Promovarea eficienta a sanselor egale pentru toti

Promovarea eficienta a sanselor egale pentru toti

1. Probleme identificate

Pornind de la principiul egalitatii de sanse intre femei si barbati, astfel cum este definit in Legea 202/2002, republicata, care presupune luarea in considerare a diferitelor capacitati, necesitati si aspiratii ale barbatilor si ale femeilor precum si tratamentul egal al acestora, in prezent, este esential pentru Romania ca femeilor sa li se asigure in mod real egalitatea de sanse in ceea ce priveste accesul la educatie, la formare si la un loc de munca, la intemeierea unei familii si la participarea la luarea de decizii publice si politice, trasatura ce caracterizeaza societatile democratice si dezvoltate. In acest scop, Romania depune un efort important pentru a-si adapta legislatia la principiul nediscriminarii pe criteriul de sex, conform legislatiei comunitare.

In pofida progreselor inregistrate, in special in domeniul educatiei si al ocuparii, femeile inca intampina multe obstacole in atingerea unei egalitati reale inclusiv in ceea ce priveste concilierea vietii de familie cu viata profesionala.

Pentru ca egalitatea reala sa fie un fapt implinit, este nevoie nu numai de o imbunatatire a legislatiei in sensul integrarii principiului egalitatii ci si, mai ales, de o schimbare a atitudinilor si a comportamentelor, a stilurilor de viata si a structurilor sociale care le implica pe femei sa-si dezvolte in mod liber personalitatea si participarea activa in toate domeniile vietii: economie, cultura, politica etc.

Principalele probleme identificate:

Existenta diferentelor salariale intre femei si barbati, datorata remuneratiei slabe din sectoarele profesionale puternic feminizate;

Reprezentarea inechitabila a femeilor si barbatilor in procesul de luare a deciziilor;

Insuficienta dezvoltare, la nivel local, a serviciilor sociale de ingrijire a copiilor, persoanelor varstnice si a celor cu handicap, ceea ce influenteaza realizarea in fapt a concilierii vietii de familie cu viata profesionala;

Fenomenul violentei in familie si al traficului de persoane, cu precadere femei si copii;

Perpetuarea mentalitatilor patriarhale sexiste in societate.

2. Metode

2.1. Metoda celor 4R

1R – Reprezentare

Raspunde la intrebarea: cate femei si cati barbati? Raspunsul ne ofera informatii privind proportia femeilor si barbatilor la toate nivelurile din procesul decizional (factori de decizie, personal si utilizatori).

2R – Resurse

Raspunde la intrebarea: cum sunt alocate resursele – bani, spatiu, timp – pentru femei si pentru barbati? Raspunsurile ne arata cum sunt impartite resursele pentru diverse operatiuni intre femei si barbati.

3R – Realitate

Raspunde la intrebarea: care sunt motivele impartirii pe sexe si ale alocarii existente a resurselor intre barbati si femei? Ce valoare este atribuita experientelor si cunostintelor femeilor si barbatilor in cadrul comunitatii? Daca femeile si barbatii au moduri diferite de acces la informatii, carui fapt i se datoreaza acest lucru? De ce femeile si barbatii au posibilitati diferite de a lua parte la intruniri?

4R – Reactii

Raspunde la intrebarea: cum se poate face fata situatiei existente? Care sunt solutiile pentru imbunatatirea situatiei, in scopul reducerii inegalitatilor dintre femei si barbati? Cum pot fi schimbate metodele de lucru in comunitate pentru ca femeile si barbatii sa participe in mod egal?

Aplicarea celor 4R in dezvoltarea comunitara

1R – REPREZENTARE

Cate femei si cati barbati exista printre cei care organizeaza/ conduc comunitatile? La ce nivel ierarhic se afla barbatii si la ce nivel femeile? Cate femei si cati barbati se afla printre soferi, biciclisti, pietoni si utilizatori ai transporturilor in comun?

2R – RESURSE

In ce masura este folosit spatiul public din comunitate si din afara ei de femei si barbati? Ce resurse sunt investite in locurile frecventate preponderent de femei si, respectiv, barbati? Ce resurse – timp si bani – sunt investite, de exemplu, in planificarea unui nou sistem de strazi? Ce resurse sunt alocate pentru planificarea unui nou spatiu de joaca? Cat valoreaza scaderea cu o ora a timpului alocat transportului catre serviciu cu masina si cu transportul public?

