Raza de
curbura maxima a rezervorului
(m)
|
Capacitatea
rezervorului sau a compartimentului rezervorului
(m3)
|
Grosime minima (mm)
|
Otel moale
|
|
|
|
|
|
|
|
> 3,5, dar
|
|
Daca
este utilizat un alt metal decat otelul moale, grosimea trebuie determinata conform formulei
de echivalenta prevazuta la 2.1.18 si nu trebuie
sa fie mai mica decat cea indicata in tabelul de mai jos:
|
|
Raza de curbura maxima a rezervorului (m)
|
|
|
|
Capacitatea rezervorului sau a compartimentului rezervorului (m
|
|
|
> 3,5 dar
|
Grosimea
minima a rezervorului
|
Oteluri austenitice inoxidabile
|
2,5 mm
|
2,5 mm
|
3 mm
|
Alte oteluri
|
3 mm
|
3 mm
|
4 mm
|
Aliaje de aluminiu
|
4 mm
|
4 mm
|
5 mm
|
Aluminiu pur la 99,80 %
|
6 mm
|
6 mm
|
8 mm
|
|
Grosimea peretilor
despartitori si ai spargatoarelor de valuri nu
trebuie sa fie mai mica decat cea a rezer-vorului.
|
|
Peretii
despartitori si sparga-toarele de valuri trebuie
sa aiba o forma concava, cu o adancime a
concavitatii de cel
putin 10 cm, sau ondulata,
profilata sau ranforsata intr-un alt mod pana la o
rezistenta echivalenta. Suprafata
spargatoarelor de valuri trebuie sa aiba cel putin
70% din suprafata sectiunii transversale a rezer-vorului in care
acestea sunt plasate.
|
| |
Realizarea si controlul sudurilor
Capacitatea
constructorului de a realiza lucrari de sudura trebuie
recunoscuta de catre autoritatea competenta. Lucrarile de sudura trebuie executate de
catre sudori calificati, conform unui procedeu de sudura a
carui calitate (inclusiv tratamentele termice care ar putea fi necesare) a
fost demonstrata printr-un test al procedeului. Inspectiile
nedistructive trebuie efectuate prin radiografie sau cu ultrasunete si
trebuie sa confirme ca executia sudurilor corespunde
solicitarilor.
Trebuie efectuate
urmatoarele inspectii, conform valorii coeficientului l utilizata pentru determinarea grosimii rezervorului la 2.1.17:
l = 0,8 : cordoanele de sudura
trebuie verificate pe cat posibil vizual pe cele doua fete si
trebuie supuse, prin sondaj, la un control nedistructiv, in special la punctele
de sudura;
l = 0,9 : toate cordoanele
longitudinale, pe toata lungimea lor, totalitatea punctelor de
sudura, cordoanele circulare intr-o proportie de 25% si sudurile
de asamblare pentru echipamente de diametru important trebuie sa faca
obiectul unor controale nedistructive. Cordoanele de sudura trebuie
verificate pe cat posibil vizual pe cele doua fete;
l toate cordoanele de
sudura trebuie sa faca obiectul unor controale nedistructive
si trebuie verificate pe cat posibil vizual pe cele doua fete.
Trebuie efectuata o prelevare a unei epruvete de sudura.
Atunci cand
autoritatea competenta are indoieli asupra calitatii cordoanelor
de sudura, poate ordona controale
suplimentare.
Alte prescriptii privind
constructia
Acoperirea
protectoare trebuie conceputa astfel incat etanseitatea sa sa
ramana garantata, oricare ar fi deformarile susceptibile
sa se produca in conditiile normale de transport (vezi
paragraful 2.1.2).
Izolatia
termica trebuie conceputa astfel incat sa nu jeneze nici accesul
la dispozitivele de incarcare si de golire si la supapele de
siguranta, si nici functionarea acestora.
Daca
rezervoarele destinate transportului de substante lichide inflamabile cu
punct de aprindere care nu depaseste 60 °C au acoperiri de
protectie (straturi interioare) nemetalice, rezervoarele si
acoperirile de protectie trebuie concepute astfel incat sa nu existe
pericolul de inflamare datorat sarcinilor electrostatice.
|
Cisternele destinate
transportului de lichide al caror punct de aprindere nu este mai mare de
60°C,
gazele inflamabile, precum si nr. ONU 1361 carbon sau
nr. ONU 1361 negru de carbon, grupa de ambalare II, trebuie legate
la sasiul vehiculului prin intermediul a cel putin unei bune
conexiuni electrice. Orice contact metalic ce ar putea provoca o coroziune
electrochimica trebuie evitata. Cisternele trebuie echipate cu cel
putin o impamantare semnalizata clar prin simbolul '', care poate fi conectata la un cablu electric.
|
Toate
partile containerului-cisterna destinate transportului de
lichide al caror punct de aprindere nu este mai mare de 60°C, gazele
inflamabile, precum si nr. ONU 1361 carbon sau nr. ONU 1361 negru de
carbon, grupa de ambalare II, trebuie sa poata fi legate la
pamant electric. Orice contact metalic ce ar putea provoca o coroziune electrochimica trebuie
evitat.
|
|
Protectia
organelor plasate in partea superioara
Organele si
accesoriile plasate in partea superioara a cisternei trebuie protejate
impotriva deteriorarilor cauzate de o eventuala rasturnare.
Aceasta protectie poate
consta in cercuri de ranforsare sau capote de protectie sau elemente,
fie transversale, fie longitudinale, cu un profil capabil de a asigura o
protectie eficienta.
|
|
Echipamente
Materiale
adecvate nemetalice pot fi utilizate pentru fabricarea de echipamente de lucru
si de structura.
Echipamentele trebuie dispuse
astfel incat sa fie protejate impotriva riscurilor de smulgere sau
avariere pe parcursul transportului si manipularii. Ele trebuie
sa ofere garantii de siguranta corespunzatoare si
comparabile cu cele ale rezervoarelor, in special:
- sa fie compatibile cu
substantele transportate,
- sa satisfaca prescriptiile
de la 2.1.1.
Un numar maxim de
organe trebuie regrupate pe un numar minim de orificii pe rezervor.
Echipamentul de lucru, inclusiv capacul gurilor de vizitare trebuie sa
ramana etans chiar in caz de rasturnare a cisternei,
indiferent de fortele generate de un impact, in special,
accelerarile si presiunea dinamica a continutului. O
usoara scurgere a continutului datorata varfului de
presiune in timpul socului este totusi admisa.
|
Etanseitatea echipamentelor
de lucru trebuie asigurata chiar in caz de rasturnare a containerului-cisterna.
|
Imbinarile de
etanseitate trebuie sa fie fabricate dintr-un material compatibil cu
substanta transportata si sa fie inlocuite in momentul in
care eficienta lor este compromisa, de exemplu ca urmare a imbatranirii.
Imbinarile care
asigura etanseitatea organelor ce trebuie sa fie manevrate la
utilizarea normala a cisternei, trebuie concepute si dispuse astfel
incat manevrarea organului in compunerea caruia intervin sa nu atraga
dupa sine deteriorarea lor.
Toate orificiile din partea
inferioara pentru incarcarea sau golirea cisternelor, semnalate in
tabelul A din capitolul 3.2, coloana (12), printr-un cod cisterna care
cuprinde litera 'A' in cea de-a treia parte (vezi paragraful 4.3.4.1.1),
trebuie echipate cu cel putin doua dispozitive de inchidere montate
in serie si independente unul fata de celalalt, care
cuprind
o vana externa cu o
tubulatura din material metalic susceptibil de a se deforma si
un dispozitiv de inchidere la capatul
fiecarei tevi care poate avea un buson infiletat cu surub, o flansa oarba sau
un dispozitiv echivalent. Acest dispozitiv
de inchidere va fi suficient de etans pentru ca substanta sa fie
pastrata fara pierderi. Vor fi luate masuri pentru a
permite eliberarea in siguranta a presiunii in teava de scurgere
inainte ca dispozitivul de inchidere sa fie indepartat complet.
Toate orificiile din partea
inferioara pentru incarcarea sau golirea cisternelor, semnalate in
tabelul A din capitolul 3.2, coloana (12), printr-un cod cisterna care
cuprinde litera 'B' in cea de-a treia parte (vezi paragraful
4.3.3.1.1 sau 4.3.4.1.1), trebuie echipate cu cel putin trei dispozitive
de inchidere montate in serie si independente unul fata de
celalalt, care cuprind:
o vana interna, cu alte cuvinte,
o vana montata in interiorul rezervorului sau o flansa
sudata sau o contra-flansa;
un vana externa sau un
dispozitiv echivalent
situat la extremitatea fiecarei
conducte
|
situat cat mai aproape posibil de rezervor
|
si
un dispozitiv de inchidere la capatul fiecarei tevi care
poate avea un buson infiletat
cu surub, o flansa oarba sau un dispozitiv echivalent.
Acest dispozitiv de inchidere va fi
suficient de etans pentru ca substanta sa fie pastrata
fara pierderi. Vor fi luate masuri pentru a permite eliberarea
in siguranta a presiunii in teava de scurgere inainte ca
dispozitivul de inchidere sa fie indepartat complet.
Totusi, pentru
cisternele destinate transportului anumitor substante cristalizabile sau
foarte vascoase, precum si pentru rezervoarele prevazute cu un
invelis din ebonita sau din termoplastic, vana interna poate fi
inlocuita printr-o vana externa prezentand o protectie
suplimentara.
Vana interna trebuie
sa poata fi manevrata prin partea superioara sau prin
partea inferioara. In cele doua cazuri, pozitia sa – deschis sau
inchis - trebuie, pe cat posibil, sa poata fi verificata de la
sol. Dispozitivele de comanda trebuie concepute astfel incat sa
impiedice orice deschiere intempestiva sub efectul unui soc sau unei
actiuni nedeliberate.
In cazul avarierii
dispozitivului de comanda extern, inchiderea interioara trebuie
sa ramana eficienta.
Pentru a evita orice pierdere
de continut in cazul avarierii organelor exterioare (conducte, organe
laterale de inchidere), vana interna si soclul sau trebuie
protejate impotriva riscurilor de smulgere sub efectul solicitarilor
externe, sau concepute pentru a se evita acest risc. Organele de incarcare
si de golire (inclusiv flansele sau busoanele filetate) si
capacele de protectie eventuale trebuie asigurate impotriva oricarei
deschideri neintentionate.
Pozitia si/sau
sensul de inchidere al obturatoarelor trebuie sa apara fara
ambiguitati.
Toate orificiile cisternelor
care sunt semnalate in tabelul A din capitolul 3.2, coloana (12), printr-un
cod-cisterna care cuprinde una din literele 'C' sau
'D' in cea de-a treia parte (vezi paragraful 4.3.3.1.1 si
4.3.4.1.1) trebuie situate deasupra nivelului lichidului. Aceste cisterne nu
trebuie sa aiba tevi sau conexiuni ale conductelor sub nivelului
lichidului. Deschiderile pentru curatare sunt totusi admise in
partea inferioara a rezervorului pentru cisternele semnalate printr-un
cod-cisterna care are in componenta litera 'C' in cea
de-a treia parte. Acest orificiu trebuie sa poata fi obturat printr-o
flansa inchisa etans, a carei constructie trebuie
omologata de catre autoritatea competenta sau de un organism
desemnat de aceasta.
Cisternele
care nu sunt inchise ermetic, pot fi echipate cu supape de decompresiune pentru
a evita o presiune interna negativa inadmisibila.; aceste supape
trebuie sa fie reglate pentru a se deschide la o valoare nu mai mare decat
depresiunea pentru care a fost proiectata cisterna (a se vedea 2.1.7).
