Management
Valoarea adaugata - indicator de performanta al firmeiCuprins: 1. Valoarea adaugata - indicator de performanta al firmei 1.1 Valoarea adaugata - continut, rol in evaluarea performantei intreprinderii 1.2 Corelatia valoare adaugata - rentabilitate la nivelul activitatii agentului economic. 2. Prezentare generala a S.C. 2.1. Scurt istoric, obiect de activitate. 2.2. Structura organizationala. 2.3. Prezentarea situatiilor financiare. Capitolul 1. Valoarea adaugata - indicator de performanta al firmei 1.1. Valoarea adaugata - continut, rol in evaluarea performantei intreprinderii Analiza economica presupune cercetarea unui fenomen sau proces din punct de vedere economic, ceea ce implica corelativ evidentierea atat a eforturilor dimensionate prin consumul de resurse materiale , umane si financiare, cat si a efectelor, circumscrise rezultatelor ca valori sociale utile. Deoarece activitatea socio-umana apare in dubla ipostaza, consumatoare de resurse si generatoare de efecte, aceasta face ca analiza economica sa depaseasca sfera acivitatii economice, vizand eficienta consumului de resurse in toate domeniile. Prin intregul ei continut, analiza imbina armonios teoria abstracta cu realitatea fenomenelor studiate si furnizeaza informatii multiple asupra activitatii economico-financiare la nivel micro si macroeconomic. Analiza ca metoda a cunoasterii presupune studierea legaturilor dintre multiplele componente ale unui sistem si actioneaza in directia reglarii functiunii acestuia, a schimbarilor de stare in concordanta cu obiectivele stabilite. Analiza economico-financiara are un rol deosebit in cunosterea si comensurarea influentei diversilor factori ce conduc la cresterea eficientei intrgii activitati economice. Drumul parcurs de analiza este inversul evolutiei reale a fenomenului studiat. Analiza porneste de la rezultatele procesului incheiat catre elemente si factori, procedand la descompunerea intregului in partile sale componente Plusul de valoare creat de intreprindere , ca efect al utilizarii eficiente a potentialului de care dispune, peste valoarea consumului factorilor de productie proveniti de la terti, imbraca forma valorii adaugate. Valoarea adaugata permite aprecierea contributiei intreprinderii la realizarea produsului intern brut si evidentierea gradului de integrare pe verticala prin raportarea la productie. Beneficiarii valorii adaugate sunt: personalul, actionarii, statul, institutiile de credit si intreprinderea.Valoarea adaugata este unul dintre cei mai importanti indicatori de reflectare a performantelor economico-financiare ale unei firme. Pe baza valorii adaugate consideram ca poate fi apreciata adevarata dimensiune a activitatii unei firme, ea fiind expresia rolului acesteia. Spre deosebire de cifra de afaceri, care include si valoarea cumpararilor de materii prime, materiale si servicii care se ragasesc in cifra de afaceri a firmelor furnizoare, valoarea adaugata cuprinde numai echivalentul activitatii intreprinderii in cauza. Valoarea adaugata reprezinta sursa de acumulari banesti din care se face remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a firmei: personal, stat, creditori, actionari si firma prin capacitatea de autofinantare. 1.2.Corelatia valoare adaugata - rentabilitate la nivelul activitatii agentului economic. Valorea adaugata poate fi determinata prin 2 metode : a) Metoda sintetica , conform careia din volumul total al activitatii de productie si comercializare a firmei se scad consumurile intermediare de la terti VA=Qe-M M - consumurile intermediare de la terti In situatia in care intreprinderea desfasoara pe langa activitatea de productie si activitatea de comert atunci valoarea adaugata se stabileste astfel VA Qe-Mc)-M Mc - marja comerciala M - consumurile intermediare de la terti Marja comerciala se determina ca diferenta intre valorea marfurilor vandute si costul lor.
