Politica de venituri pentru stimularea ocuparii

POLITICA DE VENITURI PENTRU STIMULAREA OCUPARII

Incepand cu anul 1990, stabilirea salariilor in Romania se realizeaza prin negocieri colective, la nivel de ramura si la nivel de unitate economica.

Guvernul intervine in politica salariala pentru stabilirea salariului minim pe economie, in dinamica salariilor din sectoarele bugetare si in monitorizarea salariilor din sectoarele economice unde este actionar majoritar, precum si in stabilirea sistemului de taxare si impozitare a muncii.

Prin promovarea acestei politici in domeniul veniturilor salariale se urmareste asigurarea unui salariu care sa permita un minim decent de viata, dar care sa reflecte totodata, si cresterea productivitatii intr-o economie deschisa si care sa sprijine cresterea agregata a ocuparii. La nivel structural, este important ca remunerarea muncii pentru personalul avand calificari reduse sa nu descurajeze recrutarea in muncile platite moderat, iar in acelasi timp salariile nete oferite unor astfel de salariati sa constituie stimulente pentru someri si persoane inactive sa caute un loc de munca.

Principalele obiective/provocari politice privind politica de venituri salariale in perspectiva anului 2010:

a)     Cresterea salariului minim pe economie in concordanta cu mentinerea unui nivel decent de trai si in corelatie cu cresterea productivitatii muncii. Stabilirea nivelului salariului minim pe economie va avea in vedere, de asemenea, pastrarea unui raport optim intre salariul minim si salariul mediu astfel incat distributia salariala intre ramuri si intre salariati cu pregatire diferita sa contribuie la cresterea motivatiei muncii si la cresterea productivitatii.

b)     Reducerea graduala a fiscalitatii fortei de munca cu mentinerea echilibrului bugetar, astfel incat costul acestuia sa devina atractiv pentru investitori si sa permita crearea unui numar sporit de locuri de munca cu efect direct al scaderii dimensiunilor sectorului informal.

c)      Imbunatatirea conditiilor si procedurilor de salarizare in sectorul public (salariatii functionari publici si salariatii agentilor economici cu capital majoritar de stat sau la care statul este actionar) prin stabilirea de principii unitare de salarizare si prin introducerea unor criterii de performanta specifice sectorului public. Crearea unui cadru consensual in procesele de negociere a salariilor si eficientizarea sistemelor de negociere colectiva.

1. CREAREA DE LOCURI DE MUNCA SI ANTREPRENORIATUL

In prezent, intreprinderile mici si mijlocii (IMM) reprezinta peste 99% din numarul total al firmelor din Romania. Rolul lor in economie este semnificativ, influentand domenii importante cum ar fi: cresterea economica, competitivitatea, schimbarile in structura economica si ocuparea fortei de munca.

Guvernul Romaniei recunoaste si apreciaza importanta intreprinderilor mici si mijlocii, politica in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii devenind in Romania o parte integranta a politicii de dezvoltare regionala datorita rolului pe care il au IMM-urile in dezvoltarea economica durabila, in crearea de locuri de munca si prin contributia lor semnificativa la diminuarea somajului.

In acest context, prin Strategia Guvernului Romaniei 2004 - 2008 pentru sprijinirea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, s-a previzionat si stabilit atingerea urmatoarelor obiective principale pentru dezvoltarea pe termen lung a sectorului IMM:

a)     Crearea a 760.000 de noi locuri de munca;

b)     Sporirea ponderii IMM la crearea produsului intern brut la un nivel similar cu cel al altor tari foste candidate dezvoltate, astfel incat acestea sa-si consolideze pozitia pe piata, prin competitivitate;

c)      Cresterea exporturilor cu un ritm mediu anual de peste 10% .

Ca rezultat al politicilor macroeconomice si al stabilitatii, s-au creat pe termen lung premise pentru a imbunatati competitivitatea IMM-urilor si pentru a asigura dezvoltarea economiei in general, astfel incat Romania sa poata atinge performantele cerute de Piata Interna la nivelul anului 2007.

In prezent, IMM-urile romanesti genereaza aproximativ 60% din produsul intern brut (PIB), in timp ce procentajul fortei de munca angajate reprezinta numai 40% din totalul populatiei active, sub mediile din unele tari foste candidate si media UE.