Cisternele inchise ermetic nu vor fi echipate cu supape de vid. Totusi,
rezervoarele cu codul de rezervor SGAH, S4AH sau L4BH, prevazute cu supape
de vid care se deschid la o presiune negativa de nu mai putin de 21
kPa (0,21 bar) vor fi considerate ca fiind ermetic inchise. Pentru rezervoarele
destinate transportului de substante solide (sub forma de pulbere sau
granule) numai din grupurile de ambalare II sau III, care nu lichefiaza in
timpul transportului, presiunea negativa poate fi redusa la nu mai
putin de 5kPa (0,05bar).
Supapele de vid utilizate la
cisternele destinate transportului de substante ce intrunesc criteriul
privind punctul de aprindere din Clasa 3 vor impiedica trecerea imediata a
flacarii in cisterna sau carcasa cisternei va fi capabila
sa suporte, fara scurgeri, o explozie rezultata din trecerea
flacarii.
Rezervorul
si fiecare din compartimentele sale trebuie prevazute cu o deschidere
suficienta pentru a permite inspectia.
(Rezervat)
Cisternele
destinate transportului de substante lichide a caror presiune a
vaporilor la 50 °C
nu este mai mare de 110 kPa (1,1 bar) (presiune absoluta) trebuie
prevazute cu un dispozitiv de aerisire si un dispozitiv capabil
sa impiedice continutul de a se revarsa in afara, daca
cisterna se rastoarna; altfel, ele trebuie sa fie conforme
conditiilor de la 2.2.7 sau 2.2.8.
Cisternele
destinate transportului de substante lichide a caror presiune a
vaporilor la 50 °C
este mai mare de 110 kPa (1,1 bar) si un punct de fierbere ce nu
depaseste 35 °C, trebuie
prevazute cu o supapa de siguranta reglata la o
presiune manometrica de cel putin 150 kPa (1,5 bar) si care
trebuie sa fie complet deschisa la o presiune cel mult egala cu
presiunea de incercare; daca nu, ele trebuie sa fie conforme cu 2.2.8.
Cisternele
destinate transportului de substante lichide cu un punct de fierbere ce nu
depaseste 35
°C, trebuie prevazute cu o supapa de
siguranta reglata la o presiune manometrica de cel
putin 300 kPa (3 bar) si care trebuie sa fie complet
deschisa la o presiune cel mult egala cu presiunea de incercare;
daca nu, ele vor trebui sa fie inchise ermetic
Nici
una din piesele mobile, cum ar fi capotele, dispozitivele de inchidere etc.,
care pot intra in contact, fie prin frecare, fie prin soc, cu cisternele
din aluminiu destinate transportului de lichide inflamabile al caror punct
de aprindere nu este mai mare de 60 °C sau gaze inflamabile, nu trebuie
realizate din otel oxidabil neprotejat.
Daca cisternele care necesita
sa fie ermetic inchise sunt echipate cu supape de siguranta,
acestea trebuie sa fie precedate de un disc de rupere si trebuie
observate urmatoarele conditii:
Dispunerea discului de rupere
si a supapei de siguranta trebuie sa fie astfel incat
sa satisfaca autoritatea competenta. Trebuie instalat un
manometru sau un alt indicator corespunzator in spatiul dintre discul
de rupere si supapa de siguranta pentru a detecta orice
ruptura, perforare sau o pierdere a discului, care ar putea elimina
eficacitatea supapei de siguranta.
Omologare de tip
Pentru
fiecare nou tip de vehicul-cisterna, cisterna demontabila,
container-cisterna, lada mobila cisterna, vehicul-baterie
sau CGEM, autoritatea competenta, sau un organism desemnat de catre
aceasta trebuie sa redacteze un certificat care sa ateste ca
tipul care a fost incercat, inclusiv mijloacele de fixare, este potrivit pentru
utilizarea pentru care a fost destinat si corespunde conditiilor de
constructie de la 2.1, conditiilor pentru echipamente de la 2.2
si dispozitiilor speciale aplicabile pentru substantele
transportate.
Acest certificat trebuie
sa indice:
- rezultatele incercarii;
- numarul de omologare pentru tip
|
|
Numarul de
omologare trebuie sa se compuna din sigla distinctiva a Statului in care
omologarea a fost data si un numar de inmatriculare.
|
- codul-cisterna conform 4.3.3.1.1 sau 4.3.4.1.1;
- codurile alfanumerice din prevederile speciale de constructie
(TC), echipament (TE) si aprobare tip (TA) din 4 care sunt prezentate in
coloana (13) din Tabelul A din capitolul 3.2 pentru acele substante pentru
transportul carora
rezervorul a fost aprobat;
- daca este necesar, substantele si/sau grupele de
substante pentru transportul carora cisterna a fost omologata.
Acestea trebuie indicate cu denumirea lor chimica sau cu rubrica
colectiva careia ii corespund (vezi paragraful 2.1.1.2), precum
si clasa, codul de clasificare si grupa de ambalare. Cu exceptia
substantelor apartinand clasei 2, precum si celor citate la 4.3.4.1.3, nu este necesara indicarea in certificat
a substantelor autorizate. In acest caz, grupele de substante
autorizate, pe baza indicatiei codului-cisterna in abordarea de la
4.3.4.1.2, sunt admise la transport tinandu-se seama de dispozitiile
speciale aferente.
Substantele citate in
raportul de incercare trebuie, in general, sa fie compatibile cu
caracteristicile cisternei. In raportul de incercare trebuie inclusa o
retinere daca aceasta compatibilitate nu a putut fi
examinata intr-o maniera exhaustiva in timpul omologarii de
tip.
O copie a certificatului va
fi atasata la dosarul fiecarui rezervor, vehicul cu acumulator sau MEGC construit (vezi
4.3.2.1.7).
Daca
cisternele, vehiculele-baterie sau CGEM sunt construite in serie,
fara modificari, aceasta omologare va fi valabila
pentru toate cisternele, vehiculele-baterie sau CGEM construite in serie sau
conform acestui tip.
O omologare de tip poate
totusi servi pentru omologarea de cisterne cu variante limitate de
proiectare care, fie reduc fortele si solicitarile cisternei (de
exemplu, o reducere a presiunii, masei, volumului), sau sporesc siguranta
structurii (de exemplu, marirea grosimii rezervorului, mai multe
spargatoare de valuri, reducerea diametrului orificiilor). Variantele
limitate vor fi clar indicate in certificatul de omologare de tip.
Inspectii si incercari
Rezervoarele
si echipamentele lor trebuie sa fie supuse, fie impreuna, fie
separat, la un control initial inaintea intrarii lor in serviciu.
Acest control cuprinde:
o verificare a conformitatii cu tipul
omologat;
o verificare a caracteristicilor
constructive ;
o examinare a starii interioare si
exterioare;
o incercare la presiune hidraulica , cu presiunea de incercare
indicata pe placa prescrisa la 2.5.1, si
o incercare de etanseitate si o
verificare a bunei functionari a echipamentului.
Cu exceptia cazului 2,
presiunea de incercare pentru incercarea la presiune depinde de presiunea de
calcul si va fi cel putin egala cu presiunea indicata in
tabelul urmator:
Presiunea de calcul (bar)
|
Presiunea de incercare (bar)
|
G
|
G10
|
|
|
|
|
|
|
Presiunea de calcul (bar)
|
Presiunea de incercare (bar)
|
|
|
|
|
|
|
Presiunile de incercare
minime aplicabile clasei 2 sunt indicate in tabelul gazelor si
amestecurilor de gaze de la 4.3.3.2.5.
Incercarea la presiune
hidraulica trebuie sa fie efectuata pe rezervor ca ansamblu
si separat, pe fiecare compartiment al rezervoarelor compartimentate.
|
Incercarea trebuie efectuata
pe fiecare compartiment, la o presiune cel putin egala cu de 1,3
ori presiunea maxima de lucru.
|
|
Incercarea
la presiune hidraulica trebuie efectuata inaintea montarii
izolatiei termice necesare.
Daca rezervoarele
si echipamentele lor au fost incercate separat, ansamblul trebuie supus la
incercarea de etanseitate conform 2.4.3. Incercarea de etanseitate
trebuie efectuata separat pe
fiecare compartiment al rezervoarelor compartimentate.
Rezervoarele
si echipamentele lor trebuie supuse la inspectii periodice la
intervale determinate. Inspectiile periodice trebuie sa includa:
examinarea starii interioare si exterioare si, ca regula
generala, o incercare la presiune hidraulica9 (pentru presiunea
de incercare aplicabila rezervoarelor si compartimentelor,
daca este cazul, a se vedea 2.4.1).
Invelisurile pentru
izolatie termica sau alte invelisuri nu trebuie scoase decat in
masura in care acest lucru este indispensabil pentru o apreciere
sigura a caracteristicilor rezervorului.
Pentru cisternele destinate
transportului substantelor pulverulente si granulare, si cu
acordul expertului autorizat de autoritatea competenta, incercarile
la presiunea hidraulica periodice pot fi eliminate si inlocuite prin
incercari de etanseitate conform 2.4.3, la o presiune interna
efectiva cel putin egala cu presiunea maxima de lucru.
|
Intervalele maxime
pentru inspectiile periodice sunt de sase ani.
|
Intervalele maxime
pentru inspectiile periodice sunt de cinci ani.
|
In
plus, trebuie procedat la o incercare de etanseitate a rezervorului cu
echipamentul sau, precum si la verificarea bunei
functionari a tuturor echipamentelor:
|
cel putin o
data la trei ani.
|
cel putin o data la doi
ani si jumatate.
|
In acest scop, cisterna
trebuie supusa la o presiune efectiva interna cel putin
egala cu presiunea maxima de lucru. Pentru cisternele destinate
transportului de lichide sau solide in stare pulverulenta sau
granulara, atunci cand incercarea este efectuata cu ajutorul unui
gaz, incercarea de etanseitate trebuie realizata la o presiune cel
putin egala cu 25 %din presiunea maxima de lucru. In toate
celelalte cazuri, aceasta nu trebuie sa fie mai mica de 20 kPa (0,2
bar) (presiune manometrica).
Pentru cisternele
prevazute cu dispozitive de ventilatie si un dispozitiv capabil
sa impiedice continutul sa se raspandeasca in
afara daca cisterna se rastoarna, presiunea de incercare de
etanseitate este egala cu presiunea statica a substantei de
umplere.
Incercarea de
etanseitate trebuie efectuata separat pe fiecare compartiment al
rezervoarelor compartimentate.
Atunci
cand siguranta cisternei sau a echipamentelor sale ar putea fi
compromisa ca urmare a repararii, modificarii sau unui accident,
trebuie efectuat un control exceptional.
Incercarile,
inspectiile si verificarile conform 2.4.1 pana la 2.4.4,
trebuie efectuate de catre expertul autorizat de autoritatea
competenta. Trebuie eliberate certificate care sa ateste rezultatul
acestor operatiuni. In aceste certificate trebuie sa figureze o
referinta la lista de substante autorizate la transport in
respectiva cisterna sau codul-cisternei, conform 2.3.
O copie acestor certificate
va fi atasata la dosarul fiecarui rezervor, vehicul cu acumulator sau MEGC testat (vezi
4.3.2.1.7).
