Resurse umane
Dreptul muncii si profesiunile libereDreptul muncii si profesiunile libere Profesiunile libere sunt, in momentul de fata, potrivit unor reglementari legale, de sine statatoare, urmatoarele: expert contabil, profesiune reglementata prin Ordonanta nr.65/1994, privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizatti aprobata prin Legea nr. 42/1995; notar, profesiune reglementata prin Legea notarilor publicisi a activitatilor notariale nr.36/1995; avocat, profesiune reglementata prin Legea nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat; medic, profesiune reglementata prin Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania; consultant de plasament in valori mobiliare, profesiune enuntata prin Legea nr.52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori si reglementata - in concret - prin Ordinul nr.50/1995 al presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare pentru aprobarea Regulamentului privind activitatea consultantilor de plasament in valori mobiliare. Din continutul Ordonantei Guvernului Romaniei nr.44/1995 privind imbunatatirea impunerii activitatilor producatoare de venit din exercitarea unor profesii libere si din lucrari literare, de arta si stiintifice rezulta ca sfera persoanelor fizice ce exercita asemenea profesiuni este cu mult mai larga. Astfel, sunt contribuabili, “persoanele fizice care realizeaza, in conditiile Legii, venituri din practicarea unei profesii libere autorizate, in mod individual sau in diverse forme de asociere (medici, profesori, ingineri, arhitecti, economisti, avocati, notari publici, subingineri, tehnicieni, contabili, asistenti medicali, artisti, dactilografe si alte asemenea profesii).” Obiectul de reglementare al Ordonantei, clarifica tengential si exemplificativ - notiunea de profesie libera. In concluzie exista si alte profesii cum sunt cele enumerate de ordonanta, decat cele ce au reglementari distincte. Aceste profesiuni isi au temeiuri legale speciale, dar si un temei generic reprezentat de Decretul-Lege nr.54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative. Decretul-Lege nr.54/1990 continua sa fie aplicabil pentru acele profesii libere care nu au inca o reglementare de sine statatoare. Practic, in nici unul din actele normative ce reglementeaza aceste profesiuni libere nu exista o definitie a unei atari profesiuni. Astfel, expertii contabili ca si contabilii autorizati pot sa-si exercite profesia individual ori se pot constitui in societati comerciale, potrivit legii. Acestia nu pot sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile unde sunt salariati si nici pentru cei cu care sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta. Relatiile expertilor contabili si contabilililor autorizati si societatilor comerciale de profil cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele parti. In consens cu
traditia romaneasca dintre cele doua razboaie mondiale, cu
experienta pe plan national a unor state dezvoltate, in
Succesiv in mod logic, membrii profesiunilor liberale se pot afla concomitent atat in calitatea de salariat, cat si in cea de exercitare a unei profesiuni liberale. Este cazul expertilor contabili si al contabililor autorizati, al consultantilor de plasament in valori mobiliare si al medicilor. Medicii, spre exemplu, in lumina actualelor reglementari, pot fi salariati in reteaua sanitara publica (de stat) si, concomitent, sa-si exercite profesiunea intr-un cabinet particular. In acest caz,nu exista incompatibilitate intre calitatea de salariat si cea de persoana care exercita o profesiune libera. Tot astfel, pentru expertii contabili si contabilii autorizati care pot, concomitent, fi salariati si exercita aceasta profesiune libera, cu o singura exceptie - nu pot efectua lucrari pentru agentii economici sau institutiile unde sunt salariati si nici pentru cei cu care acestea se afla in raporturi contractuale sau se afla in concurenta. In cazul consultantului de plasament de valori mobiliare, desi Regulamentul nu o spune expres, posibilitatea cumularii celor doua calitati rezulta implicit din incompatibilitatea pe care o stabileste legiuitorul intre calitatea respectiva cu cea de salariat si/sau de detinator numai al unei functii de conducere la o societate implicata pe piata de capital, cu exceptia societatii de consultanta de care il leaga o astfel de calitate. Sunt profesiuni exclusiv (integral) libere si unde exista o incompatibilitate generala intre aceste profesiuni si cea de salariat. Astfel, avocatii si notarii nu pot cumula aceste calitati cu cea de salariat decat, in mod exceptional, respectiv cu cea de cadru didactic sau de cercetare stiintifica de specialitate. Din momentul cand a optat pentru o profesiune libera (liberala) nu o poate exercita decat pe aceasta. In toate cazurile cand ne situam exclusiv in zona unor profesiuni libere (liberale), raporturile de munca respective nu constituie obiect al dreptului muncii. De altfel, in aceste cazuri, legea vorbeste nu de salariu, retribuire, remunerare, ci de onorarii. Nu este insa mai putin adevarat ca, in situatia in care legea de organizare a uneia dintre profesiunile libere (liberale) nu ar da o solutie unei probleme ce s-ar putea ridica intr-o speta, suntem de parere ca, prin analogie, se vor aplica normele dreptului muncii. Aceasta subliniere nu trebuie sa conduca la concluzia ca dreptul comun in materia profesiunilor libere (liberale) ar fi dreptul muncii, ci, recurgerea la normele si principiile acestei ramuri de drept se impune, cu evidenta, in conditiile in care ne aflam - in ultima instanta - tot in fata unor raporturi de munca, chiar daca nu sunt generate de incheierea unui contract de munca. Raporturile din interiorul profesiunilor respective, intelese ca relatii intre cel ce exercita profesiunea libera (liberala) si organele profesiunii respective, nu sunt raporturi de dreptul muncii. Nici raporturile dintre cel ce exercita profesiunea liberala si clientul sau nu sunt raporturi de dreptul muncii, ci raporturi civile. Tocmai de aceea, in exercitarea profesiunii liberale se presteaza o munca, nu avem de-a face cu raporturi juridice de munca de natura sa ne conduca la concluzia includerii lor in obiectul dreptului muncii. Evident, uniunile, asociatiile, etc. nationale ca si cele judetene ale profesiunilor liberale pot avea calitatea de “patroni” sau “unitate” si pot avea deci salariati, persoane care sa contribuie la exercitarea normala a competentelor acestor organe care pot fi, dupa caz, jurist, medic, contabil, secretar-dactilograf. Aceste raporturi care tin de functionarea persoanei juridice respective intra in sfera obiectului dreptului muncii.
|