Pentru atingerea performantelor propuse s-a avut in vedere respectarea urmatoarelor principii:

a)     Asigurarea coerentei si convergentei strategiei de dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii cu strategiile sectoriale care au impact asupra acestora;

b)     Asigurarea transparentei deciziilor, actiunilor si masurilor luate pentru dezvoltarea mediului de afaceri si a intreprinderilor mici si mijlocii;

c)      Asigurarea accesului nediscriminatoriu al intreprinderilor mici si mijlocii la programele de sustinere a sectorului;

Document online: Problematica generala a violentei in familie - tipuri si forme de manifestare a violentei in familie Referat: Rolul familiei in integrarea copilului in societate

d)     Incurajarea participarii intreprinderilor mici si mijlocii la construirea societatii bazate pe cunoastere.

Prioritati strategice. Sprijinirea sectorului IMM reprezinta o solutie importanta pentru contrabalansarea efectelor negative ale procesului de ajustare structurala si de restructurare a industriei, generand alternative economice si sociale si determinand astfel imbunatatirea statutului economic al grupurilor sociale dezavantajate. Prin urmare, atat actiunile specifice de pana acum, cat si cele viitoare au ca obiectiv fundamental crearea unui cadru institutional, legislativ si financiar favorabil dezvoltarii IMM-urilor si initiativei private si stimulativ pentru investitii.

In acest context, au fost identificate urmatoarele prioritati strategice:

a)     Crearea unui mediu de afaceri favorabil infiintarii si dezvoltarii IMM;

b)     Dezvoltarea capacitatii IMM-urilor productive si prestatoare de servicii;

c)      Imbunatatirea accesului IMM-urilor la finantare;

d)     Imbunatatirea accesului IMM-urilor pe pietele externe;

e)     Promovarea culturii antreprenoriale.

Trebuie incurajata includerea antreprenoriatului in programa scolara de baza: cunostintele fundamentale ar putea fi introduse in educatia primara, iar pe baza lor se poate construi pe perioada invatamantului secundar. Astfel de actiuni sunt foarte importante pentru crearea unui mediu adecvat spiritului intreprinzator, in cadrul sistemului de invatamant din Romania. Astfel se asigura constientizarea tinerilor asupra importantei culturii antreprenoriale si acceptarea acesteia ca o componenta a pregatirii si a viitoarei lor optiuni de angajare profesionala. De asemenea, este important sa se dezvolte o noua atitudine in aceasta directie, in randul femeilor si al tinerilor.

Universitatile trebuie incurajate sa-si impulsioneze eforturile pentru a oferi cursuri specializate pe antreprenoriat. Domenii cum ar fi e-comertul, inovarea tehnologica, comertul pe Piata Interna, clusterele si cursurile tematice referitoare la produse/sectoare de activitate vor completa cunostintele transmise in programa de baza.

Pentru a schimba perceptia actuala, va fi lansata o campanie promotionala focalizata, se vor organiza discutii cu mass-media si consultanta pe marginea aspectelor relevante referitoare la antreprenoriat.

Pentru imbunatatirea situatiei actuale vor fi intreprinse urmatoarele actiuni:

a)     Sprijinirea accesului la diversele programe de instruire pentru dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale;

b)     Elaborarea unei strategii pentru instruirea resurselor umane in dezvoltarea spiritului antreprenorial;

c)      Diversificarea temelor de instruire in cadrul curriculei de invatamant in care se predau elemente de formare antreprenoriala a tinerilor atat in invatamantul de baza, cat si liceal si universitar;

d)     Dezvoltarea programelor pentru instruirea antreprenoriala a tinerilor absolventi neincadrati in munca si a somerilor, prin recalificare si/sau formare continua;

e)     Crearea de parteneriate publice-private intre intreprinzatori, administratiile publice locale si unitatile de invatamant;

f)      Sprijinirea accesului intreprinzatorilor la serviciile de consultanta pentru demararea unei afaceri;

g)     Implicarea mass-media in promovarea unei noi atitudini antreprenoriale.

