Coridoare de transport europene prin Romania - harta - reteaua strategica

Acces si Transport

1 Reteaua strategica

Figura 1: Coridoare de transport europene

Sursa: UE

Romania este asezata la intersectia mai multor coridoare de transport europene, care  leaga Europa de sud-est cu nordul si vestul. Aceste coridoare formeaza "coloana vertebrala" strategica a legaturilor strategice terestre interne si externe din Romania si reprezinta principalele investitii in artere de infrastructura, astfel:

• Coridorul VII, Dunarea, care leaga Marea Neagra de Marea Nordului

• Coridorul IV, un coridor rutier si feroviar care face legatura dintre Germania in vest si Europa de sud-est. Dupa ce trece prin Germania, Austria, Slovacia si Ungaria, coridorul se ramifica in trei artere cu punct terminus la Istanbul, Salonic si respectiv Constanta. Principalul drum, E68, intra in Romania la Nadlac si se bifurca la Arad. Artera de sud, spre Istanbul si Salonic trece prin Timisoara si Craiova ca sa traverseze Bulgaria la Calafat. Artera Constanta, E81, trece prin Sibiu, Pitesti si Bucuresti  spre Constanta. Elementul feroviar al arterei Constanta a Coridorului IV are un traseu mai spre nord decat soseaua si trece prin Brasov.

• Coridorul IX, un coridor rutier si feroviar care face legatura intre Finlanda, Lituania in nord si Grecia in sud. Acesta artera de transport trece prin Minsk, in Belarus, Moscova, Moldova, Romania si Bulgaria spre Grecia. In Romania, coridorul trece prin Albita la granita cu Moldova, Focsani, Buzau, Bucuresti si intra in Bulgaria la Giurgiu. Traseul rutier este E85. Componenta feroviara a Coridorului IX urmeaza traseul coridorului rutier, E85.

Infrastructura de transport din Romania a suferit timp indelungat din cauza unei serioase lipse a investitiilor. Ca rezultat, infrastructura existenta este aglomerata. Ca exemplu, volumul bunurilor transportate pe kilometrul de drum in Romania este de 1.390 tone, in timp ce media in Uniunea Europeana este de 252 tone/km. S-au derulat o serie de programe extinse pentru imbunatatirea infrastructurii de transport, care este inca sub standardele europene.

In ultimii 15 ani, caracterul transportului de calatori in tara a suferit modificari, conform prezentarii din Tabelul 1de mai jos. Incepand din 1990, economia a fost liberalizata, iar structura preturilor biletelor de calatorie a fost stabilita tot mai mult pe baze comerciale. Ca urmare, numarul total al calatoriilor prin transportul de pasageri a scazut dramatic de la 1,19 miliarde in 1990 pana la 317 milioane in 200

Tabel 1: Calatorii aferente transportului de pasageri in Romania [1] pe tip de mijloace de transport (mii) 1995 - 2004

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2005

In timp ce numarul de pasageri a scazut, distributia traficului de calatori pe tipuri de mijloace de transport s-a modificat, conform prezentarii din Tabelul 2 de mai jos:

Tabel 2: Distributia calatoriilor aferente transportului de pasageri in Romania [2] pe tip de mijloace de transport (%)

Sursa: Consultant

In perioada 1990 - 2004 numarul sosirilor turistilor a ramas acelasi in linii mari, recuperand-se scaderea sosirilor intre 1990 - 200 Tabelele 3 si 4 indica faptul ca sosirile turistilor pe calea ferata au scazut de la 2,3 milioane in 1990 pana la 308.000 in 200 Pe aceeasi perioada, sosirile pe cai rutiere au crescut de la 3,6 milioane pana la 5,4 milioane. Cea mai importanta crestere au inregistrat-o sosirile pe calea aerului, cu o crestere a traficului turistic de 260%.

Tabel 3: Sosiri turisti (mii) pe tip de mijloace de transport 1990 - 2004

Rutier
Feroviar
Aerian
Maritim[3]
Total		Lucrare: Studiul atitudinii consumatorilor faȚa de produsele care conȚin paracetamol Referat: Modificarea societatii comerciale pe actiuni - majorarea capitalului social

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2005

Tabel 4: Distributia sosirilor turistilor (%) pe tip de mijloace de transport 1990 - 2004

Sursa: Consultant

Strategia, politicile si reglementarile privind transportul in Romania sunt stabilite la nivel national de Ministerul Transporturilor si Constructiilor[5]. Ministerul coordoneaza programele de constructii ale drumurilor nationale si administreaza aceasta infrastructura prin societatile Administratia Nationala a Drumurilor din Romania si Drumuri romanesti. Implementarea si administrarea drumurilor judetene si comunale (orasenesti) sunt efectuate de administratiile locale respective.

Planul de Amenajare a Teritoriului National (PATN), in Sectiunea 1, Cai de comunicatie, stabileste obiectivele de dezvoltare a transportului si proiectele prioritare ale infrastructurii de transport pentru perioada 2007 - 2015. Obiectivele concrete sunt:

• Modernizarea retelei de drumuri nationale. Aducerea la standarde europene a 5.700 km de drumuri. Completarea a 1.052 km de autostrada dintre Nadlac si Sibiu si construirea unei legaturi de autostrada cu Bucuresti si Constanta. In plus, sunt planificati circa 300 km de sosele de centura in jurul marilor orase.
• Imbunatatirea retelei de cai ferate. Modernizarea a aproximativ 1.100 km de linii, imbunatatirea stocurilor de material rulant si a garilor pentru a creste numarul pasagerilor cu 35% pana in 2015.
• Cresterea traficului maritim. Imbunatatirea facilitatilor si infrastructurii pentru a mari volumul incarcaturii pe caile de navigatie interne.
• Modernizarea aeroporturilor. Modernizarea a patru aeroporturi de nivel national, Bucuresti Henri Coanda, Bucuresti Aurel Vlaicu, Timisoara si Constanta, pentru a creste fluxul de pasageri pana la 11,3 milioane pana in 2015.

