Resurse umane
Ecoharta - reprezentare grafica, schematica, a relatiilor individului cu mediul socialDefinire Ecoharta (ecomapa sau harta eco) este o reprezentare grafica, schematica, a relatiilor individului cu mediul social (persoane si institutii cu care interactioneaza). La fel ca si genograma, ecomapa utilizeaza o serie de simboluri specifice pentru a reprezenta tipurile de relatii: Relatie echilibrata Relatie foarte puternica Relatie stresanta Relatie incordata Relatie unilaterala Relatie bilaterala Caracteristici In constructia ecomapei se deseneaza, mai intai, persoana/clientul in centru, dupa care se traseaza relatiile acestuia cu persoane (membrii familiei, prieteni, colegi, persoane relevante din viata acestuia) sau institutii (biserica, scoala, politia, locul de munca, etc.). Ecomapa se realizeaza spre sfarsitul etapei de evaluare, cand asistentul social detine, deja, suficiente informatii pentru a putea aprecia tipul si calitatea relatiilor clientului cu alte persoane sau institutii. Ea poate fi refacuta si pe parcursul etapelor de interventie si monitorizare daca in sistemul clientului apar modificari la nivelul relatiilor datorita unor evenimente neprevazute sau a actiunii altor factori (ex: o relatie foarte puternica intre doi soti poate sa devina incordata dupa decesul unui copil, o relatie stresanta bilaterala intre tata si fiica se transforma intr-o relatie echilibrata datorita consilierii si medierii conflictelor intra-familiale). Ecomapa este foarte importanta deoarece ofera o imagine clara a resurselor in sistemul client utile pentru interventie in functie de calitatea si intensitatea relatiilor (asistentul social va aprecia ca puncte tari relatiile puternice, bilaterale si ca puncte slabe realtiile stressante, incordate si unilaterale). Construirea ecomapei necesita implicarea si comunicarea cu clientul, dar, spre deosebire de genograma (unde informatiile au valoare de fapte, pot fi verificate scriptic, din actele de stare civila) datele oferite de client trebuie sa fie verificate si completate cu informatii primite si de la alte persoane (un tip de relatie nu poate fi apreciat doar din perspectiva clientului, presupune si investigarea punctelor de vedere ale celorlalte persoane implicate). Din acest motiv, ecomapa trebuie sa reprezinte rezultatul analizei asistentului social fata de relatiile in care este implicat clientul si nu perspectiva acestuia (posibil subiectiva si partinitoare). Ex: daca clientul afirma ca relatia cu parintii este foarte buna, ca isi iubeste si isi respecta parintii, iar sentimentele sunt reciproce, asistentul social trebuie sa verifice aceasta opinie intr-o intrevedere cu parintii. El poate afla ca, dimpotriva, in stare de ebrietate clientul si-a abuzat fizic si verbal mama in repetate randuri. In aceste conditii relatia nu poate fi apreciata ca una puternica, echilibrata, asa cum a sugerat initial clientul. Observatii si recomandari Ecomapa se poate construi in prezenta clientului, dar este finalizata de asistentul social dupa o analiza temeinica a informatiilor primite din mai multe surse. Ecomapa trebuie sa fie insotita obligatoriu si de o legenda care sa prezinte simbolurile pentru relatii utilizate in constructia acesteia (la fel ca si in cazul genogramei, exista specialisti care utilizeaza simboluri diferite). Orice dosar instrumentat de un asistent social trebuie sa cuprinda o genograma si o ecomapa pentru o mai rapida vizualizare/interpretare a structurii familiale ce poate constitui un punct de plecare in stabilirea resurselor si a planului de actiune pentru cazul respectiv. Sursa: MANUAL DE BUNE PRACTICI IN ASISTENTA SOCIALA COMUNITARA, Material elaborat de catre World Vision Romania - Biroul Iasi in cadrul proiectului “ Formarea lucratorilor sociali din mediul rural “ 2.6. GENOGRAMA
Definire Genograma este o tehnica utilizata in domeniul psiho-social care presupune culegerea de informatii pentru crearea unei reprezentari grafice a structurii familiei, asemanatoare unui “arbore genealogic”. Pentru realizarea genogramei de utilizeaza o serie de simboluri specifice: Per Persoana de sex masculin Persoana de sex feminin Relatie de casatorie Relatie de concubinaj Casatorie incheiata de divort
Casatorie in care sotii sunt separati in fapt
Barbat decedat
