Mecanisme de operare in dreptul muncii - salariatul, contractul, functionarul

Mecanisme de operare

- salariatul – este persoana fizica ( si numai persoana fizica) care desfasoara o activitate, ( o munca ) in baza unui raport de mu nca ce isi are izvorul in contractul individual de munca.In trecut s-a utilizat si sintagma de persoana incadrata in minca sau de angajat

- contractul individual de munca – este contractul in temeiul caruia o persoana fizica denumita salariat se oblige sa presteze munca in si sub activitatea unui angajator, persoana fizica sau juridical, in schimbul unei remuneratii numita salariu.

Codul muncii defineste si salariatii cu functie de conducere: directori, directori generali, directori generali adjuncti, sefi compartimentelor de munca precum si asimilatia acestora, stabilit potrivit legii sau prin contracte proiective de munca sau dupa caz regulamentul intern.

- personal contractual- defineste salariatii care lucreaza in aparatul de lucru al autoritatilor si institutiilor publice care efectueaza activitati de secretariat administrative, protocol, gospodarire, de deservire. In unele acte normative pentru acelasi lucru utilizeaza sintagma personal bugetar salarizat. Personalul contractual este in realitate personal sallariat care are incheiate cu respectivele unitati contracte individuale dem unca.

- este utilizata spre a marca faptul ca acestia nu au calitatea de funcitonar public

- functionarul public- este persoana numita in conditiile legii intr-o functie publica si a careia i se aplica prevederile legii 188/1899

- functionarul public are un raport de munca denumit raport de serviciu

Dreptul muncii ca ramura de drept reprezinta ansamblul normelor juridice prin care sunt reglementate caracterele juridice individuale si collective de munca – el reprezinta o ramura de sine statatoare, autonoma a statului de drept

In ansamblul sistemului de drept reglementarile de drept a muncii se completeaza cu cele din dreptul civil ( art 295 codul muncii )

Dreptul civil este dreptul comun pentru dreptul muncii.

La randul lor normele de drept ale muncii constituie drept comun referitoare la alte categorii de raporturi juridice in special functionarii publici.

Prestarea muncii se realizeaza in cadrul unor raporturi sociale care odata reglementate de drept devin rapoarte juridice de munca.

Din perspectiva dreptului muncii, munca se presteaza in 2 modalitati:

a.      In cadrul unor raporturi juridice de munca;

b.      In afara unor raporturi juridice de munca;

Curs 2 Dreptul muncii 09.10.2008

I.        Munca prestata in afara raporturilor juridice de munca.

a.      Munca volutionara sau benevola, este o munca de interes public si se presteaza cu titlul personal si gratuit in temeiul unui contract de voluntariat (legea 195/2001), sau cu titlul de activitati voluntare izolate.

b.      Munca desfasurata in baza unei obligatii legale care poate fi de natura administrativa: elevi, studenti, in timpul practicii profesionale, persoanele din zonele cu vegetatie forestiera care au obligatia de a participa la stingerea incendiilor;

c.       Munca desfasurata in baza unor obligatii legale, de natura penala executionala.

d.      Munca efectuata in cadrul unui raport juridic legal.

Ex: contractul civil de prestari servicii.

e.      Munca desfasurata ca urmare a existentei unui raport societar.

Aportul in munca, asa numitul aport in industrie este posibil atat la scoietatile civile cat si in cazul societatilor comericiale, aport care poate fi adus numai la constituirea acestora si nu si la marirea capitalului social.

Analiza: Studiu de caz asupra familiei - chestionare si raspunsuri pentru parinti si copii Referat: Cand intervine Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului?

f.        Munca desfasurata in cadrul unui raport juridic comercia. Contractele de munca de proiectare sau curtaj (samsar);

g.      Munca desfasurata in cadrul activitatii economice de catre persoane fizice autorizate si intreprinderile familiale (oug 44/2008).

In baza acestei ordonante ca persoana fizica autorizata, in acest caz persoana fizica autorizata nu poate angaja cu contract de munca terte persoane pentru a desfasura activitatea pentru care a fost autorizata.

Ca intreprinzator particular, al unei intreprinderi individuale, in aceasta calitate, persoana fizica poate angaja terte persoane cu contract individual de munca inregistrat la ITM.

Ca membrii ai unei intreprinderi familiale, in aceata calitate, persoana in cauza nu poate angaja terte persoane cu contract de munca;

h.      Profesiile liberale – la ora actuala, sunt profesii liberale in nr. De 17 cum ar fi: avocat, expert contabil, contabil, notar, medic, farmacist.

