Tipuri de motivatie ale comportamentului organizational

Teoriile centrate pe explicarea comportamentului prin considerarea proceselor motivarii au demonstrat ca participarea in munca nu este o simpla consecinta a actiunii unuia sau mai multor motive. Analiza directa a motivatiei prin metode psihologice specifice este uneori imposibila. In fata acestei dificultati, specialistii au gasit urmatoarea strategie de lucru:

» Cercetarea motivatiei situational, in functie de particularitatile specifice ale contextelor in care ea apare si se manifesta. Din acest punct de vedere, cadrul organizational reprezinta un astfel de context, ce permite motivatiei sa se particularizeze, sa fie direct dependenta de toate caracteristicile situatiei de munca in care omul este plasat si actioneaza.

» Cercetarea indirecta a motivatiei, prin intermediul stimulilor capabili sa o evoce. Este evident faptul ca utilizarea unor stimuli specifici organizationali, mentine sau inhiba motivatia oamenilor in maniere si grade diferite.

In literatura de specialitate, stimulii care pot evoca motivatia oamenilor sunt impartiti in mai multe categorii: stimuli reali si inlocuitori (stimul real- apa satisface nevoia de sete a omului; stimul inlocuitor- un muncitor se multumeste cu o marire a salariului in loc de avansare), stimuli pozitivi si negativi (cei pozitivi satisfac trebuintele si au o influenta pozitiva asupra omului/negativi-produc neplacere si omul ii evita) din a caror utilizare apar doua modalitati de influentare a comportamentului oamenilor, cu largi implicatii in viata sociala: recompensele si pedepsele, activitatea in calitate de stimulent.

Principalele categorii de stimuli si motivatii generate sau evocate de specialistii in psihologia muncii, se regasesc in tabelul de mai jos:

Tipuri de motivatii ale comportamentului organizational

MOTIVATIA ECONOMICA este produsa sau evocata de stimulii banesti, financiari (se observa in tabelul anterior) printre care principalul loc il ocupa banii. Daca ar fi sa intreb pe cineva:"Banii sunt atat de importanti pentru dvs incat ei va detrmina comportamentul?", sigur raspunsul ar fi da. Este adevarat, multe dintre comportaentele oamenilor, au la baza motivatia economica. Desi, banii in sine nu au o valoare stimulativa, ei pot capata valente motivationale, pentru ca sunt principalul mijloc prin care oamenii isi satisfac cele mai multe dintre trebuintele lor. Pe de alta parte, banii sunt un mijloc de valorizare a oamenilor, care masoara succesul in cariera. Se ridica doua probleme: gasirea si stabilirea unei game cat mai variate de modalitati de plata a muncii membrilor organizatiei pentru a-si satisface trebuintele; utilizarea eficienta a diverselor sisteme de plata.

Stimulii banesti, economici, ca activatori ai motivatiei economice, ocupa fara indoiala, un anumit loc si rol printre celelalte categorii de stimuli. Totusi, locul si rolul lor nu sunt atat de importante cum s-ar putea crede la prima vedere, lucru demonstrat de cateva fapte ca: faptele de viata- multi oameni continua sa munceasca chiar dupa ce ies la pensie, cand viata le este asigurata prin pensia pe care o primesc; altii muncesc intens chiar daca au ajuns la un anumit nivel financiar; alte persoane prefra diverse posturi de munca retribuie mai prost in locul altora retribuite mai bine. Daca luam in calcul cele de mai sus atunci comportamentele lor nu ar avea justificare.

Asadar, cand studiem motivatia economica trebuie sa avem in vedere cauza care a detrminat-o, valoarea si ponderea ei in ansamblul celorlalte categorii de motivatii.Pentru aceasta, u rol deosabit il are cunoasterea evantaiului de trebuinte pe care stimulii materiali - banesti l-ar putea satisface.

MOTIVATIA PROFESIONALA se refera la activitate ca scop in sine. Majoritatea adultilor isi organizeaza viata in jurul muncii. Munca este o sursa generatoare a unui tip anume de motivatie a comportamentului organizational. In calitate de activitate umana complexa, munca are particularitati specifice in raport cu alte forme ale activitatii umane.