Marcare
Fiecare cisterna trebuie sa
poarte o placa din metal rezistent la coroziune, fixata permanent pe
cisterna intr-un loc usor accesibil pentru inspectie. Pe
aceasta placa trebuie sa figureze, prin stantare sau
orice alt mijloc asemanator, cel putin informatiile
indicate mai jos. Este permis ca aceste informatii sa fie gravate
direct pe rezervor, daca acesta este ranforsat astfel incat sa nu se
compromita rezistenta rezervorului :
numarul
de omologare;
denumirea
sau marca de fabricatie;
numarul
de serie al fabricantului;
anul
de constructie;
presiunea
de incercare (presiune manometrica);
presiune exterioara de proiectare (vezi
2.1.7);
capacitatea,
pentru rezervoarele cu mai multe
compartimente, capacitatea fiecarui compartiment;
temperatura
de calcul (numai daca este mai mare
de + 50 °C
sau mai mica de ‑ 20 °C);
data
si tipul celei mai recente testari: „luna, anul”, urmate de un „P”
atunci cand testul este testul initial sau un test periodic in
conformitate cu 2.4.1 si 2.4.2, sau „luna, anul”, urmate de un „L” atunci
cand testul este un test intermediar de rezistenta la scurgere in
conformitate cu 2.4.3;
NOTA: Acolo unde testul periodic include un test de rezistenta la
scurgere, numai litera „P” va fi marcata pe placuta.
poansonul
expertului care a efectuat incercarile;
- materialul
rezervorului si referirea la standardele pentru materialele, daca
sunt disponibile, si, daca este cazul, pentru invelisul
protector;
|
- presiunea de
incercare pe ansamblul rezervorului si presiunea de incercare pe
compartiment, in MPa sau in bar (presiune manometrica), daca
presiunea in compartiment este mai mica decat presiunea din rezervor.
|
|
In plus, presiunea
maxima de lucru autorizata trebuie inscrisa pe cisternele cu
incarcare sau golire sub presiune.
|
Urmatoarele
indicatii trebuie inscrise pe vehiculul-cisterna sau pe o
placa
- numele
proprietarului sau al
operatorului;
- masa
in stare neincarcata; si
- masa
maxima autorizata.
Aceste indicatii nu sunt cerute
in cazul unui vehicul purtator de cisterne demontabile.
Codul cisterna conform
4.3.4.1.1 trebuie sa fie inscris pe cisterna demontabila sau pe o
placa.
|
Urmatoarele
indicatii trebuie inscrise pe vehiculul-cisterna sau pe o
placa
- numele
proprietarului sau al
operatorului;
capacitatea rezervorului;
tara;
masa maxima de incarcare
autorizata;
penntru substantele vizate la 4.3.4.1.3, denumirea
oficiala de transport a substantei (substantelor
acceptata(e) la transport;
- codul-cisterna conform 4.3.4.1.1:
pentru substantele altele decat cele conforme
4.3.4.1.3, codurile alfanumerice ale tuturor prevederilor speciale TC si
TE care sunt indicate in coloana 13 din Tabelul A din capitolul 3.2 pentru
substantele ce vor fi transportate in cisterna.
|
Prescriptii referitoare la cisterne
care sunt concepute, construite si incercate conform standardelor
NOTA: Persoanele sau organismele identificate in standarde ca
avand responsabilitati in conformitate cu ADR trebuie sa corespunda
cerintelor ADR.
Prescriptiile
capitolului 6.8 sunt considerate ca fiind indeplinite daca sunt aplicate urmatoarele
standarde:
Aplicabil sub-sectiunilor si paragrafelor
|
Referinta
|
Titlul documentului
|
Pentru toate
cisternele
|
2.1
|
EN 14025: 2003
|
Cisterne pentru transportul marfurilor
periculoase – Cisterne metalice sub presiune – Proiectare si
constructie
|
Pentru
incercari si inspectii
|
|
EN 12972:2001 (fara anexele D
si E)
|
Cisterne pentru transportul marfurilor
periculoase – Incercarea, inspectia si marcarea cisternelor
metalice
|
Pentru
cisternele cu o presiune de lucru maxima ce nu depaseste
50 kPa si destinata
substantelor pentru care un cod de rezervor cu litera „G” este atribuit
in coloana (12) din Tabelul A din Capitolul 3.2
|
2.1
|
EN 13094:2004
|
Cisterne pentru
transportul marfurilor periculoase – Cisterne metalice avand o presiune
inferioara sau egala cu 0,5 bar – Proiectare si
constructie
|
2.1 (cu exceptia paragrafului 2.1.17); 2.4.1 (cu
|
EN
12493: 2001 (fara
anexa C)
|
Cisterne din
otel, sudate, pentru gaz petrolier lichefiat (GPL) –Autocisterne -
Proiectare si constructie
|
excluderea incercarii de
etanseitate); 2.5.1, 3.1
si 3.5.1
|
|
NOTA: Prin ”autocisterne”, se inteleg
”cisternele fixe” si ”cisternele demontabile” in sensul ADR
|
3.2 (fara 3.2.3)
|
EN 12252: 2000
|
Echipament pentru autocisternele pentru
GPL NOTA: Prin ”autocisterne”, se inteleg ”cisternele fixe” si
”cisternele demontabile” in sensul ADR.
|
2.1 (cu exceptia paragrafului 2.1.17); 2.4, 3.1 si 3.4
|
EN 13530-2: 2002
+A1:2004
|
Recipiente criogenice – Recipiente mari
transportabile, izolate prin vacuum – Partea 2: Conceptie,
fabricatie, inspectie si incercari
|
2.1 (cu exceptia paragrafelor 2.1.17, 2.1.19
si 2.1.20 ); 2.4, 3.1 si 3.4
|
EN 14398-2: 2003 (cu exceptia tabelului
1)
|
Recipiente criogenice – Recipiente mari
transportabile, neizolate prin vacuum – Partea 2: Conceptie,
fabricatie, inspectie si incercari
|
Pentru
cisternele destinate transportului de produse petroliere lichide si alte
substante periculoase din clasa 3 care au o presiune a vaporilor ce nu
depaseste 110 kPa la 50 sC si benzina, si care
nu prezinta un risc subsidiar de toxicitate sau coroziune
|
2.1
|
EN 13094: 2004
|
Cisterne pentru transportul marfurilor
periculoase – Cisterne metalice cu o presiune de lucru care nu
depaseste 0,5 bar –
Proiectare si constructie
|
2.2 si 2.4.1
|
EN 13082: 2001
|
Cisterne pentru transportul marfurilor
periculoase – Echipament de lucru pentru cisterne – Supapa de transfer a
vaporilor
|
EN 13308: 2002
|
Cisterne pentru transportul marfurilor
periculoase – Echipament de lucru pentru cisterne – Supapa de fund cu
presiune necompensata
|
EN 13314: 2002
|
Cisterne pentru transportul marfurilor
periculoase – Echipament de lucru pentru cisterne – Capac al orificiului de
umplere
|
EN 13316: 2002
|
Cisterne pentru transportul marfurilor
periculoase – Echipament de lucru pentru cisterne – Supapa de fund cu
presiune compensata
|
EN 13317: 2002(cu
exceptia imaginii si a tabelului B.2 din Anexa B) (Materialul va
corespunde cerintelor standardului EN 13094:2004, clauza 5.2)
|
Cisterne pentru
transportul marfurilor periculoase – Echipament de lucru pentru cisterne
– Capac al orificiului de vizitare
|
|
EN 14595:2005
|
Rezervoare pentru transportul de
marfuri periculoase – Echipament de service pentru rezervoare –
Supapa de respiratie de presiune si vid
|
Prescriptii referitoare la cisterne care nu sunt
concepute, construite si incercate conform standardelor
Cisternele care nu sunt concepute,
construite si incercate conform standardelor enumerate la 2.6, trebuie
concepute, construite si incercate conform prescriptiilor unui cod
tehnic care asigura acelasi grad de siguranta si
recunoscut de catre autoritatea competenta.
Acolo unde se face referire la un standard
corespunzator in 2.6, autoritatea competenta va retrage, in interval
de doi ani, recunoasterea pentru
utilizarea oricarui cod tehnic in acelasi scop.
Aceasta nu elimina drepturile
autoritatii competente de a admite coduri tehnice pentru a reflecta progresul stiintific
si tehnic sau acolo unde nu exista niciun standard sau de a trata
aspecte specifice neprezentate intr-un standard.
Autoritatea
competenta va transmite secretariatului UNECE o lista cu codurile
tehnice pe care le recunoaste. Lista trebuie sa includa
urmatoarele detalii: denumirea si data codului, scopul codului
si detalii privind locul de unde poate fi obtinut. Secretariatul va
face aceste informatii disponibile public pe site-ul sau web.
Totusi, cisternele trebuie
sa satisfaca cerintele minime de la 2. Pentru incercare,
inspectie si marcare, poate fi utilizat de asemenea standardul
aplicabil mentionat la 2.6.
Prescriptii
speciale aplicabile clasei 2
Constructia rezervoarelor
Rezervoarele destinate transportului
de gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate trebuie construite din otel.
O alungire la rupere minima de 14% si o contractie s inferioara sau egala cu limitele indicate mai jos in
functie de materiale pot fi admise pentru rezervoarele fara
sudura ca derogare de la 2.1.12:
a) daca raportul Re/Rm (caracteristici
minime garantate dupa un tratament termic) este mai mare de 0,66
fara sa depaseasca 0,85:
s 0,75 Re;
b) daca raportul Re/Rm (caracteristici
minime garantate dupa un tratament termic) este mai mare de 0,85:
s 0,5 Rm.
3.1.2 Prescriptiile
de la 5 sunt aplicabile la materiale
si la constructia rezervoarelor sudate.
(Rezervat)
Constructia
vehiculelor-baterie si CGEM
Buteliile, tuburile, butoaiele sub
presiune si cadrele de butelii, in calitate de elemente ale unui
vehicul-baterie sau CGEM, trebuie construite conform capitolului 6.2.
NOTA 1: Cadrele de butelii care nu sunt elemente ale unui
vehicul-baterie sau unui CGEM sunt supuse prescriptiilor capitolului 6.2.
NOTA 2: Cisternele in calitate de elemente ale unui
vehicul-baterie si CGEM, trebuie construite conform 2.1 si 3.1.
NOTA 3: Cisternele demontabile nu sunt considerate elemente ale
vehiculelor-baterie sau CGEM.
Elementele si mijloacele lor de
fixare trebuie sa poata absorbi, in conditii de sarcina
maxima autorizata, fortele definite la 2.1.2. Pentru fiecare
forta, efortul in punctul cel mai solicitat al elementului si
mijloacelor sale de fixare nu trebuie sa depaseasca
valoarea definita la 6.2.3.1 pentru butelii, tuburi, butoaie sub presiune
si cadre de butelii si, pentru cisterne, valoarea s definita la 2.1.16.
Echipamente
3.2.1 Conductele
de golire ale cisternelor trebuie sa poata fi inchise prin
intermediul unei flanse oarbe sau unui alt dispozitiv ce ofera
aceleasi garantii. Pentru cisternele destinate transportului de gaze
lichefiate refrigerate, aceste flanse oarbe sau aceste alte dispozitive ce
ofera aceleasi garantii pot fi prevazute cu orificii de
degajare cu un diametru maxim de 1,5 mm.
3.2.2 Rezervoarele
destinate transportului de gaze lichefiate pot fi prevazute, in plus
fata de orificiile prevazute la 2.2.2 si 2.2.4, cu orificii
utilizabile pentru montarea instrumentelor de masura, termometrelor,
manometrelor si orificiilor de descarcare, necesare
functionarii si sigurantei lor.
Dispozitivele de incarcare
si de golire ale cisternelor
|
cu o capacitate mai
mare de 1 m3
|
destinate transportului de
gaze lichefiate inflamabile si/sau toxice trebuie prevazute cu un
dispozitiv intern de siguranta cu inchidere instantanee care, in caz
de deplasare intempestiva a cisternei sau de incendiu, se inchide automat.
