Sprijinirea clientilor in gasirea de solutii rationale la probleme

Sprijinirea clientilor in gasirea de solutii rationale la probleme

Mai intii se va face distinctie intre a ajuta clientul sa inteleaga solutiile rationale la problemele sale si sa le implementeze in propriul sistem de convingeri, cu rezultatul ca face o diferentiere reala intre ceea ce crede, simte si actioneaza. In al doilea rind, se considera drept obiectiv-cheie, discutarea convingerilor irationale.

Diferenta dintre intelegere si integrare

A.Ellis diferentiaza intre analiza intelectuala si cea emotionala in schimbarea terapeutica. Desi sunt utilizati frecvent in literatura de specialitate ei sint considerati deseori ca referindu-se la doua tipuri diferite de cognitie. Datorita acestei confuzii este de preferat a se distinge intre intelegerea solutiilor rationale (ca echivalent al analizei intelectuale) si pe care clientul sa fie capabil sa le integreze in sistemul credintelor sale astfel incit sa faca o diferenta semnificativa intre ceea ce crede, simte si actioneaza (echivalentul analizei emotionale).

Intelegerea solutiilor rationale

Cind clientul intelege solutiile rationale la problemele sale dar nu este capabil sa le integreze in sistemul sau de convingeri, el stie de ce credintele irationale sint irationale, iar cele rationale sint rationale si ca mai tirziu aceasta distinctie il va ajuta sa isi atinga scopurile. Oricum increderea in convingerile rationale este slaba si rareori se mentine. Asta se poate exemplifica prin afirmatii de genul:"Inteleg ceea ce spui, dar nu cred acest lucru" sau "Inteleg ceea ce spui, cu mintea, dar nu si cu inima".

Integrarea solutiilor rationale in sistemul de credinte

Cind clientul intelege atit solutiile rationale dar este si capabil sa le integreze, increderea in acestea este mai puternica si mai stabila. Pentru ca a reusit acest lucru el se poate folosi de acestea si va obtine efecte in modul de a gindi si simti. In acest caz va afirma:"Inteleg ceea ce spui si cred cu adevarat" sau "Inteleg ceea ce spui atit cu mintea cit si cu sufletul, simt asta".

Intelegerea precede integrarea

Cind clientul spune "Inteleg asta, in mintea mea, dar nu o simt", nu trebuie descurajat. De aceea este important sa ii explicati de ce intelegerea precede integrarea si ce anume are el nevoie sa faca pentru a se produce integrarea.

Discutarea convingerilor irationale

Acesta reprezinta cel mai cunoscut aspect terapeutic si poate cel mai controversat. Practicienii din orientarile terapeutice mai putin directive decit TREC o considera ca ea implica terapeutul intr-o disputa cu clientul in sensul luptei cu acesta, sau chiar mai rau, o spalare a creierului acestuia din urma. Dupa cum se va vedea terapeutul poarta o discutie sanatoasa cu clientul sau, mai mult decit se cearta. In ceea ce priveste acuzatia de spalare de creier, nici nu poate fi mai falsa pentru ca terapeutul pune intrebari si da scurte explicatii care ofera perspective rationale, dar fara a-l forta pe client in vreun fel.

Cele patru obiective de realizat inainte de inceperea discutiei

Ele sint:

a)     revederea ABC

b)     intelegerea de catre client a conexiunii dintre convingerile irationale si raspunsul emotional/comportamental la C

c)      intelegerea de catre client a faptului ca schimbarea convingerilor irationale il va ajuta sa isi atinga scopul.

d)     pregatirea clientului pentru disputa prin explicarea a ceea ce veti face in cadrul ei.

Sarcina 1: Revederea ABC

Desi v-ati asigurat de acuratetea cu care ati evaluat ABC-ul clientului, este foarte util inainte de a incepe discutarea convingerilor irationale sa mai verificati o data. Mai ales in cazul in care a fost o pauza intre evaluare si discutie, sau daca ati facut evaluarea completa la sfirsitul primei sesiuni si planificati discutia pentru inceputul urmatoarei sesiuni.