Munca, vazuta ca o cheltuiala de energie, fie ea fizica, musculara, intelectuala, nervoasa nu duce, cum s-ar putea crede, la o epuizare a organismului ci, dimpotriva, intre anumite limite, acest consum de energie poate fi placut in sine. Caracterul placut al unui asemenea consum se evidentiaza mai ales cu ocazia momentelor in care omul simte nevoia sa alterneze munca fizica cu cea intelectuala si invers. La un moment dat, munca se transforma intr-o necesitate vitala, capatand astfel, puternice valente motivationale. Nu numai simpla cheltuiala de energie poate evoca motivatia profesionala, ci si continutul muncii, care poate fi mai bogat sau saracacios, mai interesant, sau dimpotriva, mai putin interesant si placut. O munca, o activitate cu un continut simplu, saracacios, repetitiv poate stimula mai putin motivatia oamneilor, in comparatie cu cele care au un continut mai bogat.

Conditiile muncii reprezinta un alt parametru care poate deveni stimul motivational. Desfasurarea activitatii de munca poate fi influentata mai mult de anumite conditii si mai putin de altele. Unele dintre ele pot stimula mai direct comportamentul , altele -doar indirect. Concret, un muncitor care lucreaza in conditii fizice mai grele (caldura, iluminat slab si zgomot mare) doreste mai curand sa lucreze in alta parte , unde conditiile sunt mai acceptabile; un altul care munceste greu manual ar fi bucuros daca ar trece intr-un atelier unde sunt si mijloace automatizate de lucru. Conditiile actuale de munca contribuie la stimularea motivatiei oamenilor, fie pe calea incitarii dorintei lor de a le schimba, ameliora, fie pe cea a parasirii lor. In astfel de situatii, valoare motivationala deosebita au nu numai conditiile existente, ci si cele la care muncitorul tinde sa ajunga.

Pot apare si anumite probleme, in sensul ca aceleasi conditii de munca pot avea valente motivatorii diferite, deoarece conditiile de munca se coreleaza cu multitudinea celorlalte fenomene psihice traite de individ. Un muncitor care percepe conditiile muncii sale ca fiind nesatisfacatoare va fi motivat mai puternic sa le paraseasca, decat un altul care le gaseste multumitoare.

Ssopul muncii joaca un rol la fel de important ca si factorii mentionati mai sus. Munca stimuleaza, de asemenea, mai mult atunci cand este orientata direct spre realizarea scopului, neaparand personalului muncitor doar ca un simplu mijloc in acest proces. De exemplu, o munca manuala dificila, care necesita concentrare si abilitati deosebite, poate motiva un individ atunci cand el o indeplineste ca un scop in sine, ca o arta, si cand este realizata din motive extrinseci, cum ar fi castigarea banilor. Factorul care regleaza aici comportamentul oamenilor il constituie tocmai finalitatea acordata de el activitatii pe care el o desfasoara.

MOTIVATIA PSIHOSOCIALA deriva din faptul ca in cadrul procesului de munca omul se raporteaza nu numai la munca sa, la masina pe care o manevreaza, ci si la colegii sai, partenerii sai de munca, la grupul din care face parte luat in totalitatea sa, la alte grupuri invecinate. Munca, in afara de caracteristicile ei intrinseci, are si alte trasaturi, printre care, desigur, un loc aparte il ocupa faptul ca ea favorizeaza realizarea contactelor sociale dintre oameni. Omul munceste nu doar pentru bani, nu numai pentru ca ii place sarcina de munca sau conditiile in care ea este executata, ci si pentru ca ea ii acorda statut social, ii prilejuieste stabilirea de nenumarate contacte sociale, a unor relatii afective sau de comunicare,ii satisface, prin intermediul grupului, anumite nevoi.

Concluzionand, se observa ca motivatia economica si cea profesioanala au un puternic caracter individual, spre deosebire de motivatia psihisociala care cuprinde o intreaga colectivitate umana, avand o eficienta mai mare. De aici reiese necesitatea manipularii cu grija a motivatiei psihosociale pentru a capata o orientare pozitiva, mobilizatoare.