II.      Trasaturi de distinctie ale profesiei liberale:

a.      Intrarea intr-o profesie liberala, implica de regula o pregatire superioara in domeniul respectiv, o vechime profesioanal anterioara.

b.      Persoanele care exercita profesiunile respective se constituie de regula in corpuri sau uniuni profesionale distincte;

c.       O profesie liberala se poate exercita fie in forma individuala, fie in forma asociativa;

d.      Aceste profesii, desi liberale, raspund si unor interese de ordin public.

e.      Nu pot declara greva;

f.        Persoanele care exercita anumite profesii liberale, se pot afla concomitent atat in calitate de salariati cat si in exercitarea unor profesiuni independente. Avocatii si notarii, expertii contabili si contabili autorizati nu pot cumula calitatea de membru al profesiei liberale cu cel de salariat, cu exceptia profesiilor din invatamant.

g.      In virtutea liberalitatii muncii, persoana care exercita profesii liberale pot renunta oricand la profesiunea respectiva, optand pentru calitatea de salariat, functionar public, comericant.

In exercitrarea profesiunilor liberale, se nasc 3 categorii de raporturi juridice:

Raporturi intre persoanele care exercita profesiunea si uniunea sau corpul din care fac parte;

Intre persoanele care exercita profesiunea respectiva si clientii lor;

Acele raporturi incheiate intre persoanele care exercita o profesiune liberala si personalul lor auxiliar.

Raporturile juridice specifice profesiunilor liberale nu vor intra in sfera de preocupari a dreptului muncii.

III.    Munca prestata in cadrul unor raporturi juridice de munca

Raporturile juridice nascute in baza incheierii contractului individual de munca intra in totalitate in sfera de preocupari a obiectului muncii.

Caracteristici:

a.      Persoana care presteaza munca este intotdeauna o persoana fizica, cealalta parte denumita angajator poate fi o persoana fizica juridica sau o persoana fizica. Nu se poate incheia un contract de munca intre 2 persoane juridice.

b.      Sub aspectul ambelor sale subiecte, raportul juridic de munca are o natura personala.

Fiecare dintre parti incheie contractul de munca in considerarea celeilalte parti.

c.       Munca nu poate fi prestata prin reprezentare;

d.      Angajatorul nu poate efectua munca pe cheltuiala salariatului;

e.      Prestarea muncii se face continuu, are un caracter succesiv, munca neexecutandu-se instantaneu, chiar daca in legislatia romana avem contract pe durata determinata. In cazul contractului individual de munca, vorbim de o desfacere si nu de o rezolutie a contractului de munca, munca odata prestata nu mai poate fi retrocedata.

f.        Munca prestata trebuie sa fie salariata, raportul de munca avand un caracter oneros;

g.      Salariatul se afla dupa incheierea contractului de munca intr-un raport de subordonare fata de celalalt subiect;

h.      Angajatorul dispune de o putere de a da directive, de a putere permanenta de control, chiar in cazul contractului de munca cu prestare la domiciliu, puterea de disciplinare (in cazul nerespectarii disciplinii in munca) art. 100 codul muncii;

i.        Salariatul se bucura de multiple planuri de masuri legale de protectie, considerate ca fiind necesare chiar si in economia de piata.

IV.    Raporturile de munca a functionarilor publici, denumit si raport de serviciu.

Regimul juridic de drept comun, aplicabil functionarilor publici, este in parte similar cu cel al salariatiilor.

Similititudinile sunt normale, intrucat raporturile de serviciu se plaseaza in zona de interferenta dintre dreptul muncii si dreptul administrativ.

In cazul functionarului public, exista acordul de vointa fara a se incheia un contract individual de munca, contractul respectiv fiind un contract de drept public in care libertatea contractuala este suplinita de catre legiuitor.

Raportul de serviciu al functionarului public prezinta elemente specifice unui raport juridic de munca numai ca legiuitorul denumeste raport de serviciu si nu de munca.

Ceea ce deosebeste un raport de altul, consta ca functionarul public este purtator al puterii publice pe care o executa in limitele legii.

V.      Raportul de munca al membrilor cooperatori prevazuta de legea 1/2005, privind organizarea si functionarea cooperatiei.

Acest raport este un raport complex care cuprinde atunci cand cooperantul este si salariat componente sau elemente patrimoniale de munca si de participare la viata sociala a cooperativei.

VI.    Raport de munca este considerat si cel al militarilor de cariera.

VII. 

Dreptul Muncii