Inchiderea trebuie de asemenea sa poata fi declansata de la
distanta.
Cu exceptia orificiilor pentru
supapele de siguranta si orificiilor de scurgere inchise, orice
alte orificii ale cisternelor destinate transportului de gaze lichefiate
inflamabile si/sau toxice, al caror diametru nominal este mai mare de
1,5 mm,
trebuie prevazute cu un dispozitiv intern de obturare.
Prin derogare de la
prescriptiile de la 2.2.2, 3.2.3 si 3.2.4, cisternele destinate
transportului de gaze lichefiate refrigerate pot fi echipate cu dispozitive
exterioare in locul dispozitivelor interne, daca aceste dispozitive sunt
prevazute cu o protectie impotriva deteriorarii exterioare cel
putin echivalenta cu cea a peretelui rezervorului.
Daca cisternele sunt echipate cu
instrumente de masurare in contact direct cu substanta
transportata, acestea nu trebuie sa fie realizate din material
transparent. Daca exista termometre, acestea nu trebuie introduse direct in gaz sau lichid prin
rezervor.
Dispozitivele de incarcare
si de golire situate in partea superioara a cisternelor trebuie, in
plus fata de cele prescrise la 3.2.3, sa fie prevazute cu
un al doilea dispozitiv de inchidere extern. Acesta trebuie sa poata
fi inchis prin intermediul unei flanse oarbe sau unui alt dispozitiv ce
ofera aceleasi garantii.
Supapele de siguranta
trebuie sa corespunda conditiilor de la 3.2.9 pana la 3.2.12
de mai jos.
Cisternele destinate transportului de
gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate, pot fi echipate cu doua supape
de siguranta cu arc. Aceste supape trebuie sa se deschida
automat la o presiune cuprinsa intre 0,9 si 1,0 din presiunea de
incercare a cisternei pe care sunt montate. Aceste supape trebuie sa fie
de un tip care sa poata rezista la solicitarile dinamice,
inclusiv la miscarea lichidului. Utilizarea de supape cu functionare
prin gravitatie sau cu masa de echilibrare este interzisa.
Debitul necesar supapelor de siguranta trebuie calculat conform
formulei de la 6.7.3.8.1.1.
Atunci cand cisternele sunt destinate
sa fie transportate pe mare, dispozitiile de la 3.2.9 nu interzic
montarea de supape de siguranta conform Codului IMDG.
Cisternele destinate transportului de
gaze lichefiate refrigerate trebuie prevazute cu doua supape de
siguranta mai independente capabile sa deschida la maxim
presiunea de lucru indicata pe rezervor. Doua din aceste supape de
siguranta vor fi dimensionate individual sa lase sa
iasa din cisterna gazele care se formeaza prin evaporare in
timpul exploatarii normale astfel incat presiunea sa nu
depaseasca in nici un moment cu mai mult de 10% presiunea de
lucru indicata pe cisterna.
Una dintre supapele de
siguranta poate fi inlocuita printr-un disc de rupere care
trebuie sa se rupa la presiunea de incercare.
In cazul disparitiei
vidului in cisternele cu pereti dubli, sau in caz de distrugere a 20% din
izolatia cisternelor cu un singur perete, ansamblul de dispoyitive de
eliberare a presiunii, trebuie sa permita evacuarea unui debit astfel
incat presiunea in cisterna sa nu depaseasca presiunea
de incercare.
Aceste dispozitive de
eliberare a presiunii cisternelor destinate transportului de gaze lichefiate
refrigerate trebuie construite in asa fel incat sa se deschisa
la presiunea de lucru indicata pe cisterna. Ele trebuie construite
astfel incat sa functioneze perfect, chiar la temperatura de
exploatare cea mai scazuta. Siguranta functionarii la
aceasta temperatura trebuie stabilita si controlata
prin incercarea fiecarui dispozitiv sau a unui esantion de
dispozitive de acelasi tip constructiv.
|
Robinetele
cisternelor demontabile care pot fi rotite trebuie prevazute cu capace
de protectie.
|
Izolatia termica
Daca cisternele destinate
transportului de gaze lichefiate sunt prevazute cu o izolatie
termica, aceasta trebuie sa fie constituita din:
fie un ecran para-solar, aplicat cel
putin pe treimea superioara si cel mult pe jumatatea superioara
a cisternei, si separat de rezervor printr-un strat de aer de cel
putin 4 cm
grosime,
-
fie printr-o acoperire completa,
de grosime adecvata, din materiale izolante
Cisternele destinate
transportului de gaze lichefiate refrigerate trebuie izolate termic.
Izolatia termica trebuie asigurata prin intermediul unei
acoperiri continue. Daca spatiul dintre rezervor si invelis
este vidat (izolatie prin vid), invelisul de protectie trebuie
calculat astfel incat sa suporte, fara deformare, o presiune
externa de cel putin 100 kPa (1 bar) (presiune manometrica).
Prin derogare de la definitia de 'presiune de calcul' de la
1.2.1, se poate tine seama in calcule de dispozitivele exterioare si
interioare de ranforsare. Daca invelisul este inchis etans la gaze,
un dispozitiv trebuie sa garanteze ca nici o presiune
periculoasa nu se produce in stratul de izolatie in cazul unei
insuficiente etansari a rezervorului sau a echipamentelor acestuia.
Acest dispozitiv trebuie sa impiedice infiltrarea umiditatii in
invelisul de izolatie termica.
Cisternele destinate transportului de
gaze lichefiate a caror temperatura de fierbere la presiunea
atmosferica este mai mica de - 182 °C
nu trebuie sa aiba in compunere nici o substanta
combustibila, si nici in izolatia termica sau in elementele
de fixare.
Elementele de fixare ale
cisternelor cu izolatie sub vid pot contine, cu acordul
autoritatii competente, materiale plastice intre rezervor si
invelis.
Prin derogare la dispozitiile de
la 2.2.4, rezervoarele destinate transportului de gaze lichefiate refrigerate
nu trebuie prevazute in mod obligatoriu cu o deschidere pentru
inspectie.
Echipamente pentru
vehiculele-baterie si CGEM
3.2.18 Echipamentul
de lucru si de structura trebuie sa fie dispus sau conceput
astfel incat sa impiedice orice avarie care risca sa determine
pierderea continutului recipientului sub presiune in conditiile
normale de manipulare si transport. Atunci cand legatura dintre cadrul vehiculului-baterie sau al CGEM
si elementele care permit o deplasare relativa a subansamblurilor,
fixarea echipamentului trebuie sa permita aceeasi deplasare
fara deteriorarea organelor. Partile conductelor colectoare
care conduc la robinetele de inchidere trebuie sa fie suficient de
flexibile pentru a proteja ansamblul impotriva forfecarii sau pierderii
continutului rezervorului sub presiune. Dispozitivele de umplere si
de golire (inclusiv flansele sau busoanele filetate) si toate
capacele de protectie trebuie sa poata sa fie securizate
impotriva unei deschideri neintentionate.
3.2.19 Pentru
a evita orice pierdere a continutului in caz de avarie, conductele
colectoare, organele de golire (racordurile conductelor, dispozitivele de
inchidere) si obturatoarele trebuie sa fie protejate sau dispuse
astfel incat sa fie protejate impotriva smulgerii sub efectul
fortelor exterioare, sau sa fie concepute pentru a le rezista.
3.2.20 Tubul
colector trebuie conceput pentru exploatare intr-un interval de
temperatura de la ‑ 20 °C la + 50 °C.
Tubul colector trebuie
conceput, construit si instalat astfel incat sa se evite orice risc
de deteriorare datorita dilatarii si contractiei termice,
socurilor mecanice sau vibratiilor. Toate conductele trebuie sa
fie confectionate dintr-un material metalic adecvat. Racordurile conductei
trebuie sudate atunci cand este posibil.
Imbinarile conductelor
din cupru trebuie sa fie brazate sau constituite dintr-un racord metalic
de rezistenta egala. Punctul de fuziune al materialului de
brazare nu trebuie sa fie mai mic de 525 °C.
Imbinarile nu trebuie sa slabeasca tubulatura ca in cazul
unei imbinari filetate.
Cu exceptia nr. ONU 1001
acetilena dizolvata, tensiunea maxima admisa s a tubului colector la presiunea de incercare a recipientelor nu trebuie sa depaseasca
75 % din limita de elasticitate garantata a materialului.
Grosimea necesara a
peretelui tubului colector pentru transportul substantei nr. ONU 1001
acetilena dizolvata, trebuie calculata conform regulilor tehnice
recunoscute.
NOTA: In ceea ce priveste limita de elasticitate, vezi
paragraful 2.1.11.
Se considera ca
dispozitiile de baza ale acestui paragraf sunt indeplinite daca
urmatoarele standarde sunt aplicate: (Rezervat).
Pentru butelii, tuburi, butoaie sub
presiune si cadre de butelii care formeaza un vehicul-baterie sau un
CGEM, prin derogare de la prescriptiile de la 3.2.3, 3.2.4 si 3.2.7,
obturatoarele necesare pot fi de asemenea montate in interiorul dispozitivului
tubului colector.
Daca unul din elemente este
prevazut cu o supapa de siguranta si daca se
gasesc dispozitive de inchidere intre elemente, fiecare element trebuie
sa fie prevazut cu un asemenea dispozitiv.
Dispozitivele de incarcare si
de golire pot fi fixate la un tub colector.
Fiecare element, inclusiv fiecare din
buteliile de pe un cadru, destinat transportului de gaze toxice trebuie sa
poata fi izolat printr-un robinet de inchidere.
Vehiculele-baterie sau CGEM destinate
transportului de gaze toxice nu este necesar sa aiba supape de
siguranta, cu exceptia cazului in care acestea sunt precedate de
un disc de rupere. In acest ultim caz, dispunerea discului de rupere si a
supapei de siguranta trebuie sa satisfaca autoritatea
competenta.
Atunci cand vehiculele-baterie sau CGEM
sunt destinate sa fie transportate pe mare, dispozitiile de la 3.2.24
nu interzic montarea de supape de siguranta conforme Codului IMDG.
Recipientele care sunt elemente ale
vehiculelor-baterie sau CGEM destinate transportului de gaze inflamabile
trebuie sa fie combinate in gupe de pana la 5 000 litri
putand fi izolate printr-o vana de inchidere.
Fiecare
element al unui vehicul-baterie sau CGEM destinat transportului de gaze
inflamabile, daca este constituit din cisterne conform prezentului capitol
trebuie sa poata fi izolat printr-o vana de inchidere.
Omologare de tip
Nici o prescriptie
speciala.
Inspectii si incercari
Materialele tuturor rezervoarelor
sudate, cu exceptia buteliilor, tuburilor, butoaielor sub presiune si
buteliilor, parti ale cadrelor, care sunt elemente ale unui
vehicul-baterie sau CGEM trebuie incercate conform metodei descrise la 5.
Prescriptiile de baza
pentru presiunea de incercare sunt indicate la 4.3.3.2.1 la 4.3.3.2.4 si
presiunile minime de incercare sunt indicate in tabelul gazelor si
amestecurilor de gaz de la 4.3.3.2.5.
Prima incercare la presiune
hidraulica trebuie efectuata inaintea montarii izolatiei
termice. Atunci cand rezervorul, accesoriile, conductele si echipamentele
acestuia au fost incercate separat, cisterna trebuie supusa unei
incercari de etanseitate dupa asamblare.