3R – REALITATE

Ce criterii sunt importante in planificarea generala? Cum este justificat faptul ca se investesc mai multe resurse in reteaua de strazi decat in locuri de joaca? Cand se planifica transportul public, care este considerat traseul calatorilor obisnuiti? Corespunde acest traseu modului in care calatoresc femeile si barbatii?

4R – REACTII

Care sunt masurile identificate pentru cresterea investitiilor in spatiile de joaca? Ce resurse sunt alocate pentru evaluarea din perspectiva de gen a dezvoltarii transportului in comun?

2.2. Metoda PST – perspectiva de gen in organizatii

Este o metoda dezvoltata in spatiul european germanic, care evalueaza nivelul de integrare a perspectivei de gen in organizatii. Ca si metoda celor 4R isi propune sa identifice raspunsuri concrete la intrebari dezvoltate pe trei paliere:

Intrebari dezvoltate la nivelul de personal – P

Exista angajament fata de integrarea perspectivei de gen (gender mainstreaming) la nivel managerial? In ce masura?

Exista in organizatie structuri si ierarhii echilibrate din perspectiva genului?

Integrarea perspectivei de gen este constientizata ca o prioritate? Exista sau se intentioneaza crearea unor structuri speciale pentru integrarea perspectivei de gen in organizatie?

Intrebari dezvoltate la nivel structural – S

Sunt evaluate datele segregate pe genuri si informatiile specifice de gen? S-au stabilit obiective din perspectiva integrarii perspectivei de gen? Analiza de gen este o practica institutionalizata? Exista o distributie a resurselor echilibrata din perspectiva genului? Perspectiva de gen este integrata in monitorizare si evaluare?

Intrebari dezvoltate la nivel tematic – T

Problematica de gen este inclusa in toate temele abordate? Se apeleaza la sprijinul expertilor/ expertelor de gen?

Perspectiva de gen este inclusa in toate publicatiile interne si externe? Se realizeaza integrarea perspectivei de gen in domeniul PR?

Intrebarile sunt orientative si pot fi adaptate si multiplicate in functie de organizatie, de specificul ei si de nivelul de detaliere al analizei de gen dorite?

3. Promovare

Obiectivul eliminarii oricaror forme de discriminare intre barbati si femei se aplica in toate stadiile procesului de elaborare, implementare, pana la etapele de monitorizare sau evaluare. Informatii legate de situatia de baza privind femeile din spatiul rural si minoritatile sunt prezentate in capitolul 3.1.1.2. „Situatia demografica a zonei rurale – privire de ansamblu”, 3.1.1.3. „Piata muncii” si 3.1.2. „Dezvoltarea afacerilor si turismul”, iar indicatorii au fost identificati in Anexa 1 „Indicatori de baza”.

In acest sens, in analiza sunt prezentate informatii referitoare la numarul femeilor active pe piata muncii (numarul de femei patron, numarul de lucratori femei pe cont propriu, numarul de femei cu statut de lucrator familial neremunerat, numarul total de femei constituite ca PFA si AF), precum si informatii referitoare la structura populatiei pe criterii etnice.

In etapa de elaborare a PNDR a fost luata in considerare egalitatea de sanse prin asigurarea de oportunitati egale de participare a barbatilor si femeilor. In grupurile de lucru constituite in cadrul procesului de consultare s-a tinut cont de egalitatea de sanse dintre barbati si femei.

In etapa de implementare, decizia de acordare a sprijinului va fi determinata de indeplinirea unor conditii prestabilite, care se bazeaza pe criterii transparente si obiective.

In concluzie, in masurile din axa 3 (312 si 313) si in cadrul axei Leader se acorda o atentie deosebita situatiei specifice a femeilor din spatiul rural, prin includerea acestei categorii in criteriile de selectie. In etapa de monitorizare si raportare, conform art. 81(3) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/2005, acolo unde natura sprijinului o permite, indicatorii vor fi impartiti pe sex si varsta beneficiarilor. In acest sens, pentru Masurile 111, 112, 141, 312 si 313 se va realiza inclusiv monitorizarea pe criterii de sex.

Tinand cont de situatia particulara a femeilor din Romania, prin masurile din PNDR urmeaza a se sprijini un numar estimativ de aproximativ 171.400 femei. Astfel, numarul de femei care vor beneficia de masurile din PNDR se regaseste in fisele masurilor. Prin masura 111, se asteapta ca un numar de 122.264 femei sa participe la activitatile de formare profesionala si la actiuni de informare si difuzare de cunostinte. Prin masura 112, din numarul total de fermieri sprijiniti 1.636 se estimeaza a fi femei, prin masura 141, din numarul total de ferme de semi-subzistenta sprijinite 7.617 urmeaza a fi ferme conduse de femei, iar prin masura 143, din numarul total de fermieri consiliati 39.881 se asteapta a fi femei.

