Corelatia dreptului muncii cu alte ramuri de drept

Corelatia dreptului muncii cu alte ramuri de drept

a)     Corelatia dreptului muncii cu dreptul constitutional.

Ca urmare a pozitiei preeminente a dreptului constitutional in cadrul sistemului de drept, principiile sale se aplica tuturor ramurilor de drept, inclusiv dreptului muncii.

b)     Corelatia dreptului muncii cu dreptul civil.

Codul muncii stipuleaza expres ca dreptul muncii se intregeste cu dispozitiile legislatiei civile. Dreptul civil constituie, prin urmare, dreptul comun pentru dreptul muncii. Se impun insa doua precizari esentiale:

pentru fiecare caz, trebuie ca dreptul muncii sa nu cuprinda dispozitii specifice, derogatorii;

chiar daca nu exista dispozitii derogatorii, este necesar sa se aiba in vedere specificul raporturilor de munca.

c)      Corelatia dreptului muncii cu dreptul administrativ.

Se exprima in diverse forme:

- printre izvoarele dreptului muncii sunt actele normative emise de organele puterii executive (Guvernul, ministerele, cu deosebire cel al Muncii si Protectiei Sociale);

- institutii publice sau organe ale puterii executive apar ca subiect al raportului juridic de munca;

- raporturile juridice conexe de munca (privind organizarea pregatirii si reconversiei profesionale, protectia muncii, etc.) sunt reglementate, in mare masura, de dispozitii ale dreptului administrativ;

- raporturile de munca ale militarilor sunt reglementate prin norme ale dreptului administrativ;

- controlul administrativ are un rol esential in derularea normala (legala) a raporturilor de munca. Sub acest aspect, un rol esential revine Ministerului Muncii si Protectiei Sociale care, potrivit H.G. nr. 448/1994 privind organizarea si functionarea sa, modificata si republicata in 1995 are atributii precise privind:

domeniul salarial;

domeniul protectiei muncii;

domeniul legislatiei muncii si protectiei sociale;

alte domenii care alcatuiesc, laolalta, o sfera clara a rezolvarii problemelor muncii.

d)     Corelatia dreptului muncii cu dreptul comercial.

Structura societatilor comerciale, organizarea si functionarea lor, faptele si operatiunile considerate de lege ca acte de comert, raporturile juridice ale persoanelor care au calitatea de comerciant, raspunderea administratorilor si cenzorilor au incidenta asupra raporturilor juridice de munca. Evident, societatile comerciale sunt parte in contractele colective si individuale de munca.

e)     Corelatia dreptului muncii cu dreptul securitatii sociale

Raporturile juridice de drept ale securitatii sociale sunt acele relattii sociale care se nasc in domeniul activitatii de securitate sociala si care sunt reglementate de normele juridice adaptate pentru evitarea sau, dupa caz, atenuarea consecintelor economice ori sociale ale riscurilor sociale.

In prezent, dupa cum am aratat mai inainte, dreptul securitatii sociale a devenit o realitate juridica. El se afla intr-o stransa corelatie cu dreptul muncii din care s-a si desprins, fiind - la ora actuala - o ramura autonoma a sistemului nostru de drept.       

Dreptul securitatii sociale examineaza asistenta si asigurarile sociale.

Asigurarile sociale cuprind:

- asigurari de sanatate

- prestatia de maternitate

- ajutorul de deces

- indemnizatia de somaj

- pensia pentru limita de varsta

- pensia pentru pierderea capacitatii de munca

- pensia de urmas

- sunt asigurate in baza contributiei salariatilor.

Asistenta sociala este reprezentata de un ansamblu de drepturi banesti ce se acorda persoanelor cu venituri mici aflate sub pragul saraciei; acestea primesc alocatii familiale, venit mediu garantat, bonuri la cantinele sociale.

Document online: Problematica generala a violentei in familie - tipuri si forme de manifestare a violentei in familie Referat: Rolul familiei in integrarea copilului in societate

Intre dreptul muncii si dreptul securitatii sociale exista anumite zone de interferenta:

o parte importanta a a raporturilor juridice de asigurari sociale sunt grefate pe calitatea de salariat

ambele ramuri opereaza intr-o anumita masura cu aceleasi notiuni, concepte sau institutii juridice

izvoarele internationale sunt aceleasi

Dialogul social

In orice tara cu pretentii de democratie trebuie sa existe un dialog social intre partenerii sociali: Guvern, sindicate, patronate

Principalele forme de dialog social sunt:

negocierea

consultarea

informarea

gestionarea in comun a unor probleme

Principalul in care se realizeaza dialogul social este Consiliul Economic si Social care este chemat sa avizeze toate actele normative si politicile Guvernului in materie sociala.

Consiliul Economic si Social - este creat prin legea 109/1997, modificata de  mai multe ori.

Este o institutie publica de inters social, tripartita, autonoma, constituita in vederea realizarii dialogului social dintre patronat, sindicat si Guvern si pentru realizarea climatului de partenereiat si pace sociala.

Dialogul social poate fi:

bipartit: legatura sindicat-patronate

tripartit: sidicate, patronate si Guvern

In Romania avem organisme tripartitecare pot fi:

Consultative - Consiliul Economic si Social

Cogestiune - compuse din organisme tripartite si au raspundere Casa Nationala de Pensii, Fondul de Somaj, Fondul National de Munca si de Accidente.