Capacitatea fiecarui rezervor
destinat transportului de gaze comprimate, incarcate in masa, gaze
lichefiate sau dizolvate, trebuie determinata sub supravegherea unui
expert autorizat de autoritatea competenta, prin cantarire sau prin
masurarea volumetrica a cantitatii de apa care umple
rezervorul; eroarea de masurare a capacitatii rezervoarelor
trebuie sa fie mai mica de 1 %. Determinarea printr-un calcul bazat
pe dimensiunile rezervorului nu este admisa. Masele maxime admisibile de
incarcare conform instructiunii de ambalare P200 sau P203 de la
4.1.4.1, precum si 4.3.3.2.2 si 4.3.3.2.3, trebuie fixate de un
expert autorizat.
Controlul imbinarilor trebuie
efectuat conform prescriptiilor corespunzatoare pentru l = 1 de la 2.1.23.
Prin derogare de la
prescriptiile stabilite la 2.4, inspectiile periodice, inclusiv
incercarea la presiune hidraulica, trebuie sa aiba loc:
|
a) O
data la trei ani
|
O data la doi ani si jumatate
|
pentru cisternele destinate
transportului nr. ONU 1008 trifluorura de bor, nr. ONU 1017 clor, nr.
ONU 1048 bromura de hidrogen anhidra, nr. ONU 1050 clorura
de hidrogen anhidra, nr. ONU 1053 sulfura de hidrogen, nr. ONU 1067
tetroxid de diazot (dioxid de azot), nr. ONU 1076 fosgen si nr.
ONU 1079 dioxid de sulf;
|
b) Dupa
sase ani
|
Dupa opt ani
|
de lucru si apoi la 12
ani pentru cisternele destinate transportului de gaze lichefiate refrigerate.
|
O incercare de etanseitate trebuie
efectuata de un expert autorizat, la sase ani dupa fiecare
incercare periodica.
|
O incercare de
etanseitate poate fi efectuata, la cererea autoritatii
competente, intre doua inspectii succesive.
|
Atunci cand
rezervorul, accesoriile, conductele si echipamentele acestuia au fost
incercate separat, cisterna trebuie supusa unei incercari de
etanseitate dupa asamblare.
3.4.7 Pentru
cisternele cu izolatie sub vid, incercarea la presiune hidraulica
si verificarea starii interioare pot fi inlocuite printr-o incercare
de etanseitate si masurarea vidului, cu acordul expertului
autorizat.
Daca la vizitele periodice au
fost practicate orificii in rezervoarele destinate transportului de gaze
lichefiate refrigerate, metoda pentru inchiderea lor ermetica, inaintea
repunerii in serviciu, trebuie aprobata de expertul autorizat si
trebuie sa garanteze integritatea rezervorului.
Incercarile de etanseitate
ale cisternelor destinate transportului de gaze trebuie executate la o presiune
de cel putin:
pentru gazele comprimate, gazele
lichefiate si gazele dizolvate: 20 % din presiunea de incercare:
pentru gazele lichefiate refrigerate: 90 %
din presiunea de lucru maxima.
Inspectii
si incercari pentru vehiculele-baterie si CGEM
Elementele si echipamentele
fiecarui vehicul-baterie sau CGEM trebuie supuse la un control si o
incercare initiala impreuna sau separat, inainte de a intra in
serviciu pentru prima oara. Prin urmare, vehiculele-baterie sau CGEM
compuse din recipiente trebuie supuse unui control la intervale de cinci ani cel mult. Vehiculele-baterie sau
CGEM compuse din cisterne trebuie supuse unui control conform 3.4.6. Un control
si o incercare exceptionala pot fi executate, oricare ar fi data
ultimelor inspectii si incercari periodice, atunci cand acest
lucru este necesar, luandu-se in considerare dispozitiile de la 3.4.14.
Controlul initial cuprinde:
o verificarea a conformitatii cu
tipul omologat;
o verificare a caracteristicilor
constructive;
o examinare a starii interioare
si exterioare;
o incercare la presiune hidraulica de incercare indicata pe placa prescrisa la 3.5.10;
o incercare de etanseitate la presiunea
maxima de lucru, si
o verificarea a bunei functionari
a echipamentului.
Daca elementele si
organele lor au fost supuse separat incercarii la presiune, dupa
asamblare, acestea trebuie supuse impreuna unei incercare de
etanseitate.
Buteliile, tuburile si butoaiele
sub presiune, precum si buteliile ce fac parte din cadrele de butelii,
trebuie supuse la incercari conform instructiunii de ambalare P200
sau P203 de la 4.1.4.1.
Presiunea de incercare a
tubului colector al vehiculului-baterie sau CGEM trebuie sa fie
aceeasi ca si cea utilizata pentru elementele
vehiculului-baterie sau CGEM. Incercarea la presiune a tubului colector poate
fi executata ca o incercare hidraulica sau cu ajutorul unui alt
lichid sau gaz, cu acordul autoritatii competente sau al organismului
agreat de acesta. Prin derogare de la aceasta prescriptie, presiunea
de incercare pentru tubul colector al vehiculului-baterie sau CGEM trebuie
sa fie de cel putin 300 bar pentru nr. ONU 1001 acetilena dizolvata.
Inspectiile periodice trebuie
sa cuprinda o incercare de etanseitate la presiunea maxima
de lucru si o examinare exterioara a structurii, elementelor si
echipamentului de lucru, fara demontare. Elementele si conductele
trebuie supuse la incercari conform periodicitatii prescrise in
instructiunea de ambalare P200 de la punctul 4.1.4.1 si conform
prescriptiilor de la 6.2.1.6. Daca elementele si echipamentele
lor au fost supuse separat incercarii la presiune, dupa asamblare
trebuie sa fie supuse impreuna unei incercari de
etanseitate.
Un control si o incercare
exceptionala sunt necesare atunci cand vehiculul-baterie sau CGEM
prezinta semne de avarie sau de coroziune, sau scurgeri, sau orice alte
anomalii, care indica un defect susceptibil de a compromite integritatea
vehiculului-baterie sau CGEM. Extinderea controlului si incercarii
exceptionale si, daca este necesar, demontarea elementelor,
trebuie sa depinda de gradul de avariere sau de deteriorare a vehiculului-baterie sau CGEM. Trebuie
de asemenea incluse examinarile prescrise la 3.4.15.
3.4.15 In cadrul examinarilor:
a) elementele trebuie inspectate exterior pentru a se determina
prezenta zonelor cu gauri, coroziune sau abraziune, urme de lovituri,
deformari, defecte de sudura si alte defecte, inclusiv
scurgerile, susceptibile de a face vehiculele-baterie sau CGEM periculoase
pentru transport.
b) conductele, supapele si imbinarile trebuie inspectate
pentru a se detecta semnele de coroziune, defectele si alte anomalii,
inclusiv scurgerile, susceptibile de a face vehiculele-baterie sau CGEM
periculoase in timpul incarcarii, golirii sau transportului;
c) suruburile sau piulitele lipsa sau
desurubate ale tuturor racordurilor cu flansa sau ale tuturor
flanselor oarbe trebuie inlocuite sau reinsurubate;
d) toate dispozitivele si supapele de siguranta nu
trebuie sa prezinte coroziune, deformare si orice alta
deteriorare sau defect care ar putea dauna functionarii normale.
Dispozitivele de inchidere de la distanta si obturatoarele cu
inchidere automata trebuie manevrate pentru a se verifica buna
functionare;
e) inscriptiile prescrise pentru vehiculele-baterie sau CGEM
trebuie sa fie lizibile si conforme cu prescriptiile aplicabile;
f) cadrul,
suportii si dispozitivele de ridicare ale vehiculelor-baterie sau CGEM trebuie sa
fie intr-o stare satisfacatoare.
Incercarile, inspectiile si verificarile
conform punctelor 3.4.10 pana la 3.4.15 trebuie efectuate de expertul
autorizat de catre autoritatea competenta. Trebuie eliberate
cerificate cu rezultatul acestor operatiuni.
In aceste cerificate trebuie sa figureze o
referire la lista de substante autorizate la transport in acest
vehicul-baterie sau CGEM conform 2.3.1.
O copie a acestor certificate va fi
atasata la dosarul fiecarui rezervor, vehicul cu acumulator sau MEGC testat (vezi 4.3.2.1.7).
Marcare
Informatiile de mai jos trebuie,
in plus, sa figureze prin stantare, sau orice alt mijloc
asemanator, pe placa prevazuta la 2.5.1 sau direct pe
peretii rezervorului, daca acestia sunt ranforsati astfel
incat sa nu compromita rezistenta cisternei.
In ceea ce priveste cisternele
destinate transportului unei singure substante:
denumirea oficiala a transportului de
gaze si, in plus, pentru gazele atribuite unei rubrici n.s.a., denumirea
tehnica
Aceasta mentiune trebuie
completata:
pentru
cisternele destinate transportului de gaze comprimate, care sunt incarcate
in volum (sub presiune), cu valoarea maxima a presiunii de incarcare
la 15 °C,
autorizata pentru cisterna; si,
pentru cisternele destinate transportului
de gaze comprimate care sunt incarcate in masa, precum si de
gaze lichefiate, lichefiate refrigerate sau dizolvate, cu masa maxima
admisibila in kg si cu temperatura de incarcare, daca
aceasta este mai mica de - 20 °C.
In ceea ce priveste cisternele cu
utilizare multipla:
denumirea oficiala a transportului de
gaze si, in plus, pentru gazele atribuite unei rubrici n.s.a, denumirea
tehnica a gazelor pentru care
cisterna este omologata.
Aceasta mentiune
trebuie completata prin indicarea masei maxime admisibile de
incarcare, in kg, pentru fiecare gaz.
In ceea ce priveste cisternele destinate
transportului de gaze lichefiate refrigerate:
presiunea maxima autorizata de
lucru.
Pe cisternele prevazute cu o
izolatie termica:
- mentiunea 'izolat termic' sau 'izolat sub
vid'.
3.5.6 In
completarea inscriptiilor prevazute la 2.5.2, mentiunile
urmatoare trebuie sa figureze pe
|
cisterna
propriu-zisa sau pe o placa:
|
containerul-cisterna sau pe o placa:
|
a) - codul-cisterna conform certificatului
(vezi paragraful 2.3.1) cu presiunea de incercare efectiva a cisternei;
- inscriptia: 'temperatura
de incarcare minima autorizata:';
b) pentru cisternele destinate transportului
unei singure substante:
denumirea oficiala a transportului de
gaze si, in plus pentru gazele atribuite unei rubrici n.s.a.,
denumirea tehnica
pentru gazele comprimate care sunt
incarcate in masa, precum si pentru gazele lichefiate,
lichefiate refrigerate sau dizolvate, masa maxima admisibila a
incarcaturii in kg
c) pentru cisternele cu utilizare
multipla:
denumirea oficiala a transportului
si, in plus pentru gazele atribuite unei rubrici n.s.a., denumirea tehnica a tuturor gazelor pentru transportul
carora sunt atribuite respectivele cisterne;
cu indicarea masei maxime admisibile de
incarcare, in kg, pentru fiecare dintre ele;
d) pentru cisternele
prevazute cu o izolatie termica:
inscriptia
'izolat termic' sau 'izolat sub vid', intr-una din limbile
oficiale din tara de inmatriculare si, in plus, daca
aceasta limba nu este germana, engleza sau franceza, in germana,
in engleza sau in franceza, cu exceptia cazului in care
acordurile incheiate intre Statele interesate, daca exista, nu dispun
altfel.
|
(Rezervat)
|
| |
|
Aceste indicatii nu sunt necesare decat daca
este vorba despre un vehicul purtator de cisterne demontabile.
|
|
|
(Rezervat)
|
| |
| | | | |
Marcarea
vehiculelor-baterie si CGEM
Fiecare vehicul-baterie si fiecare
CGEM trebuie sa poarte o placa din metal rezistent la coroziune,
fixata permanent, intr-un loc usor accesibil pentru inspectie.