2. PRELUNGIREA VIETII ACTIVE

Politica de prelungire a vietii active se va concretiza prin implementarea unor masuri care sa conduca la cresterea capacitatii lucratorilor varstnici (55 - 64 ani) de a ramane in activitate o perioada de timp cat mai mare. Astfel se vor promova in mod special urmatoarele masuri:

a)     cresterea graduala a varstei de pensionare si limitarea pensionarilor anticipate prin implementarea unor masuri flexibile de stimulare a angajatorilor;

b)     cuprinderea in cursuri de formare profesionala continua, inclusiv a persoanelor in varsta de peste 45 ani prin adaptarea planurilor de formaren profesionala la nevoile care apar pe piata muncii si prin dezvoltarea unor abilitati profesionale a grupurilor vizate;

c)      acordarea de stimulente angajatorilor care incadreaza in munca pe perioada nedeterminata persoane in varsta de peste 45 ani sau persoane care mai au 3 ani pana la indeplinirea varstei de pensionare;

d)     intarirea parteneriatului social si dezvoltarea unor programe de formare profesionala continua a angajatilor cu cofinantare angajator – bugetul asigurarilor de somaj.

3.PROMOVAREA ADAPTABILITATII SI MOBILITATII PE PIATA MUNCII

Politica de ocupare a fortei de munca va promova capacitatea de adaptare a intreprinderilor si a angajatilor acestora la procesul de tranzitie, luand in consideratie flexibilitatea si securitatea muncii si accentuand rolul cheie al partenerilor sociali in acest proces. Va revizui si, daca este cazul, va reforma elementele restrictive din legislatia privind ocuparea fortei de munca care afecteaza dinamica pietei muncii si ocuparea acelor categorii de persoane care intampina dificultati de acces pe piata muncii, va dezvolta dialogul social, va sprijini cresterea responsabilitatii sociale a companiilor si va intreprinde alte masuri adecvate care sa promoveze:

a)     diversitatea acordurilor contractuale si de munca, inclusiv cu privire la timpul de lucru, favorizand progresul in cariera, un echilibru mai bun intre viata profesionala si de familie si intre flexibilitatea si securitatea muncii;

b)     accesul lucratorilor, in special al celor cu nivel redus de calificare, la formare profesionala;

c)      conditii de munca mai bune, incluzand sanatatea si protectia muncii, politici care vor avea ca scop obtinerea, in special, a unei reduceri substantiale a ratei de incidenta a accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

d)     elaborarea si diseminarea unor forme inovatoare si sustenabile de organizare a muncii, care sa sustina productivitatea si calitatea muncii;

e)     anticiparea si un management pozitiv al tranzitiei economice si al procesului de restructurare economica.

Restructurarea fortei de munca va fi abordata printr-o serie de masuri de promovare a mobilitatii ocupationale si de eliminare a cauzelor care impiedica mobilitatea geografica, in special prin perfectarea sistemului de recunoastere si transparenta a calificarilor si competentelor profesionale, transferabilitatea drepturilor de pensie si asigurari sociale, furnizarea de stimulente reflectate in sistemele de taxe si beneficii si luarea in considerare a aspectelor legate de impactul imigratiei asupra pietei muncii.

Trebuie promovata transparenta locurilor de munca si a oportunitatilor de formare profesionala la nivel national si european prin sustinerea unui sistem eficient de mediere a muncii.

Astfel, incepand cu anul 2005, persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca din spatiul Uniunii Europene, li se va oferi posibilitatea sa consulte toate locurile de munca vacante anuntate de catre serviciile publice de ocupare din Statele Membre.

Piata muncii din Romania va fi conectata la fluxul pietei europene a muncii prin intermediul retelei EURES, incurajandu-se astfel libera circulatie a fortei de munca si mobilitatea ocupationala/geografica.

Obiectivele pentru urmatorii ani sunt:

a)     facilitarea mobilitatii fortei de munca si cresterea adaptabilitatii acesteia, prin imbunatatirea accesului la informatii privind locurile de munca vacante;

b)     promovarea in continuare a flexibilitatii muncii, prin incurajarea diversitatii relatiilor de munca;

c)      dezvoltarea sistemului de prevenire, supraveghere si control al accidentelor de munca si al bolilor profesionale in scopul imbunatatirii conditiilor de munca;

d)     cresterea accesului lucratorilor, in special al celor cu nivel redus de calificare, la formare profesionala.