Ca urmare a implementarii Programului National de Dezvoltare Rurala ne asteptam ca situatia femeilor si minoritatilor sa se imbunatateasca, acest lucru fiind reflectat in cresteri de venit, creare de noi locuri de munca si ridicarea gradului de pregatire a acestor categorii sociale.

Totodata, pentru completarea situatiei de baza, prin componenta de asistenta tehnica, urmeaza a se efectua studii pentru determinarea indicatorilor de baza defalcati pe sex pentru masurile mentionate anterior. In functie de rezultatele monitorizarii, pe parcursul programului, Autoritatea de Management va furniza feedback Comisiei Europene prin evaluarile intermediare si ex post. Astfel, in etapa de evaluare vor fi analizate date defalcate pe sex si varsta a beneficiarilor, care vor permite evaluarea din perspectiva impactului sprijinului din punctul de vedere al egalitatii de sanse dintre barbati si femei.

Totodata, se urmareste incurajarea participarii femeilor in procesul decizional, printr-o participare echilibrata a femeilor si barbatilor in Comitetul de Monitorizare. In aceeasi directie, in componenta Comitetului de Monitorizare este inclus si un organism neguvernamental cu atributii in promovarea egalitatii de sanse.

Autoritatea de Management pentru PNDR va incuraja, de asemenea, in conformitate cu legislatia in vigoare, candidatura femeilor in diferite stadii ale implementarii si monitorizarii Programului. In vederea promovarii egalitatii de sanse intre barbati si femei, Autoritatea de Management pentru PNDR are in vedere implementarea urmatoarelor tipuri de actiuni:

Document online: Problematica generala a violentei in familie - tipuri si forme de manifestare a violentei in familie Referat: Rolul familiei in integrarea copilului in societate

• Informare: sesiunile de informare ad hoc se vor adresa si potentialilor beneficiari de sex feminin, inclusiv printr-o campanie de informare finantata prin componenta de asistenta tehnica, directionata catre femei, care sa vizeze oportunitatile pe care PNDR le ofera acestui segment al populatiei din mediul rural;

• Formare profesionala: training-ul se va concentra pe cresterea gradului de constientizare a personalului administrativ si a decidentilor, cu privire la aspectele egalitatii de sanse si, pe langa acest fapt, se va incerca totodata acordarea unei atentii sporite nevoilor specifice ale femeilor;

• Evaluare: prin evaluarea in itinere, intermediara si ex-post se vor urmari actiunile intreprinse in acest scop tinand cont de concluziile acestora, vor fi intreprinse masurile corective care se impun.

Totodata, prin PNDR, se vor avea in vedere masuri care sa faciliteze intrarea femeilor pe piata muncii, de oferire de servicii pentru persoanele in varsta.

Promovarea conceptului de egalitate a sanselor presupune in mod automat ca la nivelul sistemului social se manifesta unele actiuni discriminative la adresa unor indivizi, actiuni daunatoare in general intregii societati. In acest sens cele mai afectate grupuri sociale sunt cele din randul minoritatilor (etnice, religioase, sexuale), femeile, batranii si persoanele cu handicap, si in mod quasigeneral - saracii, in general persoane cu slujbe si venituri modeste care nu au capacitatea si nu se regasesc in pozitia de a putea influenta si negocia cu diferitele structuri de putere cristalizate in cadrul sistemului social.

Din acest motiv, la sfarsitul anilor ’70 se lanseaza doua noi concepte, complementare (precum si programe in acest sens) – discriminare pozitiva si actiune afirmativa. Discriminarea pozitiva/ actiunea afirmativa se refera la promovarea si punerea in aplicare a unor programe care urmaresc sa remedieze efectele produse de anumite discriminari manifestate in trecut, suferite de diferiti indivizi, in sfera muncii, a educatiei etc., si de a preveni reaparitia si re-manifestarea acestor discriminari.

Actiunea afirmativa a fost promovata indeosebi in sfera muncii si a educatiei. The Civil Rights Act promovat de Congresul SUA in 1964 interzice discriminarea in sfera angajarii in munca, precum si tratament egal din acest punct de vedere intre barbati si femei. Alte acte legislative au interzis discriminarea in angajarea in munca a celor in varsta (Age Discrimination Act – 1967) si a persoanelor cu handicap (Rehabilitation Act – 1973).