2 Reteaua de sosele

Romania are o retea totala de drumuri de aproximativ 80.000 km, din care circa 15.700 km formeaza reteaua de drumuri nationale, asa cum este ilustrat in Figura 2 de mai jos. Aceasta cuprinde drumuri nationale, autostrazi si drumuri cu destinatie europeana.  Numai 1,4% sau 211 km din reteaua drumurilor nationale este la standard de autostrada. Majoritatea drumurilor europene nu corespund standardelor UE si peste 60% din totalul drumurilor nationale sunt sub standard.

Lungimea totala a retelei de drumuri, de aproximativ 6000 kilometri, se compune din drumuri judetene si municipale. Principalele date statistice pentru drumurile Romaniei sunt prezentate in Tabelul 5 de mai jos.

Tabel 5: Drumuri publice in Romania 1995 - 2004

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2005

Din 1990 s-a inregistrat o crestere de 61% a inregistrarilor de vehicule, cu o crestere mai marcanta pentru automobile, care au crescut ca numar cu aproximativ 150% din 1990. Cresterea autovehiculelor inregistrate in Romania din 1990 este prezentata in Tabelul 6 de mai jos. In pofida cresterii, numarul de vehicule este scazut in comparatie cu standardele europene si se anticipeaza o crestere in continuare. Romania detine 20 camioane la 1.000 de locuitori, comparativ cu media din Uniunea Europeana de 64/1.000 locuitori. Ratele de detinere in proprietate a masinilor sunt de asemenea reduse si se asteapta o crestere rapida in urmatorii ani.

Figura 2: Reteaua de sosele din Romania

Sursa: Consultant

Drumurile nationale, extrem de utilizate si aglomerate, reprezinta totodata o problema majora in ceea ce priveste aglomerarea drumurilor orasenesti in Romania. Aceasta problema este acuta in special in principalele orase, localitati urbane si atractii turistice. Desi in multe cazuri capacitatile rutiere par a fi corespunzatoare, configuratia legaturilor rutiere si disciplina la volan este adesea slaba, iar capacitatea rutiera este deficitara la capitolul parcari. Standardele asigurarii parcarilor sunt foarte slabe, iar zonele publice de parcare sunt aproape inexistente si cu putine amplasamente de parcare oferite. In afara de reducerea capacitatii rutiere, parcarea pe strada ocupa trecerile pietonale, fortand de multe ori pietonii sa ocoleasca prin traficul aglomerat.

Tabel 6: Autovehicule inregistrate 1995 - 2004

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2005

3 Infrastructura aeriana

In tara sunt in prezent 16 aeroporturi comerciale. Aeroportul din Caransebes, primul care urmeaza a fi privatizat, a fost inchis intrucat nu corespunde standardelor de autorizare. Din cele 16 aeroporturi ramase, 11 fac parte din reteaua de transport trans-europeana si deci sunt eligibile pentru sustinere de catre Uniunea Europeana, nefiind incluse aici Targu Mures, Tulcea, Craiova si Baia Mare. 13 sunt aeroporturi internationale si dispun in permanenta de facilitati vamale si de imigrare, desi celelalte pot obtine facilitati vamale si de imigrare cu aviz prealabil de 48 de ore.

4 aeroporturi sunt clasificate de Guvern drept aeroporturi nationale, acestea fiind: Bucuresti Henri Coanda, Bucuresti Aurel Vlaicu, Timisoara si Constanta. Trei aeroporturi sunt controlate la nivel central de Departamentul Aviatiei Civile: Bucuresti Henri Coanda, Bucuresti Aurel Vlaicu si Constanta. Acest departament coordoneaza un program de dezvoltare a aeroporturilor. Alte aeroporturi sunt conduse de autoritatile judetene, desi Departamentul Aviatiei Civile este responsabil cu analiza strategiilor de dezvoltare a acestora.

Figura 3: Aeroporturile din Romania

Sursa: Consultant

In 2004, volumul total de pasageri din traficul aerian a fost de 3.405.710 reprezentand o crestere de 9% fata de 2003. Evolutia cresterii deplasarilor aeriene ale pasagerilor in Romania in perioada 1999 - 2004 este prezentata in Tabelul 7 de mai jos.

Tabel 7: Rezumatul deplasarilor aeriene ale  pasagerilor in Romania 1999 - 2004

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2005

In 2006 Aeroportul Henri Coanda Bucuresti a fost cel mai aglomerat aeroport din Romania, cu un trafic de aproximativ 3 milioane pasageri, urmat de Timisoara cu 500.000 de pasageri si Cluj cu 250.000 de pasageri. Punctul central  pe plan intern si international este Bucuresti Henri Coanda (Otopeni). Carpatair si-a dezvoltat un punct de legatura in partea de vest, la Timisoara deservind in principal piata de afaceri, in timp ce transportatorul national TAROM isi dezvolta un punct de legatura la Cluj. Principalul aeroport low cost din tara este Bucuresti Aurel Vlaicu (Baneasa) cu un trafic de pasageri de 600.000 in 2006. Caracteristicile aeroporturilor din tara sunt prezentate mai jos, in Tabelul 8.

Tabel 8: Aeroporturi din Romania

Sursa: Ghidul aeroporturilor mondiale