Pentru terapeut aceasta este o dubla verificare asupra evaluarii facute de el. Daca a existat un interval intre aceste etape este posibil ca , clientul sa aiba noi idei in ceea ce priveste corectitudinea ABC-ului initial, pe care trebuie sa le cunoasca. Pe de alta parte, aceasta verificare indica inca o data clientului implicarea dv. totala si demonstreaza grija de a-l ajuta sa-si rezolve problemele.

Sarcina 2: Clientul intelege conexiunea B-C

Ajutindu-l pe client sa inteleaga asta construiti o punte de legatura intre evaluare si disputa si oferiti o anumita directie acesteia. Asta daca intelege ca problema lui de la C este determinata de credintele irationale si ca aceasta reprezinta un prim mod de a-si controla problema.

Sarcina 3: Demonstrarea ca schimbarea convingerilor irationale

ajuta la atingerea scopului terapeutic

Urmatorul pas este sa il faceti pe client sa vada ca, daca doreste sa-si atinga obiectivul, trebuie sa isi schimbe convingerile. De exemplu, daca va intrebati clientul care este ordinea in care ar trebui sa se produca aceste schimbari, va trebui sa obtineti raspunsul:"Convingerile mele".

Sarcina 4: Pregatirea clientului pentru interventie

Inainte de a trece la actiune ii veti mai spune inca o data, in termeni generali ceea ce veti face in timpul acestui proces, si anume ca ii veti pune numeroase intrebari privind convingerile irationale si veti da scurte explicatii.

Tintele/obiectivele disputei

Obiectivele sint de a ajuta clientul sa evalueze rationalitatea atit a convingerilor irationale cit si pe cea a alternativelor rationale. Teoretic, ca terapeut, stiti ca aceste convingeri sint irationale si ca alternativele rationale sint rationale prin definitie, dar trebuie in mod practic sa incurajati clientul sa vada singur asta. De aceea, tinta principala este ca el sa inteleaga solutiile rationale la problemele sale. Nu va propuneti deocamdata sa il ajutati sa integreze aceste solutii in sistemul sau de convingeri, asta face obiectul altor metode menite sa faciliteze integrarea.

Cele patru convingeri irationale

Asa cum s-a discutat in cap.2 si 4, exista patru convingeri irationale care trebuie combatute in cadrul TREC, dar nu trebuie sa credem ca intr-un episod emotional specific clientul le are obligatoriu pe toate. Uneori, poate fi vorba despre prima si cea de a patra, care sa derive din acel "trebuie". Daca problema-tinta a clientului este un exemplu de tulburare a ego-ului, atunci ultima va fi o convingere auto-depreciativa, in timp ce in cazul unei tulburari de disconfort aceasta nu exista. Inainte de a prezenta tipurile de argumente pe care le veti folosi in demersul dv., urmatoarele va vor reaminti natura irationala a convingerilor care sint tinta acestei dispute:

trebuie (exprimat ca un trebuie absolut)

teribil (este groaznic ca . este sfirsitul lumii . )

toleranta scazuta la frustrare exprimat ca "Nu pot sa mai suport, nu mai pot indura . "

autodeprecierea sau desconsiderarea altora (nu sint/esti bun de nimic . sint rau/fara valoare/incapabil).

Cele patru argumente majore

Cind discutati despre convingerile irationale cu clientul puteti folosi patru tipuri de argumente: primul se refera la felul credintei (flexibila sau dogmatica, iar celelalte) au in vedere statutul empiric, logic si pragmatic al acestora.