Discriminarea pozitiva/ actiunea afirmativa se distinge insa oarecum de anti-discriminare sau legile ce promoveaza oportunitati egale (care interzic tratametul inegal), deaorece propune masuri corective pozitive focalizate in mod expres pe persoanele/ grupurile care au suferit in trecut diverse discriminari (Cox et al., 1994)

Legislatia nationala obliga angajatorii sa asigure egalitatea de sanse si de tratament intre angajati, femei si barbati, in cadrul relatiilor de munca de orice fel, inclusiv prin introducerea de dispozitii pentru interzicerea discriminarilor bazate pe criteriul de sex in regulamentele de organizare si functionare si in regulamentele interne ale unitatilor.

Angajatorii sunt obligati sa ii informeze permanent pe angajati, inclusiv prin afisare in locuri vizibile, asupra drepturilor pe care acestia le au in ceea ce priveste respectarea egalitatii de sanse si de tratament in relatiile de munca insa, de cele mai multe ori, subiectul este tratat cu insuficienta atentie.

In Romania, dar si in UE, politicile privind egalitatea de sanse revin guvernelor insa respectarea lor la nivelul intreprinderilor este deficitara.

Pentru imbunatatirea situatiei ar fi necesara instituirea unui Comitet pentru egalitate de sanse la nivelul intreprinderilor care sa asigure pe de o parte implementarea politicilor de gen, dar si sa medieze eventualele conflicte de munca care au la baza fapte de discriminare.

Comitetul, format din reprezentantul sindicatului sau cel al salariatilor, un reprezentant din departamentul de HR si unul din partea conducerii intreprinderii sau a patronatului ar trebui sa asigure in mod activ informarea angajatorilor cu privire la obligatiile pe care le au in vederea respectarii principiului egalitatii de sanse, sa elaboreze recomandari si criterii care sa poata sprijini si orienta conducerea in aplicarea de politici de abordare integrata, sa primeasca sesizari sau reclamatii de la persoanele care se considera discriminate si sa monitorizeze respectarea egalitatii de sanse si tratament in cadrul intreprinderii, dar si a felului in care sunt solutionate eventualele reclamatii.

Lista indicatorilor privind egalitatea de sanse si nediscriminarea la nivelul domeniilor majore de interventie din cadrul programului operational regional

Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere

Domeniul major de interventie 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana

numarul total de locuri de munca nou create (temporare/permanente), din care:

- numar persoane de sex feminin/masculin

- numar persoane de etnie rroma

- numar persoane cu dizabilitati

numarul total de beneficiari de servicii sociale oferite de centrele sociale reabilitate/modernizate / dezvoltate/ echipate, pe categorii de beneficiari persoane varstnice, persoane cu dizabilitati, persoane dependente de droguri, fosti detinuti, persoane abuzate in familie, alte categorii)

numarul total de persoane de etnie rroma care beneficiaza de serviciile sociale oferite de centrele sociale reabilitate/ modernizate / dezvoltate/ echipate

numarul total de persoane, de sex masculin/feminin, beneficiari de servicii sociale oferite de centrele sociale reabilitate/ modernizate / dezvoltate/ echipate

numarul total de persoane (re)integrate pe piata muncii, din care:

- numar persoane de etnie rroma

- numar persoane de sex feminin/masculin

- numar persoane cu dizabilitati

Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport

Domeniul Major de Interventie 2.1: Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane – inclusiv construirea/reabilitarea soselelor de centura

● Numar total locuri de munca nou create (tempo-rare/permanente) in perioada de executie a proiectului, din care:

numar de persoane de etnie rroma

numar de persoane de sex feminin/masculin

Axa Prioritara 3: Imbunatatirea infrastructurii sociale

Domeniul Major de Interventie 3.1: Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate

Numarul total de persoane de sex feminin/masculin care au beneficiat de serviciile medicale oferite de unitatile medicale reabilitate/ dotate

Domeniul Major de Interventie 3.2: Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale

Numarul total de beneficiari de servicii social oferite de centrele sociale reabilitate / moderniyate / dezvoltate / echipate, pe categorii de beneficiari (copii, persoane varstnice, persoane cu dizabilitati, persoane dependente de droguri, fosti detinuti, persoane abuzate in familie, alte categorii)

