Metode de obtinere a informatiei - cercetarea indirecta (investigarea surselor secundare)

1. Cercetarea indirecta (investigarea surselor secundare)

2. Cercetarea directa (observarea, ancheta - sondajul de opinie)

3. Experimentul

4. Simularea

1. Cercetarea indirecta (investigarea surselor secundare)

- toate acele surse furnizate din birou;

- metodele sunt foarte variate si numeroase asa incat ele pot constitui cantitatea necesara de date pt. o cercetare completa; de multe ori ele folosesc numai pt. fundamentarea teoretica sau pt. alcatuirea unor capitole privind organizarea intreprinderii urmand a fi aprofundata cu informatii obtinute din surse primare (prin ancheta).

Realizarea unei cercetari din surse secundare are multiple avantaje:

exista informatii suficiente;

costul si timpul necesar pt. obt. info. este redus.

Metodologia obtinerii informatiilor din surse secundare e relativ simpla, se cere insa respectarea unor reguli si proceduri pt. realitatea cercetarii:

Etape ale cercetarii din surse secundare:

1. stabilirea scopului (problema care genereaza cercetarea); scopul trebuie sa fie concret, concis;

2. stabilirea obiectivelor (a domeniilor care urmeaza a fi analizate; evaluare a necesarului de informatii si stabilirea prioritatii cercetarii domeniului;

3. cercetarea ipotezelor (anticipare a raspunsului);

4. culegerea informatiilor (preluarea datelor de la surse)

Reguli: - evaluare a necesarului (cantitativ si calitativ);

- culegerea numai a informatiilor de stricta actualitate sau care ofera comparatii semnificative;

- culegerea din doua sau mai multe surse pt. a se face comparatie;

- in culegerea informatiilor se pleaca de la general la particular;

- culegerea info. fie prin deplasare la sursa, fie telefonic, fie prin corespondenta.

In general in culegerea info. se porneste de la consultarea anuarelor de cercetare stiintifica, lucrari de specialitate.

5. prelucrarea datelor:

- selectare a info. (doar cele necesare, actuale);

- grupare a info. in cele cu caracter general si specific, grupare pe capitole;

- transformarea datelor in cifre intr-o masura comuna;

- codificarea datelor;

- inscrierea datelor in anumite machete, tabele, grafice pt. o interpretare usoara.

6. analiza si interpretare (cu metode statistico - matematice, intuitive cu ajutorul carora se pot afla tendinte, mutatii si se pot lansa propuneri pt. imbunatatirea domeniului raportului de cercetare);

7. intocmirea raportului de cercetare

8. prezentare

2. Cercetarea directa

- atunci cand info. din surse secundare nu sunt suficiente pt. o cercetare se procedeaza la culegerea de info. din surse primare prin cercetarea directa:

Exista doua metode: observarea si ancheta (sondajul de opinie).

Observarea

- culegerea datelor fara participarea purtatorului de informatii;

Avantajul mare il reprezinta faptul ca se poate inregistra comportamentul efectiv al unei persoane si nu cel declarat.

Referat: Management de proiect - cadru, procese Referat: Evolutia gandirii manageriale - scoala clasica

a). mecanica (cu aparate de masura, de inregistrare);

b). personala (facuta de catre un operator care observa comportamentul unei persoane in timpul unei operatiuni de vanzare-cump.).

Ancheta

- cea mai des folosita metoda deoarece se obtin informatii complete privind un anumit produs/servicu.

- se realizeaza prin 3 metode:

prin operatorul de interviu avand avantajul obtinerii tuturor info. necesare deoarece acesta poate conduce discutia in asa fel incat sa obtina datele necesare;

prin telefon (mai ieftin si rapid) - se pot culege info. de la distante mari si info. care nu se pot obtine prin operator, neexistand contactul direct; dezavantajul este faptul ca timpul este limitat;

prin corespondenta (cel mai ieftin) - duce la obtinerea de info. complete, suplimentare fata de chestionar; dezavantaj: nu poate fi planificat deoarece raspunsurile sosesc uneori cu intarziere;

prin internet (cel mai avantajos) - dar nu exista pt. fiecare operator o baza de date.

Metodologia selectiva a cercetarii de teren

- o cercetare directa fie prin chestionarea tuturor unitatilor de observare din colectivitatea analizata = cercetare completa in masa (avantaj: info. complete cu o inalta rigurozitate stiintifica dar costa mult), fie prin chestionarea numai a unei parti din colectivitate.

Cercetarea selectiva pe esantion care trebuie sa fie reprezentativ (info. sa poata sa fie extinse la toata colectivitatea).- este cea mai complexa si urmeaza planul unei cercetari din surse secundare la care se adauga inca 4 etape:

1. alcatuirea programului sondajului (mentionarea caracteristicilor ce urmeaza a fi inregistrate  pt. fiecare unitate de obs.);

2. stabilirea metodelor de culegere a info.;

3. dimensionarea esantionului;

4. elaborarea chestionarului de sondaj.

Un plan al cercetarii directe ar arata astfel:

Calculul dimensiunii esantionului

Cercetarea selectiva de teren are la baza 2 legi statistice:

legea regularitatii statistice (orice parte dintr-un intreg tinde sa posede caracteristicile intregului);

legea numerelor mari (colectivitatile sunt mai reprezentative cu cat sunt mai mari).

Cercetarea sel. de teren poate sa fie afectata de diverse erori:

1). de inregistrare (diferente intre valoarea reala si cea inregistrata;

2). de reprezentativitate (diferenta intre nivelul unui indicator sintetic inregistrat pt. un esantion si nivelul aceluiasi inregistrata pt. intreaga colectivitate):

a). sistematice datorita nerespectarii de reguli si teorii statistice;

b). intamplatoare.

In cadrul dimensionarii unui esantion se iau in vedere 2 variabile:

1). de ordin statistic:

- dispersia (=D) = gradul de imprastiere a valorilor caracteristicilor individuale fata de media lor;

- probabilitatea de garantare a rezultatelor (=P);

- intervalul de incredere ;

- tipul de selectie folosit.

2). variabile organizatorice (fonduri banesti, nr. de operatori, baza de sondaj).

Formula dimensionarii unui esantion

n = nr. de persoane

t = coeficient care corespunde lui P (se ia din tabelele Student)

D = p * q ; p = proportia elementelor care poseda caracteristica cercetata;

q = proportia elementelor care NU poseda caracteristica cercetata

p + q = 1 => q = 1 - p

Cand "p" nu este dat => p = q= 0,5

Aplicatie:

P = 95,5%

=3% (0,03)

In cadrul unei selectii aleatorii si nerepetate si pt. colectivitati mici se foloseste formula:

N = nr. de persoane din toata colectivitatea