Argumente privind flexibilitatea/dogmatismul

Ele ajuta pe client sa-si dea seama daca convingerile sale irationale sint flexibile sau dogmatice. TREC considera aceste convingeri ca fiind inflexibile. De exemplu, clientul crede ca "Trebuie sa fac bine la examen", aceasta exprima rigiditatea atita timp cit nu permite persoanei sa faca si altfel.

Argumente empirice

Cind le folositi, cereti practic persoanei sa va dovedeasca faptul ca aceste convingeri sint conforme cu realitatea. Astfel, daca persoana afirma ca e lipsita de valoare, atunci asta implica ca tot ceea ce ea a gindit, simtit si a facut in trecut nu are nici o importanta si asa va fi si in viitor. "Nu valorez nimic" inseamna ca eu sint un nimic, ca existenta sau esenta mea si tot ceea ce fac este menit sa fie fara valoare. Din punct de vedere practic aceasta nu se poate dovedi, chiar daca persoana sustine ca are un sentiment puternic de devalorizare.

Eseu: Lege nr. 148 privind publicitatea Referat: Activitatea manageriala - caracterizarea generala a activitatii manageriale

Argumente logice

Utilizarea lor presupune sa faceti apel la credintele rationale ale clientului si sa il intrebati daca niste convingeri irationale pot decurge in mod firesc din acestea. Este ilogic ca o convingere irationala sa decurga din credinte rationale. Daca persoana spune "Sint incapabil sa intru la facultate" il veti intreba daca i se pare logic sa concluzioneze ca intreaga lui viata este ratata din cauza unui singur esec. Evident raspunsul este ilogic si ramine astfel indiferent cit de puternic este convinsa persoana de acest lucru.

Argumente practice

Folosirea acestora inseamna sa cereti clientului sa se refere la efectele mentinerii acestor credinte si sa le compare cu cele pe care le-ar fi obtinut daca ar fi actionat conform unor convingeri rationale. TREC dovedeste inca o data ca, efectele convingerilor emotionale in plan cognitiv, emotional si comportamental se suprapun, corespund. In acest sens este bine de revazut tabelul 2.2. Nu are importanta daca persoana este ferm convinsa de efectele benefice ale emotiilor evident negative si nesanatoase si ale convingerilor irationale care le intretin.

Doua stiluri principale de disputa

Exista doua tipuri - stilul socratic si stilul didactic de dezbatere, dar in practica avem nevoie de cele mai multe ori sa le combinam.

Dezbaterea socratica - implica sa pui clientului intrebari care il determina sa ia in considerare aspectele empirice, logice si practice ale convingerilor sale irationale, indiferent daca acestea sint rigide sau flexibile. Iata citeva exemple: "Cum crezi ca i-ar placea profesorului sa fii, rigid sau flexibil?"(discutia se refera la natura rigida sau flexibila a convingerii); " Este obligatoriu ca profesorul sa te placa?"(aspectul empiric); "Crezi ca, numai fiindca iti doresti ca lui sa ii placa de tine, chiar trebuie sa fie asa?"(logic); "Crezi ca daca trebuie sa te placa, te va ajuta sau nu?"(pragmatic). Daca persoana va da raspunsuri corecte, trebuie sa ii cereti sa le si motiveze. Asta pentru ca il ajutati pe client nu doar sa-si dea seama de irationalitatea/rationalitatea convingerilor sale, dar mai ales de ce ele sint astfel.

Dezbaterea didactica - inseamna sa ii explicati clientului de ce credintele sale sint fie rationale, fie irationale folosind aceleasi argumente de mai sus. Este important totusi de retinut:

Explicatia sa fie scurta si la obiect - evitati explicatiile lungi si plictisitoare;

Explicati cite un singur aspect, pe rind - evitati suprapunerea mai multor aspecte;

Odata ce ati incheiat explicatia verificati daca persoana v-a inteles sau nu punctul dvs. de vedere.