Numarul total de persoane de etnie rroma care beneficiaza de serviciile socale oferite de centrele sociale reabilitate / modernizate / dezvoltate / echipate

Numarul total de persoane de sex masculin/ feminin, beneficiari de servicii sociale oferite de centrele sociale reabilitate / modernizate / dezvoltate / echipate

Numarul total de persoane (re)integrate pe piata muncii, din care:

numar de persoane de etnie rroma

numar de persoane de sex feminin/masculin

numar de persoane cu dizabilitati

Domeniul Major de Interventie 3.3: Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de urgenta

Numarul total de persoane de sex masculin/feminin care au beneficiat de interventii de urgenta

Domeniul Major de Interventie 3.4: Reabilitarea / modernizarea/ dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale preuniversitare, universitare si a infra-structurii pentru formare profesionala continua

numarul total de elevi rromi inscrisi in unitatile de invatamant reabilitate/modernizate

numarul total de elevi, de sex feminin/masculin inscrisi in unitatile de invatamant reabilitate/ modernizate

numarul total de elevi inscrisi in campusurile pre-universitare construite/ reabilitate/ modernizate, din care:

numar de elevi de etnie rroma

numar de elevi de sex feminin/masculin

numarul total de studenti care folosesc infrastructura universitara reabilitata / modernizata / echipata, din care:

numar de studenti de etnie rroma

numar de studenti de sex feminin/masculin

numarul total de participanti la cursurile de formare profesionala continua in centrele reabilitate/ modernizate / dotate, din care:

numar de participanti de etnie rroma

numar de participanti de sex feminin/masculin

numar de participanti cu dizabilitati

Axa Prioritara 4: Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local

Domeniul Major de Interventie 1: Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala

● Numar total locuri de munca nou create (temporare/permanente) in structurile de sprijinire a afacerilor create/ extinse, din care:

numar de persoane de etnie rroma

numar de persoane de sex feminin/masculin

numar de persoane cu dizabilitati

numar de persoane pe grupe de varsta (20 – 24 ani; 25 – 49 ani; 50 ani si peste 50 ani).

Domeniul Major de Interventie 2: Reabilitarea siturilor industriale poluate si neutilizate si pregatirea pentru noi activitati

● Numar total locuri de munca nou create (temporare/permanente) in structurile de sprijinire a afacerilor, din care:

numar de persoane de etnie rroma

numar de persoane de sex feminin/masculin

numar de persoane cu dizabilitati

numar de persoane pe grupe de varsta (20 – 24 ani; 25 – 49 ani; 50 ani si peste 50 ani).

Domeniul Major de Interventie 3: Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor

● Numar total locuri de munca nou create (temporare/permanente) in microintreprinderile sprijinite, din care:

numar de persoane de etnie rroma

numar de persoane de sex feminin/masculin

numar de persoane cu dizabilitati

numar de persoane pe grupe de varsta (20 – 24 ani; 25 – 49 ani; 50 ani si peste 50 ani)

Axa Prioritara 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului

Domeniul Major de Interventie 5.1: Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea/modernizarea infrastructurilor conexe

numarul total de locuri special amenajate/ echipamente speciale de acces pentru persoanele cu mobilitate redusa

numarul total de locuri de munca nou create (temporare/permanente), din care:

numar de persoane de etnie rroma

numar de persoane de sex feminin/masculin

Domeniul Major de Interventie 5.2: Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale si cresterea calitatii serviciilor turistice

Numarul total de locuri special amenajate/ echipamente speciale de acces pentru persoanele cu mobilitate redusa

Numarul total de locuri de munca nou create (temporare/permanente), din care:

numar de persoane de etnie rroma

numar de persoane de sex feminin/masculin

Domeniul Major de Interventie 5.3: Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare, in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica

numarul total de locuri special amenajate/ echipamente speciale de acces pentru persoanele cu mobilitate redusa

numarul total de locuri de munca nou create (temporare/permanente), din care:

numar de persoane de etnie rroma

numar de persoane de sex feminin/masculin

Axa Prioritara 6: Asistenta Tehnica

Domeniul Major de Interventie 6.1: Sprijinirea implementarii, managementului si evaluarii Programului Operational Regional

numarul total de participanti – personalul din cadrul AM POR/OI la cursurile de pregatire, din care:

de sex feminin/masculin

Domeniul Major de Interventie 6.2: Sprijinirea activitatilor de publicitate si informare privind POR

numarul total de participanti – personalul din cadrul AM POR/OI la cursurile de pregatire, din care:

de sex feminin/masculin