cadrul formarii teoretice si trebuie sa se refere cel putin la acordarea primului ajutor, lupta impotriva incendiilor si dispozitiile ce trebuie luate in caz de incident sau accident. Programul de reciclare Formarea de reciclare, care are loc la intervale regulate, are drept scop actualizarea cunostintelor conducatorilor; acestea trebuie sa se refere la noutatile tehnice sau juridice, sau la substantele de transportat. Formarea de reciclare trebuie incheiata inaintea termenului limita al perioadei indicate la 2.1.5. Durata formarii de reciclare, inclusiv exercitiile practice individuale, trebuie sa fie de cel putin doua zile. Fiecare zi de formare nu poate sa cuprinda, in mod normal, mai mult de opt ore de invatamant. Aprobarea formarii Cursurile de formare trebuie aprobate de catre autoritatea competenta. Aceasta agreare este acordata ca raspuns la o cerere scrisa. Cererea de aprobare trebuie insotita de urmatoarele documente: a) Un program de formare detaliat care precizeaza subiectele predate si indica orarul si metodele de predare prevazute; b) Calificarile si domeniile de activitate ale cursantilor; c) Informatii privind locurile unde se desfasoara cursurile si materialele pedagogice, precum si asupra conditiilor puse la dispozitie pentru exercitiile practice; d) Conditiile de participare la cursuri, de exemplu, numarul de participanti. Autoritatea competenta trebuie sa organizeze supravegherea formarii si examinarile. Autoritatea competenta trebuie sa acorde aprobarea in scris, cu respectarea urmatoarelor conditii: a) Formarea trebuie oferita conform documentelor ce insotesc cererea; b) Autoritatea competenta isi rezerva dreptul de a trimite persoane autorizate sa asiste la cursurile de formare si la examinari; c) Autoritatea competenta trebuie informata din timp asupra datelor si locurilor fiecarui curs de formare; d) Aprobarea poate fi retrasa daca aceste conditii nu sunt satisfacute. Documentul de aprobare trebuie sa indice daca cursurile respective sunt cursuri de baza sau de specializare, sau, cursuri de formare initiala sau de reciclare. Daca, dupa ce a primit o aprobare pentru cursurile de formare, organismul de formare doreste sa aduca modificari de detaliu cursurilor aprobate, respectivul organism trebuie sa solicite in prealabil o aprobare din partea autoritatii competente, in special daca este vorba despre modificari referitoare la programul de formare. Examinari Examinari pentru cursul de baza initial Odata incheiata formarea de baza, inclusiv lucrarile practice, aceasta trebuie sa faca obiectul unei examinari. In timpul examinarii, candidatul trebuie sa demonstreze ca poseda cunostintele, discernamantul si aptitudinile necesare exercitarii profesiunii de conducator de vehicul pentru transportul de marfuri periculoase, asa cum este prevazut in cursurile de formare de baza. In acest scop, autoritatea competenta sau organismul agreat de aceasta trebuie sa pregateasca o lista de intrebari referitoare la subiectele rezumate la 2.2.3.2. Intrebarile puse in cadrul examinarii trebuie extrase din aceasta lista. Candidatii nu trebuie sa cunoasca intrebarile alese din lista inaintea examinarii. Cursurile polivalente pot face obiectul unei examinari unice. Fiecare autoritate competenta trebuie sa supervizeze modalitatile de examinare. Examenele trebuie sa aiba loc in scris sau in scris si oral. Candidatii trebuie sa ofere raspunsuri corespunzatoare la cel putin 25 de intrebari scrise. Examinarea trebuie sa dureze cel putin 45 minute. Intrebarile pot comporta un grad variabil de dificultate si pot avea o pondere diferita. Examinari in cadrul cursurilor initiale de specializare pentru transportul in cisterne sau pentru transportul de substante si obiecte explozive sau substante radioactive Candidatul care a reusit la examinarea pentru cursurile de baza si a urmat cursul de specializare pentru transportul in cisterne, transportul de substante si obiecte explozive sau transportul de substante radioactive, este autorizat sa se prezinte la examinarea care vizeaza specializarea. Aceasta examinare trebuie sa aiba loc si trebuie supervizata in aceleasi conditii ca si cele indicate la 2.2.7.1. Trebuie puse cel putin 15 intrebari referitoare la cursul de specializare. Examinari pentru formarea de reciclare Dupa ce a urmat o formare de reciclare, candidatului trebuie sa i se permita sa ia parte la examinarea corespunzatoare. Aceasta examinare trebuie sa aiba loc si trebuie supervizata in aceleasi conditii ca si cele indicate la 