Pe aceasta placa trebuie sa figureze, prin stantare
sau orice alt mijloc asemanator, cel putin informatiile
indicate mai jos :
numarul de omologare;
denumirea sau marca de fabricatie;
numarul de serie;
anul de fabricatie;
presiunea de incercare (presiunea
manometrica);
temperatura de calcul (numai daca
este mai mare de + 50°C
sau mai mica de ‑ 20°C);
data (luna, anul) incercarii
initiale si a ultimei incercari periodice efectuate conform
punctelor 3.4.10 pana la 6.4.3.4.13;
poansonul expertului care a efectuat
incercarile.
|
Urmatoarele indicatii
trebuie inscrise pe vehiculul-baterie propriu-zis sau pe o placa
numele proprietarului sau al operatorului:
- numarul de elemente;
- capacitatea totala a
elementelor;
si pentru
vehicule-baterie care sunt incarcate in masa:
- masa in stare neincarcata;
- masa maxima
autorizata.
|
Urmatoarele
indicatii trebuie inscrise pe CGEM propriu-zis sau pe o placa
- numele proprietarului si
al operatorului;
- numarul de elemente;
- capacitatea totala a
elementelor;
masa maxima in sarcina
autorizata;
- codul-cistena conform
certificatului de omologare (a se vedea 2.3.1) cu presiunea de incercare
efectiva a CGEM,
- denumirea oficiala de transport a substantei transportate ;
si
pentru CGEM, care sunt incarcate in masa:
- tara
|
|
|
Cadrul vehiculelor-baterie si CGEM
trebuie sa poarte in apropierea punctului de incarcare o placa
care indica:
presiunea maxima de incarcare la
15 °C
autorizata pentru elementele destinate gazelor comprimate
denumirea oficiala a transportului de
gaze conform capitolului 3.2, si in plus, pentru gazele atribuite unei
rubrici n.s.a denumirea tehnica 14;
si, in plus in cazul gazelor
lichefiate:
- masa maxima admisibila de incarcare pe
element
Buteliile, tuburile si butoaiele
sub presiune, precum si buteliile care fac parte dintr-un cadru de
butelii, trebuie sa poarte inscriptii conform punctului 6.2.1.7.
Aceste recipiente nu trebuie neaparat sa fie etichetate individual cu
etichetele de pericol prescrise la capitolul 5.2.
Vehiculele-baterie si
CGEM trebuie sa poarte placi-etichete si o semnalizare
portocalie conform capitolului 5.3.
Prescriptii
pentru vehiculele-baterie si CGEM care sunt concepute, construite si
incercate conform standardelor
NOTA: Persoanele
si organismele identificate in standarde ca avand
responsabilitati in conformitate cu ADR trebuie sa
indeplineasca cerintele din ADR.
Prescriptiile stabilite
la capitolul sunt considerate
indeplinite daca este aplicat standardul urmator:
Aplicabil sub-sectiunilor si paragrafelor
|
Referinta
|
Titlul documentului
|
3.1.4 si 3.1.5,
3.2.18 pana la 3.2.26, 3.4.10 pana la 3.4.12
si 3.5.10 pana la 3.5.13
|
EN 13807: 2003
|
Butelii pentru gaze,
transportabile – Vehicule-baterie – Conceptie, fabricare, identificare
si incercari
|
Prescriptii
referitoare la vehiculele-baterie si CGEM care nu sunt concepute,
construite si incercate conform standardelor
Vehiculele-baterie si
CGEM care nu sunt calculate, construite si incercate conform standardelor
enumerate la 3.6, trebuie calculate, construite si incercate conform
prescriptiilor unui cod tehnic recunoscut de catre autoritatea
competenta. Totusi, ele trebuie sa satisfaca cerintele minime de la 3.
Dispozitii
speciale
NOTA 1: Pentru
lichidele avand un punct de aprindere ce
nu depaseste 60 °C, precum si pentru gazele
inflamabile, vezi de asemenea punctele 2.1.26, 2.1.27 si 2.2.9.
NOTA 2: Pentru prescriptiile referitoare la
cisternele pentru care este prescrisa o incercare la presiunea la cel
putin 1 MPa (10 bar), precum si pentru cisternele destinate
transportului de gaze lichefiate refrigerate, vezi paragraful 5.
Atunci cand sunt indicate
avandu-se in vedere o rubrica din coloana (13) a tabelului A din capitolul
3.2, sunt aplicabile urmatoarele dispozitii speciale.
a) Constructie (TC)
TC1 Prescriptiile de
la 5 sunt aplicabile materialelor si constructiei acestor rezervoare.
TC2 Rezervoarele si
echipamentele lor trebuie construite din aluminiu de cel putin 99,5%
puritate sau din otel adecvat, care nu este susceptibil de a provoca
descompunerea peroxidului de hidrogen. Atunci cand rezervoarele sunt construite
din aluminiu de cel putin 99,5% puritate, grosimea peretelui nu trebuie sa fie mai mare de 15 mm, chiar si atunci
cand din calcul conform 2.1.17 rezulta o valoare superioara.
TC3 Rezervoarele trebuie
construite din otel austenitic.
TC4 Rezervoarele trebuie prevazute cu o
acoperire din email sau o acoperire protectoare echivalenta, daca
materialul rezervorului este atacat de nr. ONU 3250 acid cloroacetic topit.
TC5 Rezervoarele trebuie
prevazute cu o acoperire din plumb de cel putin 5 mm grosime sau o acoperire
echivalenta.
TC6 Atunci cand utilizarea
aluminiului este necesara pentru cisterne, aceste cisterne trebuie
construite din aluminiu cu o puritate egala sau mai mare de 99,5%; chiar
si atunci cand din calcul conform 2.1.17 rezulta o valoare
superioara, grosimea peretelui nu trebuie sa fie mai mare de 15 mm.
TC7 Grosimea minima
efectiva a rezervorului nu trebuie sa fie mai mica de 3 mm.
b) Echipamente (TE)
TE1 (Abrogat)
TE2 (Abrogat)
TE3 Cisternele trebuie in
plus sa satisfaca prescriptiile urmatoare. Dispozitivul de
incalzire nu trebuie sa patrunda in rezervor, ci trebuie sa fie exterior
acestuia. Totusi, o conducta utilizata pentru evacuarea
fosforului poate sa fie echipata cu o manta de incalzire.
Dispozitivul de incalzire al acestei mantale trebuie reglat astfel incat
sa impiedice ca temperatura fosforului sa depaseasca
temperatura de incarcare a rezervorului. Celelalte conducte trebuie
sa patrunda in rezervor prin partea superioara a acestuia;
orificiile trebuie situate deasupra nivelului maxim admisibil de fosfor si
sa fie complet inchise cu capace
care sa poata fi blocate. Cisterna trebuie prevazuta cu un
sistem de masurare pentru verificarea nivelului fosforului, si,
daca apa este utilizata ca agent de protectie, cu un reper fix
ce indica nivelul superior pe care apa nu trebuie sa-l
depaseasca.
TE4 Rezervoarele trebuie
prevazute cu o izolatie termica din materiale greu inflamabile.
TE5 Daca rezervoarele
sunt prevazute cu o izolatie termica, aceasta trebuie sa
fie confectionata din materiale greu inflamabile.
TE6 Cisternele pot fi
echipate cu un dispozitiv conceput astfel incat obturarea sa de catre
substanta transportata sa nu se poata produce si
sa previna orice pierdere si formarea aparitia unei
suprapresiuni sau depresiuni in interiorul rezervorului.
TE7 Organele de golire ale
rezervoarelor trebuie prevazute cu doua dispozitive de inchidere in
serie, independente unul de celalalt, dintre care primul consta
dintr-o vana interna cu inchidere rapida de un tip omologat
si cel de-al doilea, dintr-o vana externa amplasata la fiecare
extremitate a conductei de golire. O flansa plina, sau un alt
dispozitiv ce ofera aceleasi garantii, trebuie de asemenea
montate la iesirea fiecarei vane externe. Vana interna trebuie
sa ramana solidar cu rezervorul si in pozitia inchis in cazul smulgerii conductei.
TE8 Racordurile
tubulaturilor externe ale cisternelor trebuie realizate din materiale care nu
sunt susceptibile sa atraga dupa sine descompunerea peroxidului
de hidrogen.
TE9 Cisternele trebuie
prevazute in partea superioara cu un dispozitiv de inchidere ce
impiedica formarea unei suprapresiuni in interiorul rezervorului,
datorita descompunerii substantelor transportate, precum si
scurgerea lichidului si patrunderea de substante straine in
interiorul rezervorului.
TE10 Dispozitivele de
inchidere ale cisternelor trebuie construite astfel incat obturarea
dispozitivelor de catre substanta solidificata in timpul
transportului sa fie imposibila. Daca cisternele sunt
inconjurate de un material de izolatie termica, acesta trebuie
sa fie de natura anorganica si fara nici un fel
de substanta combustibila in compunere.
TE11 Rezervoarele si echipamentele lor de lucru trebuie
concepute astfel incat sa impiedice patrunderea de substante
straine, scurgerea lichidului si formarea oricarei suprapresiuni
in interiorul rezervorului datorita descompunerii substantelor
transportate.
TE12 Cisternele trebuie
prevazute cu o izolatie termica conform conditiilor de la
punctul 3.2.14. Daca TDAA a peroxidului organic din cisterna este
egala sau mai mica de 55 °C, sau daca cisterna este
construita din aluminiu, rezervorul trebuie complet izolat termic. Ecranul
para-solar si oricare parte a cisternei neacoperita de catre
acesta, sau invelisul exterior al unei izolatii termice complete,
trebuie acoperite cu un strat de vopsea alba sau imbracate cu metal
lustruit. Vopseaua trebuie curatata inaintea fiecarui
transport si reinnoita in cazul in care se ingalbeneste sau
se deterioreaza. Izolatia termica nu trebuie sa
contina nici un fel de substanta combustibila. Cisternele
trebuie prevazute cu dispozitive captatoare de temperatura.
Cisternele trebuie
prevazute cu supape de siguranta si cu dispozitive de
decompresiune de urgenta. De asemenea, sunt admise supape de
depresurizare. Dispozitivele de decompresiune de urgenta trebuie
sa functioneze la presiuni determinate in functie de
proprietatile peroxidului organic si de caracteristicile
constructive ale cisternei. Elementele fuzibile nu trebuie sa fie
autorizate in corpul rezervorului.
Cisternele trebuie
prevazute cu supape de siguranta de tipul cu arc pentru a se
evita o acumulare importanta in interiorul rezervorului de produse de
descompunere si de vapori degajati la o temperatura de 50°C. Debitul si
presiunea de deschidere ale supapei sau supapelor de siguranta trebuie
determinate in functie de rezultatele incercarilor prescrise in
dispozitia speciala TA2. Totusi, presiunea de deschidere nu
trebuie in nici un caz sa fie astfel incat lichidul sa se poata
scurge prin supapa sau supape in cazul rasturnarii cisternei.