Nu uitati ca scopul dezbaterii didactice este sa ii faciliteze clientului intelegerea solutiei rationale, nu sa ii demonstrati cite lucruri stiti. Pentru a verifica daca a inteles intrebati-l: "Nu sint sigur ca m-am facut inteles. Imi puteti spune cu cuvintele dvs. ceea ce tocmai am explicat?" Aceasta interventie este menita sa clarifice eventualele neintelegeri. Daca nu a inteles corectati-l dindu-i o scurta explicatie, dupa care verificati din nou. Procedati astfel pina cind sinteti sigur ca a inteles.

Cum ajutam clientul sa isi formeze convingeri rationale

si sa inteleaga de ce sint ele astfel

Discutind cu clientul dv. despre convingerile sale irationale trebuie sa faceti doua lucruri. In primul rind sa subliniati ce anume sint credintele rationale, apoi sa il ajutati sa inteleaga de ce sint astfel de fapt. Acest lucru implica sa le raportati la patru criterii de rationalitate si anume: sint ele flexibile, conforme cu realitatea, sint logice si utile?

Clientului i se solicita un angajament fata de obiectivul sau

Odata ce ati discutat cu clientul despre convingerile sale irationale care mentin problema si l-ati ajutat sa le inteleaga natura, ii veti cere acum sa se angajeze fata de obiectivele cu privire la problema-tinta. Procedind astfel veti considera ambele obiective cu privire la problema sa ca fiind definite si respectiv evaluate. Apoi il veti intreba daca este pregatit sa se angajeze in lucrul pe aceste obiective. Ar fi neplacut ca persoana sa raspunda "Nu", dar daca totusi o face sau este nesigura atunci trebuie sa intelegeti motivul si sa o luati ca atare.

Clientul invata sa foloseasca o forma scrisa de auto-ajutorare

Aceasta este una dintre cele mai utilizate metode de a ajuta clientul sa inteleaga solutiile rationale la problemele sale. Exista multe astfel de forme in TREC si deseori terapeutii le construiesc ei insisi. Toate au insa in comun faptul ca se bazeaza pe structura ABCD care este marca TREC.

A C

A= eveniment declansator      C=consecinta

-descrierea momentelor situatiei in care ai fost                Emotii negative nesanatoase: anxietate,depresie, furie,

tulburat vinovatie, rusine/jena, durere, gelozie

-presupunerea temporara ca A este adevarat

-un A poate fi intern sau extern

-un A se poate referi la un eveniment din trecut,

prezent sau viitor

-un A poate fi o deductie

iBs        D

Ibs = convingeri irationale, cuprind:                         D = dezbatere

-Cerinte dogmatice (Trebuie neaparat . )                        -Pe ce se bazeaza convingerea mea irationala? Este ea

-Spaima (Este groaznic, teribil . )                                conforma realitatii?

-Toleranta scazuta la frustrare (Nu mai suport,               -Este logica? Deriva ea din convingerile mele

nu mai pot . )                                                                     rationale?

-Tendinte depreciative (rau, fara valoare, inutil . )         -De ce o mentin? Imi este utila?

rBs                                                                                     E

rBs = credinte rationale, cuprind:    E = efecte noi

-Preferinte non-dogmatice (dorinte, cerinte . )                 Emotii negative sanatoase: grija, tristete, suparare,

-Evaluari negative (Este rau, din pacate . )                       dezamagire, remuscare, regret, ingrijorare

-Toleranta ridicata la frustrare (Pot face fata . )

-Acceptare de sine si a celorlalti (conceptul de fiinta

supusa greselii)

Trebuie urmati pasii:

Explicati clientului fiecare punct pe rind, in ordinea in care trebuie sa completeze. Pentru a-i fi mai usor aratati-i un exemplu concret. Este important de mentionat ca identificarea lui A critic I se va parea lucrul cel mai dificil de facut. Pentru a-l ajuta, veti folosi cel mai probabil deductia in lant, capacitate pe care doar putini clienti vor fi capabili sa o utilizeze. Oricum, cu sprijinul dv. va invata sa descopere situatia declansatoare care a condus la convingerile irationale.