2.2.7.1. Trebuie puse cel putin 15 intrebari referitoare la formarea de reciclare. Certificatul de formare a conducatorului Conform punctului 2.1.8, certificatul trebuie eliberat : a) Dupa incheierea unui curs de formare de baza, cu conditia ca respectivul candidat sa fi reusit la examinare conform punctului 2.2.7.1; b) Daca este cazul, dupa incheierea unui curs de specializare pentru transportul in cisterne, transportul de substante si obiecte explozive sau transportul de substante radioactive, sau dupa ce candidatul a obtinut cunostintele vizate in dispozitiile speciale S1 si S11 ale capitolului 5, cu conditia ca acel candidat sa fi reusit la examinare, conform punctului 2.2.7.2. Certificatul trebuie reinnoit daca respectivul candidat face dovada participarii sale la o formare de reciclare conform 2.1.5 si daca a reusit la examinare conform punctului 2.2.7.3. Certificatul trebuie sa aiba forma de prezentare conform modelului de mai jos. Se recomanda ca acest document sa aiba formatul permisului de conducere national european, respectiv A7 (105 mm x 74 mm), sau sa aiba forma unei file duble care poate fi impaturita la acest format. Model de certificat
Formarea intregului personal, in afara conducatorilor care detin un certificat conform cu 2.1, care participa la transportul rutier de substante periculoase Toate persoanele ale caror functii au legatura cu transportul rutier de substante periculoase trebuie sa fie instruite, conform capitolului 1.3, cu privire la dispozitiile ce reglementeaza transportul acestor substante, in plus fata de responsabilitatile si functiile lor. Aceasta prescriptie se aplica, de exemplu, personalului utilizat de catre transportator sau expeditor, personalului care incarca si descarca substantele periculoase, personalului care lucreaza in punctele de tranzit si incarcare si conducatorilor vehiculelor altii decat cei care detin un certificat conform cu 2.1, care participa la transportul rutier de marfuri periculoase. CAPITOLUL 3 PRESCRIPTII DIVERSE CARE TREBUIE SA FIE RESPECTATE DE CATRE ECHIPAJUL VEHICULULUI Pasageri In afara membrilor echipajului, este interzis transportul de pasageri in unitatile de transport care transporta marfuri periculoase. Folosirea aparatelor de stingere a incendiilor Membrii echipajului vehiculului trebuie sa cunoasca utilizarea aparatelor de stingere a incendiilor. Interdictia de deschidere a coletelor Se interzice conducatorului sau insotitorului sa deschida un colet care contine substante periculoase. Aparate portabile de iluminare Se interzice patrunderea intr-un vehicul cu aparate de iluminare cu flacara. In plus, aparatele de iluminare utilizate nu trebuie sa prezinte nici o suprafata metalica susceptibila de a produce scantei. Interdictia de a fuma Pe parcursul manipularii, se interzice fumatul in apropierea vehiculelor si in vehicule. Functionarea motorului in timpul incarcarii sau descarcarii Cu exceptia cazurilor in care utilizarea motorului este necesara pentru functionarea pompelor sau a altor mecanisme care asigura incarcarea sau descarcarea vehiculului si atunci cand legea din tara in care se afla vehiculul permite aceasta utilizare, motorul trebuie oprit in timpul operatiunilor de incarcare si de descarcare. Utilizarea franei de mana Nici o unitate de transport pentru substante periculoase nu trebuie sa stationeze fara ca franele de parcare sa fie actionate. CAPITOLUL 4 PRESCRIPTII REFERITOARE
|
Semn si semnal |
Categorie tunel |
Niciun semn |
Tunel de categoria A |
Semn cu un panou aditional indicand litera B |
Tunel de categoria B |
Semn cu un panou aditional indicand litera C |
Tunel de categoria C |
Semn cu un panou aditional indicand litera D |
Tunel de categoria D |
Semn cu un panou aditional indicand litera E |
Tunel de categoria E |
Coduri de restrictii pentru tuneluri
Restrictiile pentru transportul de marfuri specifice prin tuneluri se bazeaza pe codul de restrictii pentru tuneluri al acestor marfuri, indicate in Coloana (15) din Tabelul A din Capitolul 3.2. Codurile de restrictii pentru tuneluri sunt puse intre paranteze in partea inferioara a celulei. Atunci cand "(-)" este indicat in locul unuia din codurile de restrictii pentru tuneluri, substantele periculoase nu sunt supuse nici unei restrictii pentru tuneluri; pentru marfurile periculoase clasificate la numerele UN 2919 si 3331, restrictiile privind trecerea prin tuneluri pot face, totusi, parte din acordul special aprobat de autoritatea(autoritatile) competenta(e) in baza punctului 1.7.4.2.