Dispozitivele de decompresiune de
urgenta ale cisternelor pot fi de tipul cu arc sau de tipul disc de
rupere, concepute pentru a evacua toate produsele de descompunere si
vaporii eliberati in timpul a cel putin unei ore de scufundare
completa in flacari, in conditiile definite de formulele de
mai jos:
q = 70916 x F x A0,82
unde:
q = absorbtia de caldura [W]
A = suprafata scufundata [m²]
F = factor de izolatie [-]
F = 1 pentru cisternele neizolate, sau
pentru cisternele
izolate
unde:
K = conductivitatea termica a
stratului izolator [W.m-1.K-1]
L = grosimea stratului izolator [m]
U = K/L = coeficient de
transmisie termica al izolatiei [W.m-2.K-1]
TPO = temperatura peroxidului
in momentul decompresiei [K]
Presiunea de deschidere a
dispozitivului sau dispozitivelor de decompresiune de urgenta trebuie
sa fie mai mare decat cea prevazuta mai sus si sa fie determinata in
functie de rezultatele incercarilor vizate la dispozitia
speciala TA2. Dispozitivele de decompresiune de urgenta trebuie
astfel dimensionate incat presiunea maxima in cisterna sa nu
depaseasca niciodata presiunea de incercare a cisternei.
NOTA: Un
exemplu de metoda de incercare pentru determinarea marimii
dispozitivelor de decompresiune de urgenta figureaza in
apendicele 5 al Manualului de incercari si criterii.
Pentru cisternele
complet izolate termic, debitul si reglarea dispozitivului sau
dispozitivelor de decompresiune de urgenta trebuie determinate
presupunand o pierdere a izolatiei pe 1% din suprafata.
Supapele de depresiune
si supapele de siguranta de tipul cu arc ale cisternelor trebuie
prevazute de dispozitive de aparare impotriva flacarilor,
cu exceptia cazului in care substantele de transportat si produsele
lor de descompunere nu sunt combustibile. Trebuie avuta in vedere
reducerea capacitatii de evacuare determinata de dispozitivele
de protectie impotriva flacarilor.
TE13 Cisternele trebuie izolate termic si prevazute
cu un dispozitiv de incalzire amenajat in exteriorul acestora.
TE14 Cisternele trebuie
prevazute cu o izolatie termica. Izolatia termica
aflata in contact direct cu rezervorul trebuie sa aiba o
temperatura de aprindere superioara cu cel putin 50°C maximului pentru
care cisterna a fost conceputa.
TE15 (Abrogat)
TE16 (Rezervat)
TE17 (Rezervat)
TE18 Cisternele destinate
transportului de substante incarcate la o temperatura mai mare
de 190 °C
trebuie prevazute cu deflectoare plasate in dreptul orificiilor superioare
de incarcare, pentru a evita in timpul incarcarii o
crestere brusca si localizata a temperaturii peretelui
separator.
TE19
|
Organele asezate in partea superioara a cisternei trebuie
sa fie :
inserate intr-o cuva
incastrata, sau
- dotate cu o
valva interna de siguranta, sau
- protejate de o capota sau de elemente transversale si/sau
longitudinale, sau de alte dispozitive care ofera aceleasi garantii, astfel
profilate incat, in caz de rasturnare, sa nu aiba loc nici o
deteriorare a organelor.
Organele asezate in partea inferioara a
cisternei:
Conductele si
organele laterale de inchidere si toate organele de golire trebuie
sa fie, ori retrase cu cel putin 200 mm
fata de cisterna, ori protejate cu o sina care are
un modul de inertie de cel putin 20 cm3 transversal pe
sensul de mers; garda la sol trebuie sa fie egala sau mai mare de 300 mm cu cisterna
plina.
Organele asezate in partea din spate a cisternei
trebuie protejate prin bara anti-soc prescrisa la 9.7.6.
Inaltimea acestor organe fata de sol trebuie sa fie
astfel incat sa fie protejate adecvat de barade protec’ie.
|
|
TE20 Spre deosebire de celelalte coduri-cisterna
autorizate in ierarhia cisternelor din abordarea rationalizata de la
4.3.4.1.2, cisternele trebuie echipate cu o supapa de siguranta.
TE21 Inchiderile trebuie
sa fie protejate de capace care sa se poata bloca.
TE22 (Rezervat)
TE23 Cisternele trebuie
echipate cu un dispozitiv conceput astfel incat obturarea sa de catre
substanta transportata sa nu se poata produce si
sa previna orice pierdere si formarea aparitia unei
suprapresiuni sau depresiuni in interiorul rezervorului.
TE24
|
Daca cisternele destinate
transportului si distribuirii bitumului sunt echipate cu o bara de
distribuire la extremitatea conductei de golire, dispozitivul de inchidere
prevazut la 2.2.2 poate fi inlocuit cu un robinet de inchidere, situat
pe tubulatura de golire si care precede bara de distribuire.
|
|
TE25 (Rezervat)
c) Omologare de tip (TA)
TA1 Cisternele nu trebuie
sa fie omologate pentru transportul de substante organice.
TA2 Aceasta
substanta va putea fi transportata in cisterne fixe sau
demontabile si containere-cisterne in conditiile stabilite de
autoritatea competenta din tara de origine, daca aceasta, pe
baza incercarilor mentionate mai jos, considera ca un asemenea transport poate fi
efectuat in siguranta. Daca tara de origine nu este Parte
contractanta ADR, aceste conditii trebuie recunoscute de catre
autoritatea competenta din prima tara parte contractanta la ADR implicata in
transport.
Pentru omologarea de tip,
incercarile trebuie executate pentru:
- a demonstra compatibilitatea tuturor
materialelor care intra in mod normal in contact cu substanta in
timpul transportului;
- a
furniza date pentru facilitarea constructiei dispozitivelor de
decompresiune de urgenta si supapelor de siguranta,
luandu-se in considerare caracteristicile constructive ale cisternei; si
- a stabili orice cerinta speciala
care ar putea fi necesara pentru siguranta in timpul transportului
substantei.
Rezultatele incercarilor trebuie
sa figureze in raportul pentru omologarea de tip.
TA3 Aceasta
substanta poate fi transportata numai in cisterne cu
codul-cisterna LGAV sau SGAV; ierarhia de la 4.3.4.1.2 nu este
aplicabila.
d) Incercari (TT)
TT1 Cisternele din
aluminiu pur nu trebuie sa fie supuse la incercarea initiala
si incercarile periodice la presiune hidraulica decat la o
presiune de 250 kPa (2,5 bar) (presiune manometrica).
TT2 Starea acoperirilor
rezervoarelor trebuie verificata in fiecare an de catre un expert
autorizat de catre autoritatea competenta, care va proceda la o
inspectie a interiorului rezervorului.
TT3 Prin derogare de la
prescriptiile punctului 2.4.2, inspectiile periodice vor avea loc cel
tarziu o data la opt ani si vor cuprinde, in plus, un control al
grosimilor cu ajutorul unor instrumente adecvate. Pentru aceste cisterne,
incercarea de etanseitate si verificarea prevazuta la 2.4.3
vor avea loc cel tarziu o data la patru ani.
TT4 (Rezervat)
TT5 Incercarile la
presiune hidraulica trebuie sa aiba loc cel tarziu o data
la
trei ani
|
doi
ani si jumatate
|
TT6 Incercarile
periodice, inclusiv incercarea la presiune hidraulica,trebuie sa aiba loc
cel tarziu o data la trei ani.
|
|
TT7 Prin derogare la
prescriptiile de la 2.4.2, examinarea periodica a starii
interiorului poate fi inlocuita cu un program aprobat de catre
autoritatea competenta.
TT8 Cisternele omologate
pentru transportul Nr. ONU 1005 AMONIAC ANHIDRU, care sunt construite din
ptel de granulatie fina cu o limita de elasticitate mai
mare de 400 N/mm conform standardului de
material, trebuie sa fie supuse in timpul fiecarei incercari
periodice conform 2.4.2 la un control magnetoscopic pentru detectarea fisurilor
superficiale.
Trebuie sa fie
verificate sudurile circumferentiale si longitudinale din partea
inferioara a fiecarui rezervor pe cel putin 20 % din lungimea
lor, toate sudurile conductelor si orice zona reparata sau
polizata.
e) Marcare (TM)
NOTA: Inscriptiile
trebuie redactate intr-una din limbile oficiale din tara de omologare
si, in plus, daca aceasta limba nu este engleza, franceza
sau germana, in engleza, in franceza sau in germana, cu
exceptia cazului in care acordurile incheiate intre tarile
interesate in transport dispun altfel.
TM1 Cisternele trebuie
sa poarte, in plus fata de indicatiile prevazute la 2.5.2,
mentiunea 'A nu se deschide in
timpul transportului. Pericol de aprindere spontana' (vezi de
asemenea NOTA de mai sus).
TM2 Cisternele trebuie
sa poarte, in plus fata de indicatiile prevazute la 2.5.2,
mentiunea 'A nu se deschide in
timpul transportului. Formeaza gaze inflamabile in contact cu apa' (vezi de asemenea NOTA de
mai sus).
TM3 Cisternele trebuie
sa poarte, pe placa prevazuta la 2.5.1, denumirea oficiala
de transport a substantelor omologate si masa maxima
admisibila de incarcare a cisternei, in kg.
TM4 Pe cisterne trebuie
inscrise, prin stantare sau orice alt mijloc asemanator, pe
placa prescrisa la 2.5.2 sau gravate direct pe rezervor, daca
peretii sunt ranforsati, astfel incat sa nu fie compromisa
rezistenta cisternei, urmatoarele indicatii suplimentare:
denumirea chimica si concentratia omologata a
substantei respective.
TM5 Cisternele trebuie
sa poarte, in plus fata de indicatiile prevazute la 2.5.1,
data (luna, anul) ultimei inspectii a starii interiorului
rezervorului.
TM6 (Rezervat)
TM7 Pe placa descrisa
la 2.5.1 trebuie sa figureze simbolul sub forma de trefla,
ilustrata la punctul 5.2.1.7.6,
prin stantare sau orice alt mijloc asemanator. Este admis
ca acest simbol sa fie gravat direct pe peretii rezervorului,
daca acestia sunt astfel ranforsati incat nu se compromite
rezistenta rezervorului.
Prescriptii
referitoare la materialele si constructia cisternelor fixe sudate,
cisternelor demontabile sudate si rezervoarelor sudate ale
containerelor-cisterna, pentru care este prescrisa o presiune de
incercare de cel putin 1 MPa (10 bar), precum si ale cisternelor fixe
sudate, ale cisternelor demontabile sudate si rezervoarelor sudate ale
containerelor-cisterna, destinate transportului de gaze lichefiate
refrigerate apartinand clasei 2
Materiale si rezervoare
a) Rezervoarele destinate transportului de:
- gaze comprimate, lichefiate sau
dizolvate sub presiune apartinand clasei 2;
- nr.
ONU 1380, 2845, 2870, 3194, 3391
pana la 3394 si
- nr.
ONU 1052 fluorura de hidrogen anhidra si nr. ONU 1790 acid
fluorhidric care contine mai mult de 85 % fluorura de hidrogen, din
clasa 8,
trebuie construite din
otel.
b) Rezervoarele construite din
otel cu granulatie fina, destinate transportului de:
- gaze corosive apartinand clasei 2
si nr. ONU 2073 amoniac in solutie apoasa ; si
- nr. ONU 1052
fluorura de hidrogen anhidra si nr. ONU 1790 acid fluorhidric
care contine mai mult de 85 % fluorura de hidrogen, apartinand
clasei 8, trebuie tratate termic pentru a elimina fortele termice.
c) Rezervoarele destinate transportului de gaze
lichefiate refrigerate apartinand clasei 2 trebuie construite din
otel, din aluminiu, din aliaj de aluminiu, cupru sau din aliaj de cupru
(de exemplu, alama). Rezervoarele din cupru sau din aliaj de cupru nu sunt totusi admise decat pentru
gazele care nu contin acetilena; etilena poate totusi sa
contina cel mult 0,005 % acetilena.
d) Nu pot fi utilizate
decat materiale adecvate la temperaturile minime si maxime de lucru ale
rezervoarelor si accesoriilor acestora.