Aratati-i un exemplu concret. Dupa ce i-ati dat toate explicatiile este util sa ii oferiti un exemplu care sa-l ghideze. El poate fi al unui alt client, caz in care va trebui sa ii cereti permisiunea de a-l folosi, sau puteti construi chiar dv. unul. Oricum ati proceda insa, trebuie sa faceti o demonstratie clara.

Exemplificati folosind ca model un aspect concret din propria lui problema, de preferat una recenta, traita de curind, care ii este proaspata in memorie.

Incurajati clientul sa preia controlul utilizind un alt exemplu din propria experienta. Rolul dv. aici este de a-l corecta cind greseste si de a-i explica atunci cind plaseaza informatiile in locurile corespunzatoare.

Cereti clientului sa completeze singur in cadrul sedintei. Puteti iesi din birou chiar, pentru a nu fi tentat sa va ceara ajutorul si lasati-l 10-15 minute. Cind va intoarceti uitati-va peste ceea ce a lucrat, oferit-i un feed-back, apreciati-i efortul si corectati orice greseala facuta.

Cereti clientului sa completeze o fisa asemanatoare ca tema pentru acasa folosind tot una dintre problemele proprii, subliniind faptul ca nu va asteptati sa stapineasca foarte bine tehnica pentru ca este destul de dificila.

Fisa explicativa

Cind utilizati aceasta forma este bine sa luati un exemplu din propriile probleme. Cu cit este mai specific, cu atit mai bine, si apoi completeaza fisa in urmatoarea ordine:

Mai intii completati "C" - alegeti o emotie negativa nesanatoasa din aceste liste si scrieti dedesubt comportamentul asociat acesteia;

- folositi cite o fisa pentru fiecare emotie daca ati simtit mai multe in situatia

respectiva ;

- daca problema dv. se asociaza numai cu conduite auto-depreciative, atunci lasati

libera rubrica "Emotii".

In al doilea rind completati "A": -trebuie sa va centrati pe momentul in care ati fost cel mai tulburat;

-este important sa presupuneti momentan ca A este adevarat pentru ca veti

avea mai tirziu posibilitatea sa verificati acest lucru.

In al treilea rind notati convingerile irationale despre A: -lucrati de la inceput pina la sfirsit si completati

rubricile importante;

-lasati necompletata orice rubrica in care nu va

regasiti.

Completati D: -raspundeti la toate cele trei intrebari;

-nu dati raspunsuri "papagal", ginditi-va la fiecare raspuns si dovediti-va de

ce raspunsul corect este "nu".

Completati rBs: -lucrati din nou de la inceput pina la sfirsit si completati rubricile importante;

-asigurati-va ca sunteti de acord cu convingerile rationale si le negati pe cele irationale.

Completati E: -sustineti o emotie negativa sanatoasa din lista si asigurati-va ca este o alternativa constructiva la

emotia negativa nesanatoasa prezentata la C;

-notati dedesubt comportamentul negativ asociat cu noua emotie;

-daca problema dv se asociaza doar cu conduite autodepreciative/de esec, completati numai

partea "Noul comportament constructiv" lasind libera sectiunea "Emotii".

Reanalizati A: -cit timp mentineti noile convingeri rationale intoarceti-va la A si corectati toate concluziile

distorsionate pe care le descoperiti.

Tema pentru acasa: -discutati impreuna cu terapeutul despre o tema potrivita pentru a va intari increderea in

convingerile rationale.

7. Revedeti formularul la urmatoarea intilnire - asta ii comunica clientului ca este o parte importanta a TREC si in plus sinteti interesat de progresele sale. Acum sinteti gata sa va ajutati clientul sa integreze solutiile rationale in sistemul sau de credinte astfel incit poate sa-si controleze problemele.