Sindicatele

Reprezinta un partener social in dialogul tripartit. Reglementarea se gaseste in Codul Muncii si legea sindicatelor 54/2003.

In baza acestei legi, sindicatele functioneaza ca persoane juridice care reunesc salariatii si functionarii publici, deci numai acestia au dreptul sa constituie sau sa adere la un sindicat.

Persoanele care exercita o meserie sau o profesiune in mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, persoanele in curs de calificare, au dreptul fara nici un fel de ingradire sa adere la un sindicat.

Sindicatele nu sunt constituite si nu  li se aplica ordonanta 26/2000 referitoare la asociati si fundatii.

Sunt persoane juridice independente, fara scop patrimonial, constituite in vederea apararii drepturilor colective si individuale ale mombrilor sai si a promovarii intereselor profesionale, economice si sociale, culturale si sportive ale membrilor de sindicat, sindicatele nu apara interese politice, ele nu trebuie sa faca politica.

Principii ale miscarii sindicale care izvorasc din normele dreptului international

Libertatea sindicala - manifestata atat pe plan individual cat si colectiv. Legea 54/2003 precizeaza in mod expres ca nimeni nu poate fi constrans sa faca sau sa nu faca parte dintr-un sindicat, sa se retraga sau nu dintr-o organizatie sindicala, iar daca se retreag, ca si in cazul demisiei nu au obligatia de a prezenta motivele.

Pluralismul sindical - reprezinta posibilitatea de a se constitui mai multe sindicate in acelasi domeniu de activitate sau chiar in aceiasi unitate. In sistemul nostru de drept se pot constitui mai multe sindicate in aceiasi unitate pentru a exercita competente privind raportul de munca, legea solicita criterii de reprezentativitate (sa aiba 1/3 din membrii sindicalisti). Legea interzice sindicatele de casa.

Independenta sindicatelor - garantata prin lege fata de partidele politice, organele statului si fata de orice alta organizatie din cadrul societatii civile. Legea interzice autoritatii publice ori patronatelor orice inerventie de natura a limita ori intrerupe exercitartea drepturilor organizarii sindicale, acestea neputand fi dizolvate sau suspendate in baza unor acte de dispozitie ale autoritatilor administratiei publice ori a patronatelor.

Organizatiile sindicale au dreptul de a-si alege liber reprezentantii, de a-si gestiona activele, de a-si forma programe proprii de activitate cu respectarea legii.

Trasaturi:

sunt rezultatul unei asocieri de persoane dupa criteriul locului de munca, meseriei, profesiei, ramurii de activitate sau teritorial.

au o natura profesionala, nu politica

isi desfasoara activitatea in temeiul statutelor proprii

apara drepturile si interesele profesionale ale salariatilor

sunt persoane juridice de drept privat, dar contribuie la rezolvarea unor interse publice.

Categorii de persoane care nu pot intra in sindicate

demnitarii

persoanele care detin functii de conducere in interprindere

persoanele care fac parte din categoria inaltilor functionari publici ori a functionarilor publici de conducere

magistratii

personalul militar, inclusiv clerul militar

Personalitatea juridica a sindicatelor

numarul minim de membri-15

salariatii minori care au implinit 16 ani pot fi membri sindicali fara cordul prealabil al parintilor

personalitatea juridica a sindicatului o constata judecatoria care tine un registru special in care inscrie hotararile judecatoresti definitive de admitere a cererii de constituire a sindicatului.

Dobandirea personalitatii juridice este conditionata de inscrierea in registrul special

Sindicatele cu patrimoniu propriu au drept de reorganizare si au drept sa se dizolve

Sindicatele se pot constitui in federatii la nivel de ramura si in confederatii la nivel national.

Liderii de sindicat se bucura de o protectie speciala, legea 54, incalcarea legii este contraventie si uneori infractiune. Lor nu li se pot desface contractele de munca pentru motive ce tin de indeplinirea mandatului in timpul exercitarii acestuia cat si timp de 2 ani dupa incetarea acestuia. Nu li se poate desface contractul de munca pentru motiv de necorespundere. In unitatile mari el are dreptul la reducerea programului cu 3-5 zile pentru activitati sindicale fara a afecta drepturile sindicale. Cel ce este ales intr-o functie de conducere isi pastreaza functia si locul de munca avute anterior si ii curge vechimea in munca.

Atributiile sindicatelor:

dreptul de a sesiza autoritatile competente

sa fie consultate in procesul activitatii normative la nivel national

sa negocieze si sa incheie contracte de munca la toate nivelurile

sa primesca de la angajator ori de la organizatiile patronale informatiile necesare pentru negocierea contractelor colective de munca

sa fie consultate la intocmirea regulamentului intern

sa foloseasca in conditiile legii mijloacele specifice actiunii sindicale (concilierea, medierea, arbitraj, petitie, miting, demonstratie, greva)

sa apere chiar fara mandat expres interesele membrilor de sindicat, inclusiv in fata organelor de jurisdictie sau autoritatii statului prin aparatori proprii sau angajati

la nivelul unitatii, angajatorul trebuie sa invite la consiliile de administratie delegati alesi de organizatiile sindicale ori de cate ori sunt probleme ce privesc angajatii.

La nivelul Politiei Romane exista un numar de trei organizatii sindicale si anume:

Corpul National al Politistilor

Pro Lex

Sindicatul National al Politistilor si a Personalului Contractual