b) Metoda de repartitie (aditiva), conform careia valoarea adaugata este rezultatul insumarii urmatoarelor elemente: salarii si contributii privind asigurarile si protectia sociala, amortizare, provizioane aferente exploatarii, dobanzi, impozite si taxe( exclusiv impozitul pe profit ), rezultatul exploatarii recalculat. Abordand valoarea aduagata potrivit acestei metode, rezulta ca ea serveste la remunerarea urmatorilor subiecti (parteneri sociali): salariati, actionari, stat, institutiile care acorda credite intreprinderii etc. Analiza dinamicii si structurii valorii adaugate Procedeele folosite in analiza dinamicii si structurii valorii adaugate sunt: modificarile absolute si indicii calculati pe total si pe elemente componente ale valorii adaugate si ponderile. Pentru a aprecia contributia elementelor componente la formarea si modificarea valorii adaugate, se compara indicii acestora cu indicele valorii adaugate si respectiv cu indicele volumului total de activitate( productia exercitiului plus marja comerciala). In cazul in care indicele unui element component este mai mic decat indicele valorii adaugate, atunci se inregistreaza o scadere a ponderii acelui element in valoarea adaugata si invers.La nivel de intreprindere, se considera ca situatia este normala atunci cand scade ponderea elementelor de natura cheltuielilor in valoarea adugata si creste ponderea profitului din exploatare Prin compararea indicilor elementelor de natura cheltuielilor cu indicele volumului total de activitate, rezulta aspecte legate de eficienta activitatii intreprinderii. In cazul in care indicele cheltuielior este mai mic decat indicele volumului de activitate, atunci se inregistreaza o sporire a eficientei acelor cheltuieli. Valoarea adaugata poate fi analizata din punct de vedere metodologic , atat in marimi absolute, pe baza metodelor mai sus prezentate, cat si in marimi relative, sub forma valorii adugate. In cazul intrprinderilor industriale, pot fi considerate caoperationale uramtoarele rate: a) Rata medie a valorii adaugate aferenta cifrei de afaceri RVA=VA/CA *100 Aceasta rata reflecta ponderea valorii adaugate in cifra de afaceri si masoara gradul de integrare pe verticala a intreprinderilor cu activitati de productie si comercializare. Pe baza sa poate fi apreciata startegia industriala a intreprinderii, respectiv gradul de utilizare a factorilor de productie. In cazul in care gradul de integrare se apropie de 1, atunci in intreprindere se realizeaza un numar mare de etape pentru obtinerea produsului finit. Aprecierea eficientei integrarii se impune a fi facuta in corelatie cu riscul din exploatare, care depinde indeosebi de marimea cheltuielilor fixe rentabilitatea intreprinderii. In mod similar poate fi determinata si rata medie a valorii adaugate aferente productiei exercitiului. RVA= VA/Qe *100 Ea reflecta, de asemenea, gradul de integrare pe verticala a intreprinderilor cu activitate specifica de productie. Cu cat nivelul ratei este mai ridicat, cu atat gradul de valorificare a resurselor tehnice, umane si financiare ale intreprinderii este mai mare. b)Ratele de structura sau ratele de remunerare ale valorii adaugate se contruiesc pe baza elementelor componenete ale valorii adaugate, determinata potrivit metodei aditivesi servesc la efectuarea de comparatii sectoriale si inteexercitii Ratele de structura (remunerare) ale valorii adaugate reprezinta ponderea detinuta de fiecare element component (ca expresie a remunerarii oartenerilor sociali) in valoarea adaugata. Ponderea cheltuielilor cu personalul in valoarea adaugata poate inregistra variatii semnificative de la o perioada la alta. Progresul tehnic , automatizarea si mecanizarea productiei creeaza premisele cresterii gradului de inzestrare tehnica a muncii si a cheltuielilor cu amortizarea, concomitent cu realizarea unei economii relative de personal ca efect al cresterii productivitatii muncii (VA/Ns) si scaderea ponderii cheltuielilor cu manopera. In aceste conditii, imbunatatirea nivelului calificarii fortei de munca poate constitui suportul cresterii rentabilitatii viitoare a intreprinderii. Ponderea cheltuielilor cu amortizarea in valoarea adaugata reflecta, prin nivelul sau, consecintele procesului de reinnoire a capitalului fix. Un nivel ridicat al acestei rate este cu atat mai mult apreciat, cu cat cresterea gradului de tehnicitatese realizeaza pe baza autofinantarii. c) Rata valorii adaugate la 100 sau 1000 lei active imobilizate, constituie in fapt indicator de eficienta economica. Cresterea potentialului tehnic al muncii creeaza premisele obtinerii de efecte, care, prin nivelul lor, reflecta utilizarea eficienta a acestuia. Analiza factoriala a valorii adaugate Din punct de vedere factorial, valoarea adaugata se poate analiza pe baza modelelor: a) VA= Qe(1- M/Qe)= Qe*va b) VA= Ns*Qe/Ns*VA/Qe= Ns*Wa*va c) VA= Ns*Mf/Ns*Mf'/Mf*Qe/Mf'*VA/Qe Sistemul de factori care actioneaza asupra valorii adaugate, potrivit modelului'a' se prezinta dupa cum urmeaza : Ns T Qe t wh VA gi va vai in care: Qe - productia exercitiului (Qe= T*wh); T - timpul total de munca; Wa - productivitatea medie anuala, determinata pe baza productiei exercitiului ( Wa = Qe/Ns); wh - productia medie orara, determinata pe baza productieiexercitiului; Ns - numarul mediu de personal; t - numarul mediu de ore pe salariat; gi - structura productiei pe produse sau pe tipuri de activitati; va - valoarea adaugata medie la 1 leu productie a exercitiului; vai - valoarea aduagata la 1 leu productie a exercitiului pe produse sau tipuri de activitati. Analiza consecintelor modificarii valorii adaugate asupra performantelor economico-financiare Modificarea valorii adaugate influenteaza urmatorii indicatori economico-financiari care masoare performanta intreprinderii: a) Eficienta utlizarii activelor de exploatare (prin intermediul valorii adaugate la 1000 lei active de exploatare): ∆VA/Ae1*1000 b) Eficienta utilizarii mijloacelor fixe (prin valoarea adaugata la 1000 lei mijloace fixe): ∆VA/Mf1*1000 c) Eficienta utilizarii capitalurilor: - direct ∆VA/K1*1000 - indirect ∆VA*pr0/K1*1000 unde: pr - profitul mediu la 1 leu valoare adaugata. d) Eficienta utilizarii potenrialului uman (pe baza valorii adugate medii pe salaiat sau productivitatii medii anuale calculate pe baza valorii adaugate si respectiv prin intermediul profitului mediu pe salariat): - direct ∆VA/Ns1 - indirect ∆VA*pr0/Ns1
|