Giratia navei - elementele curbei de giratie

1.ELEMENTELE CURBEI DE GIRATIE

Curba de giratie este curba descrisa de centrul de greutate al navei, atunci cand se executa schimbari de drum, din momentul punerii carmei si pana in momentul venirii la noul drum.

Se definesc:

-D1, drum initial;

-D2, drum final;

-A, momentul punerii carmei in Td;

-B, momentul inceperii giratiei efective;

-C, sfarsitul giratiei, cand nava se gaseste pe D2.

Figura 2.15. Fazele de giratie

1)Ab, faza initiala, incepe in momentul punerii carmei, si se afarsesc cand nava incepe efectiv sa gireze; dureaza cca 10 – 15 secunde.

2)BC, faza de evolutie, cand nava gireaza efectiv. Este un arc de spirala logaritmica. Axul longitudinal al navei nu este tangent la curba de giratie, ci face un unghi cu acesta, numit unghi de derivatie (b

Daca giratia ar continua, nava s-ar inscrie pe un cerc, faza numita:

3)faza giratiei uniforme.

se definesc:

DG = diametrul de giratie;

DG’ = diametrul tactic de giratie.

-a , unghi de intoarcere (a = D2 – D1);

-E , punct teoretic de intoarcere;

-d , distanta la noul drum (d = EB);

-d1 , distanta intermediara (d1 = BC);

-Rg , raza de giratie;

-Sa , spatiul parcurs in giratie;

-T180 , timp necesar unei intoarceri cu 180

-BF , avans;

-CF , abatere laterala.

Figura 2.16.  Elementele curbei de giratie

La bordul navei, in cadrul probelor de maree, se determina RG, T180, avansul si abaterea laterala (acestea doua din urma doar la navele cu deplasament foarte mare), pentru toate regimurile de viteza si pentru toate unghiurile de carma. Tabelul cu aceste valori se afiseaza in timonerie, datele fiind utile pentru trasarea curbei de giratie in estima grafica.

2.TRASAREA CURBEI DE GIRATIE IN ESTIMA GRAFICA

Curba de giratie se traseaza in estima grafica doar atunci cand navigatia se tine pe harti costiere speciale (scari mai mari de 1:150.000). Reprezentarea acesteia pe harti la scari mai mici (de ex. 1:250.000) nu are sens, deoarece raza de giratie apare, la astfel de scari. Foarte mica.

Curba de giratie se traseaza doar in navigatia de mare precizie, la treceri prin zone periculoase, stramtori, etc.

In practica apar doua situatii distincte:

-giratia planificata;

Referat: Introducere in expertiza si in expertiza caltatii marfurilor Referat: Metodologia efectuarii expertizei merceologice - studierea documentelor operative

-giratia neplanificata.

Fiecare din aceste situatii se pot rezolva utilizand raza de giratie sau avansul si ab. Laterala.

GIRATIA PLANIFICATA:

Rezolvarea cu RG :

Se dau  : D1, D2, B, RG.

Se cer    : coordonatele punctului final C.

Figura 2.17. Giratia planificata.  Rezolvare cu raza de giratie

-se pune pe harta punctul initial al giratiei (B);

-se ridica o perpendiculara pe D1 in bordul in care se executa intoarcerea;

-se masoara RG pe aceasta perpendiculara, obtinand 0, centrul cercului de giratie;

-se traseaza un arc de cerc de raza RG, cu centrul in 0;

-se masoara cu echerul raportor drumul final D2, si se transleaza pana cand devine tangent la cerc; punctul de tangenta este chiar punctul C;

-se determina Ta si Sa cu relatiile cunoscute;

-se calculeaza ml cu relatia:

ml = Sa / f

-se calculeaza ora si Cl in punctul C:

02 = 01 + Ta Cl2 = Cl1 + ml

REZOLVAREA CU Av. SI Ab.Lat.

Se dau  : D1, D2, B, Av., Ab.Lat.

Se cer    :C.

Figura 2.18. Giratia planificata.  Rezolvare cu avansul si abaterea laterala

-se prelungeste D1 si se masoara pe aceasta prelungire Av., rezultand punctul F;

-se ridica o perpendiculara in F pe D1;

-se masoara pe aceasta perpendiculara Ab.Lat. obtinand punctul final al giratiei C. in continuare se procedeaza analog.

GIRATIA NEPLANIFICATA:

Rezolvarea cu RG:

Se dau  :D1, D2, RG.

Se cer    : B, C.

-se traseaza D1 si D2 pe harta;

-se duc paralele la D1 si D2 la distanta RG fata de acestea; intersectia acestor paralele dau centrul cercului de giratie 0;

-se traseaza un arc de cerc de raza RG cu centrul in 0; punctele de tangenta cu D1 si D2 sunt B, respectiv C.

-se traseaza ora si citirea la loch in punctulB;

-se calculeaza Ta si Sa cu relatiile cunoscute;

-se calculeaza ml parcurs in giratie (ml = Sa / f);

-se calculeaza 0 si Cl in punctul C: (0c = 0B + Ta ; Clc = ClB + ml)

Figura 2.25. Giratia neplanificata.  Rezolvare cu raza de giratie

Giratia planificata nu se poate rezolva cu Av. Si Ab.Lat. deoarece nu se cunoaste punctul initial al giratiei B.

Se dau in continuare relatiile dintre Av., Ab.Lat. si RG:

Ab.Lat. = 2 RG sin²(a ; Av. = RG sina

Problema trasarii curbei de giratie se poate rezolva rapid si corect cu ajutorul tablei de giratie (tabla 15, pag.57, DH-90)

3. UTILIZAREA TABLEI DE GIRATIE

Giratia planificata:

-se intra in tabla 15 cu a si RG si se scot d si Sa

-din punctul B, in prelungirea lui D1, se pune segmentul BE = d (distanta la noul drum), obtinand punctul E (punct teoretic de intoarcere);

-din E se traseaaza D2;

-pe D2 se masoara segmentul EC = d, obtinand punctul final al giratiei ©;

-se intra in tabla 15 cu a si T180 si se scot Ta

-in continuare, 0 si Cl in punctul C se estimeaza astfel;

-0C = 0B + Ta

-ml = Sa / f;

-ClC = ClB + ml;

Giratia neplanificata:

-se traseaza D1 si D2; la intersectia lor se va gasii punctul E;

-se intra in tabla 15 RG si a si se scot Sa si d1;

-din E se masoara pe D1 si pe D2 segmentul d1, se scoate Ta si se vor estima 0 si C1 in B si C, asa cum s-a vazut.