5.1.2 Pentru
constructia rezervoarelor, sunt admise urmatoarele materiale:
a) otelurile care nu sunt susceptibile de
rupere fragila la temperatura minima de lucru (vezi paragraful 5.2.1):
- otelurile moi (cu exceptia
gazelor lichefiate refrigerate apartinand clasei 2);
- otelurile cu granulatie
fina, pana la o temperatura de - 60°C;
- otelurile cu nichel (avand intre 0,5 %
si 9 % de nichel), pana la o temperatura de ‑ 196 °C conform
continutului de nichel;
- otelurile austenitice cu crom-nichel,
pana la o temperatura de ‑ 270 °C;
b) aluminiul de cel putin 99,5 % puritate sau
aliajele de aluminiu (vezi paragraful 5.2.2);
c) cuprul dezoxidat cu minimum 99,9 % puritate
sau aliajele de cupru avand un continut in cupru de peste 56 % (vezi paragraful 5.2.3).
5.1.3 a) Rezervoarele
din otel, din aluminiu sau din aliaj de aluminiu nu
pot fi construite
decat fara imbinari, sau prin sudare.
b) Rezervoarele din otel austenitic, din
cupru sau din aliaj de cupru pot fi brazate.
5.1.4 Accesoriile
pot fi fixate la rezervoare prin intermediul unor suruburi, sau dupa
cum urmeaza:
a) rezervoare din otel, din aluminiu sau din
aliaj de aluminiu, prin sudare;
b) rezervoare din otel austenitic, din cupru
sau din aliaj de cupru, prin sudare sau brazare dura.
Constructia rezervoarelor si fixarea lor pe
vehicul, pe sasiu sau in cadrul containerului trebuie astfel executate
incat sa se evite in mod sigur racirea partilor portante
susceptibile de a fragiliza rezervoarele. Organele de fixare ale rezervoarelor
trebuie sa fie concepute ele insele astfel incat, chiar si atunci
cand rezervorul se afla la cea mai scazuta temperatura de
lucru autorizata, sa prezinte in continuare calitatile
mecanice necesare.
Prescriptii referitoare la
incercari
5.2.1 Rezervoare din otel
Materialele utilizate
pentru constructia rezervoarelor si cordoanelor de sudura
trebuie, la temperatura minima de lucru, dar la cel putin - 20°C, sa
satisfaca cel putin conditiile de mai jos in ceea ce
priveste rezilienta:
incercarile vor fi efectuate cu
epruvete crestate in V;
rezilienta (vezi paragrafele 5.3.1
pana la 5.3.3) epruvetelor a caror axa longitudinala este
perpendiculara pe directia de laminare si care au o
crestatura in V (conform ISO R 148) perpendiculara pe suprafata materialului, trebuie
sa aiba o valoare minima de 34 J/cm2 pentru
otelul moale (se pot efectua incercari, conform standardelor ISO
existente, cu epruvete a caror axa longitudinala este in
directia de laminare), otelul cu granulatie fina,
otelul feritic aliat Ni < 5%, otelul feritic aliat 5% Ni 9%, sau otel austenitic
cu Cr ‑ Ni;
- pentru
otelurile austenitice, numai cordonul de sudura trebuie supus la o
incercare de rezilienta;
pentru temperaturi de lucru mai mici
de -196 °C, incercarea
rezilientei nu este executata la temperatura minima de lucru, ci
la -196 °C.
5.2.2 Rezervoare din aluminiu sau din aliaje de
aluminiu
Imbinarile
rezervoarelor trebuie sa satisfaca conditiile stabilite de
catre autoritatea competenta.
5.2.3 Rezervoare din cupru sau din aliaje de cupru
Nu este necesara
efectuarea de incercari pentru a determina daca rezilienta este
suficienta.
Incercari de rezilienta
5.3.1 Pentru
materialele cu o grosime mai mica de 10 mm, insa de cel putin 5 mm, se folosesc epruvete cu
o sectiune de 10 mm
x e mm, unde 'e' reprezinta grosimea materialului. Daca
este necesar, se admite o degrosare la 7,5 mm sau 5 mm. Valoarea minima
de 34 J/cm2 trebuie mentinuta in toate cazurile.
NOTA: Pentru materialele cu o grosime mai mica de 5 mm si pentru
imbinarile lor sudate, nu trebuie efectuata incercarea
rezilientei.
5.3.2 a) Pentru incercarea materialelor, rezilienta este determinata pe
trei epruvete,
prelevarea fiind efectuata transversal pe directia de laminare;
totusi, daca este cazul unui otel moale, poate fi efectuata
pe directia de laminare.
b) Pentru incercarea imbinarilor sudate, epruvetele vor fi prelevate dupa cum urmeaza
Atunci cand e 10 mm
Trei epruvete cu
crestatura, din centrul imbinarii prin sudura;
Trei epruvete cu
crestatura, din centrul zonei de alterare datorita sudurii
(crestatura in V trebuind sa traverseze limita zonei topite din
centrul esantionului).
Centrul sudurii Zona afectata de caldura
Atunci
cand 10 mm
< e 20 mm
Trei epruvete din centrul
sudurii;
Trei epruvete prelevate din
zona de alterare datorita sudurii (crestatura in V trebuind sa
traverseze limita zonei topite din centrul esantionului).
Centrul sudurii
Zona afectata de
caldura
Atunci cand e > 20
mm
Doua seturi de trei
epruvete (1 set pe partea superioara, 1 set pe cea inferioara) in
fiecare din punctele indicate mai jos (crestatura in V trebuind sa
traverseze limita zonei topite din centrul esantionului pentru cele care
sunt prelevate din zona de alterare datorata sudurii).
Centrul sudurii
Zona afectata de
caldura
5.3.3 a) Pentru
table, media a trei incercari trebuie sa satisfaca valoarea
minima de 34 J/cm2 indicata la 5.2.1; cel mult una
dintre valori poate fi mai mica decat valoarea minima, fara
a fi mai mica de 24 J/cm2.
b) Pentru suduri, valoarea medie rezultata
pe trei epruvete prelevate din centrul sudurii nu trebuie sa fie mai
mica decat valoarea minima de 34 J/cm2; cel mult una
dintre valori poate fi inferioara celei indicate, fara a fi mai
mica de 24 J/cm2 .
c) Pentru zona afectat[ de caldura
(crestatura in V trebuind sa traverseze limita zonei topite din
centrul esantionului), valoarea obtinuta cu cel mult una dintre
cele trei epruvete va putea fi mai mica decat valoarea minima de 34
J/cm2, fara a fi mai mica de 24 J/cm2.
5.3.4 Daca
nu sunt indeplinite conditiile prescrise la 5.3.3, o singura
noua incercare va putea avea loc:
a) daca
valoarea medie rezultata din primele trei incercari este mai
mica decat valoarea minima de 34 J/cm2 sau
b) daca mai mult de o singura valoare
individuala este mai mica decat valoarea minima
de 34 J/cm2, fara sa fie mai mica de
24 J/cm2.
5.3.5 In
timpul repetarii incercarii rezilientei pe materiale sau suduri,
nici una din valorile individuale nu poate fi mai mica de 34 J/cm2.
Valoarea medie a tuturor rezultatelor incercarii originale si
incercarii repetate trebuie sa fie egala sau mai mare decat
minimul de 34 J/cm2.
In timpul repetarii
incercarii rezilientei zonei de alterare, nici una dintre valorile
individuale nu trebuie sa fie mai mica de 34 J/cm2.
Referinta la standarde
Prescriptiile
paragrafelor 5.2 si 5.3 vor fi considerate ca fiind indeplinite daca
au fost aplicate urmatoarele standarde.
EN 1252-1:1998 Recipiente
criogenice – Materiale – Partea 1: Cerinte de rezistenta la
temperaturi mai mici de – 80 C
EN 1252-2:1998 Recipiente
criogenice – Materiale – Partea 2: Cerinte de rezistenta la temperaturi
cuprinse intre – 80 C si – 20 C.
Pentru rezervoarele care nu au
sectiunea circulara, de exemplu, rezervoarele in forma de cheson
sau rezervoarele eliptice, diametrele indicate corespund celor ce se
calculeaza pornindu-se de la o sectiune circulara cu
aceeasi suprafata. Pentru sectiunile de aceste forme,
razele de curbura ale invelisului nu trebuie sa fie mai mari de 2 000 mm pe laturi si de 3 000 mm deasupra si dedesubt.
3 In ce
priveste definitiile pentru ''otel moale' si
''otel de referinta', vezi 1.2.1.
Aceasta formula rezulta din formula generala
Verificarea caracteristicilor de constructie
cuprinde de asemenea, pentru rezervoarele cu o presiune de incercare
minima de 1 MPa (10 bar), o prelevare de epruvete de sudura-esantioane de lucru, conform 2.1.23
si conform incercarilor de la 5.
In locul denumirii oficiale de transport sau, daca
este aplicabila, denumirea oficiala de transport de la rubrica n.s.a.
urmata de denumirea tehnica, este permisa utilizarea unuia din
termenii de mai jos:
- pentru
nr. ONU 1078 gaz frigorific, n.s.a.: amestec F1, amestec F2, amestec F3;
- pentru
nr. ONU 1060 metilacetilena si propadiena in amestec stabilizat:
amestec P1, amestec P2;
- pentru nr. ONU 1965 hidrocarburi gazoase lichefiate, n.s.a.: amestec
A, amestec A01, amestec A02,
amestec A0, amestec A1, amestec B1, amestec B2, amestec B, amestec C. Numele
utilizate in comert si citate la 2.2.2.3 cod de clasificare 2F, nr. ONU 1965, Nota 1,
nu vor putea fi utilizate decat in mod complementar.
In locul denumirii oficiale de transport sau, daca este
aplicabila, denumirea oficiala de transport de la rubrica n.s.a.
urmata de denumirea tehnica, este permisa utilizarea unuia din
termenii de mai jos:
- pentru
nr. ONU 1078 gaz frigorific, n.s.a.: amestec F1, amestec F2, amestec F3;
- pentru
nr. ONU 1060 metilacetilena si propadiena in amestec stabilizat:
amestec P1, amestec P2;
- pentru nr. ONU 1965 hidrocarburi gazoase lichefiate, n.s.a.: amestec
A, amestec A01, amestec A02,
amestec A0, amestec A1, amestec B1, amestec B2, amestec B, amestec C. Numele
utilizate in comert si citate la 2.2.2.3 cod de clasificare 2F, nr. ONU 1965, Nota 1,
nu vor putea fi utilizate decat in mod complementar.
In locul denumirii oficiale de transport sau, daca
este aplicabila, denumirea oficiala de transport de la rubrica n.s.a.
urmata de denumirea tehnica, este permisa utilizarea unuia din
termenii de mai jos:
- pentru
nr. ONU 1078 gaz frigorific, n.s.a.: amestec F1, amestec F2, amestec F3;
- pentru
nr. ONU 1060 metilacetilena si propadiena in amestec stabilizat:
amestec P1, amestec P2;
- pentru nr. ONU 1965 hidrocarburi gazoase lichefiate, n.s.a.: amestec
A, amestec A01, amestec A02,
amestec A0, amestec A1, amestec B1, amestec B2, amestec B, amestec C. Numele
utilizate in comert si citate la 2.2.2.3 cod de clasificare 2F, nr. ONU 1965, Nota 1,
nu vor putea fi utilizate decat in mod complementar.
|
|
Transporturi
|
|
|
Analize pe aceeasi tema
|
|
Ramai informat |
Informatia de care ai nevoie Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu. |
Contribuie si tu!
Adauga online documentul tau.
|
|
|
|
|