Oboseala in munca - cauzele oboselii

Oboseala in munca

Oboseala este un fenomen psihofiziologic normal care apare ca urmare a solicitarii organismului, a efortului prelungit pe parcursul activitatii,  care se manifesta printr-un ansamblu de simptome subiective si obiective si care se remite prin odihna obisnuita sau prin alimentatie.

1. Caracteristici:

are o baza obiectiva, determinata de consumul de energie in timpul activitatii,

urmand ca acesta sa fie compensat prin alimentatie si odihna;

poarta amprenta caracteristicilor personale ale individului (constitutia fizica,

psihica, starea de sanatate, antrenament), este deci o senzatie subiectiva;

caracterul oboselii este determinat de specificul activitatii de munca, fizica sau

intelectuala. In conditiile muncii moderne este greu de facut aceasta deosebire

pentru ca sunt foarte putine activitati profesionale care sa aiba un caracter

exclusiv fizic sau exclusiv intelectual. Din aceasta cauza este mai corect sa

consideram ponderile pe care le au eforturile fizice/ intelectuale intr-o anumita

activitate, si de aici proportia in care oboseala este de natura fizica/

intelectuala.

indeplineste o functie de protectie a organismului semnaland ca au fost atinse

limitele de solicitare pe care organismul nu le poate depasi. Suprasolicitarea duce la stres, accidente, alterarea starii de sanatate fizica/ psihica. Acest lucru se realizeaza prin aparitia la nivelul sistemului nervos central a unor reactii de inhibitie care sa permita organismului sa se readapteze. Se creeaza astfel conditiile de restabilire/  reinnoire a substantelor cheltuite in timpul efortului

2. Cauzele oboselii (Ghe.Iosif, 1996, Z.Bogáthy, 2002):

cauze legate de factorul uman:

deficiente de ordin fizic, biologic sau fiziologic

alimentatie insuficienta sau cu carente ale unor componente nutritive esentiale

nesatisfacerea necesitatilor de odihna pasiva (somn) si folosirea insuficienta a odihnei active

grad  scazut de antrenament in munca

deficiente la nivelul proceselor psihice si al personalitatii

nivel scazut de dezvoltare a aptitudinilor

stari afectiv-motivationale negative

nivel de interese inexistent, scazut sau demobilizator

atitudini neadecvate

insuficiente cunostinte generale si de specialitate

cauze legate de factorul tehnic

caracteristicile constructive si functionale ale echipamentelor tehnice

caracteristicile comenzilor

gradul de automatizare a functionarii

Lucrare: Definitia si fizica culorilor - valuarea prin culoare Referat: Proiect la gestiunea financiara a intreprinderii

starea utilajelor

cauze legate de caracteristicile mediului:

mediul fizic: particularitati fizice si chimice ale mediului ambiant 

(temperatura, iluminat, curenti de aer, zgomote, vibratii,

umiditate) care nu sunt la parametrii convenabili (minerit,

siderurgie, exploatari petroliere)

mediul psihosocial: -mediu permisiv/ ostil

-atmosfera tensionata la locul de munca

-teama de sanctiuni

-nivel scazut sau inechitabil al recompenselor

-grad scazut de satisfacere a nevoilor materiale

sau culturale

cauze legate de sarcina de munca:

regimul de munca (munca in schimburi, orar prelungit, ore suplimentare) si al pauzelor in timpul activitatii necorespunzator

responsabilitati multe la locul de munca

suprasolicitarea/ subsolicitarea din partea sarcinii de munca

specificul muncii (monotonia muncii determina aparitia plictiselii si in consecinta a oboselii)

3. Simptomele oboselii (Tabachiu, 1997):

I.Obiective:

Economice: 1.1 cantitative:

scaderea randamentului

scaderea ritmului de munca

oscilatii ale performantelor

accidente de munca

1.2. calitative:

cresterea numarului de erori si a rebuturilor

scaderea capacitatii creatoare in munca

Fiziologice: -accentuarea respiratiei

-cresterea tensiunii arteriale si a pulsului

-modificari in activitatea glandelor endocrine

-modificari in compozitia sangelui si a urinei

II. Subiective: -dureri musculare

-aparitia senzatiei de oboseala

-somnolenta

-stare tensionata, conflictuala,de nemultumire si frustrare

-tonalitate afectiva scazuta

-nemultumire fata de prprpria persoana

Formele oboselii:

Oboseala poate imbraca mai multe forme (Iosif, 1996):

Oboseala musculara: este provocata de solicitarea un timp indelungat/

suprasolicitarea muschilor

Oboseala senzoriala: apare la nivelul organelor senzoriale mai ales la nivelul

aparatului auditiv si vizual

Oboseala intelectuala: este determinata de munca intelectuala

Oboseala generala: este provocata de solicitari ale intregului organism

Atunci cand simptomele oboselii zilnice se acumuleaza pe o perioada indelungata apare oboseala cronica care se manifesta prin:

instabilitate emotionala

alterarea capacitatii de comunicare

stari de anxietate

scaderea interesului si initiativei

alterarea capacitatii de concentrare a atentiei

tulburari de memorie

tulburari de somn

tulburari de apetit alimentar si sexual

tulburari de comportament manifestate prin izolare

Daca odihna pasiva sau activa nu reuseste sa refaca capacitatea de munca diminuata poate apare sindromul de surmenaj, astenie nervoasa si chiar depresie. Masurile care se iau in aceasta situatie sunt:

intreruperea temporara a activitatii( concediu de odihna sau concediu medical)

schimbarea temporara sau definitiva a locului de munca

schimbarea temporara sau definitiva a profesiei

pensionare pe caz de boala

5. Prevenirea oboselii (Tabachiu, 1997):

Masuri generale:

Organizarea rationala a regimului de munca si a pauzelor de odihna ( numar, continut, momentul introducerii lor) avand in vedere curba randamentului si a oboselii zilnice si saptamanale, astfel incat sa se asigure o eficienta sporita si un nivel optim al capacitatii de munca, precum si o stare fizica si psihica buna. Conform acestor indicatori la inceputul zilei si saptamanii de lucru se vor efectua munci mai usoare, pentru a permite organismuuli sa se adapteze la activitatea de munca dupa perioada de repaus. De asemenea, la sfarsitul zilei si in ultima zi a saptamanii de lucru se vor planifica activitati mai usoare.

Reglementarea duratei zilei de lucru, a saptamanii si a concediilor de odihna

Ameliorarea conditiilor mediului fizic ambiant si a celor de microclimat

Imbunatatirea ambiantei psihosociale atat in cadruil grupurilor de munca cat si al raporturilor ierarhice si de colaborare intergrupale

Orientarea, selectia si pregatirea profesionala sa fie facute corect

Masuri specifice: mijlocul principal, esential pentru inlaturarea oboselii si

refacerea capacitatii de munca este odihna sub forma de repaus

pasiv (somn) sau repaus activ. Repausul activ reprezinta

desfasurarea unei activitati mai usoare si mai atractive care sa

aiba un rol compensator fata de activitatile profesionale de baza.

Repausul activ poate avea loc in timpul pauzelor de productie,

dupa incheierea zilei de munca, la sfarsitul saptamanii sau in

timpul concediilor.