Cand o unitate de transport contine marfuri periculoase carora li s-au atribuit coduri diferite de restrictie pentru tuneluri, cele mai restrictive din aceste coduri de restrictie pentru tuneluri vor fi atribuite intregii incarcaturi.
Marfurile periculoase transportate in conformitate cu 1.1.3 nu se supun restrictiilor pentru tuneluri si nu vor fi luate in considerare in momentul stabilirii codului de restrictie pentru tunel ce va fi atribuit intregii incarcaturi a unei unitati de transport.
Restrictii privind trecerea unitatilor de transport ce transporta marfuri periculoase prin tuneluri
Odata stabilit codul de restrictie pentru tuneluri ce va fi atribuit intregii incarcaturi a unitatii de transport, restrictiile privind trecerea acestei unitati de transport prin tuneluri sunt urmatoarele:
Cod de restrictie pentru tuneluri pentru intreaga incarcatura |
Restrictia |
B |
Trecerea interzisa prin tuneluri din categoriile B, C, D si E |
B1000C |
Trecerea interzisa prin tuneluri din
categoria B atunci cand masa totala neta de explozibil per unitate
de transport depaseste Trecerea interzisa prin tuneluri din categoriile C, D si E |
B1D |
Trecerea interzisa prin tuneluri din categoriile B si C atunci cand sunt transportate in rezervoare; Trecerea interzisa prin tuneluri din categoriile D si E |
B1E |
Trecerea interzisa prin tuneluri din categoriile B, C si D atunci cand sunt transportate in rezervoare; Trecerea interzisa prin tuneluri din categoria E |
C |
Trecerea interzisa prin tuneluri din categoriile C, D si E |
C5000D |
Trecerea interzisa prin tuneluri din
categoria C atunci cand masa totala neta de explozibil per unitate
de transport depaseste Trecerea interzisa prin tuneluri din categoriile D si E |
C1D |
Trecerea interzisa prin tuneluri din categoria C atunci cand sunt transportate in rezervoare; Trecerea interzisa prin tuneluri din categoriile D si E |
C1E |
Trecerea interzisa prin tuneluri din categoriile C si D atunci cand sunt transportate in rezervoare; Trecerea interzisa prin tuneluri din categoria E |
D |
Trecerea interzisa prin tuneluri din categoriile D si E |
D1E |
Trecerea interzisa prin tuneluri din categoria D atunci cand sunt transportate in vrac sau in rezervoare; Trecerea interzisa prin tuneluri din categoria E |
E |
Trecerea interzisa prin tuneluri din categoria E |
|
Trecerea permisa prin toate tunelurile (pentru numerele UN 2919 si 3331, vezi de asemenea 6.3.1) |
NOTA: De exemplu, trecerea unei unitati de
transport ce transporta UN 0161, pulbere, fara fum, codul de
clasificare 1.3C, codul de restrictie pentru tuneluri C5000D, intr-o cantitate ce reprezinta o masa
totala neta de explozibil de
Pentru definirea claselor de inflamabilitate, a se vedea standardul EN 2:1992, Clasificarea incendiilor.
Contact |- ia legatura cu noi -| | |
Adauga document |- pune-ti documente online -| | |
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| | |
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |
|
|||
|
|||
Lucrari pe aceeasi tema | |||
| |||
|
|||
|
|||