Persoana de sex necunoscut Structura familiei si relatiile dintre membrii acesteia pot fi reprezentate pentru doua (parintii si copiii) sau trei generatii (bunicii, parintii si copiii). Caracteristici Genograma se aplica in mod deosebit in etapa de evaluare, avand rol de diagnostic social. Genograma se realizeaza atat pentru structurarea eficienta a informatiilor despre client si familia acestuia (ofera o imagine clara a structurii familiale care poate fi analizata in timp scurt) cat si pentru a stimula comunicarea cu clientul (i se pun intrebari simple la care raspunde cu usurinta, se creaza o atmosfera confortabila si propice unor discutii ulterioare mai aprofundate). Genograma poate fi refacuta si pe parcursul instrumentarii cazului, in etapele de interventie si monitorizare, in situatia in care apar modificari importante in structura familiei (evenimente deosebite: deces, divort, membri noi in familie, o relatie de concubinaj, casatorie). Este recomandat ca aceste modificari sa fie inregistrate in dosarul cazului (implicit in genograma) pentru ca pot afecta pozitiv sau negativ cursul rezolvarii situatiei problematice. O alta situatie in care se poate utiliza genograma este in cazul in care exista blocaje in relatia cu clientul pe parcursul interviului sau a intrevederii, in vederea fluidizarii comunicarii. Clientul se poate dovedi mai disponibil pentru a discuta despre structura familiei sale decat despre subiecte considerate delicate la momentul respectiv pe care doreste sa le evite. In astfel de situatii, pentru a nu abandona investigatia asistentul social poate solicita informatii pentru construirea genogramei. De asemenea, utilizarea genogramei este recomandata pentru clarificarea unei retele familiale complexe, dificil de conturat la o prima intrevedere. Folosind simbolurile grafice descrise mai sus se deseneaza structura familiei pornind de la generatia mai varstnica pana la copii. In situatia in care clientul comunica mai greu sau este un copil care nu are formata o reprezentare a intregului sistem familial, constructia genogramei poate incepe de la persoana clientului, continuand cu fratii, parintii, bunicii, unchii acestuia si/sau alte persoane care locuiesc impreuna cu el. Asistentul social va adresa intrebari simple si cat mai clare clientului pentru ca informatia inregistrata sa fie cat mai fidela realitatii (ex: citi frati aveti, cum se numeste fiecare, sa-I aranjam in ordinea varstelor lor, citi dintre ei sunt casatoriti, ce copii are fiecare, etc). La sfirsitul genogramei se realizeaza si legenda care va cuprinde simbolurile utilizate cu explicatiile acestora, avand in vedere ca pentru relatii intre persoane pot exista simboluri diferite (unii specialisti prezinta relatia de casatorie cu o linie continua, altele cu doua linii continuie paralele). Observatii si recomandari Genograma nu este o descriere sau o prezentare in forma narativa a structurii familiale. Reprezentarea grafica poate fi insotita de mai multe detalii, explicatii pentru completarea informatiei, insa desenul genogramei trebuie sa fie clar si usor de interpretat (ex: simbolul persoanei poate fi insotit de informatii privind varsta, domiciliul, profesie, studii, etc.). Genograma poate fi realizata cu minim de informatii atunci cand nu este suficient timp pentru o documentare complexa si poate prezenta elemente de baza in prezentarea cazului (structura familiei, numarul de copii, cu cine locuieste clientul, etc.). Orice dosar instrumentat de un asistent social trebuie sa cuprinda o genograma si o ecomapa pentru o mai rapida vizualizare/interpretare a structurii familiale ce poate constitui un punct de plecare in stabilirea resurselor si a planului de actiune pentru cazul respectiv. Orice genograma trebuie sa fie insotita obligatoriu de o legenda pentru a putea fi citita/interpretata de oricare alt profesionist care intra in posesia dosarului instrumentat de asistentul social (psiholog, jurist, un alt asistent social, supervizorul, etc.). Genograma se realizeaza, de obicei, impreuna cu clientul si in cazuri exceptionale (clientul este un copil, este bolnav, nu poate comunica) cu alte persoane implicate in rezolvarea cazului. Genograma simpla (reprezentarea a doua generatii din sistemul familial) poate fi realizata si atunci cand clientul este un copil, dar pentru genogramele complexe (cea pe trei generatii) este recomandabil ca ele sa fie realizate impreuna cu un adult.
|