Responsabilitatea sociala si etica in afaceri

Responsabilitatea sociala si etica in afaceri

Termenul responsabilitate sociala are o semnificatie diferita pentru fiecare om. Totusi, in acest capitol, responsabilitatea sociala a firmelor este definita ca fiind ob1igatia managerilor intreprinde actiuni care protejeaza si imbunatatesc atat bunastarea societatii privita ca in cat si interesele organizatiei. Conform conceptului de responsabilitate sociala a firmei managerul trebuie sa se straduiasca sa indeplineasca atat obiectivele sociale, cat si obiectivele organizatiei.

Responsabilitatea sociala a firmelor este obligatia managerilor de a intreprinde actiuni ce protejeaza si imbunatatesc atat bunastarea societatii privita ca intreg, cat si interesele organizatorice.

Atentia acordata domeniului responsabi1itatii sociale atat de catre manageri, cat si de ca societate a crescut in ultimii ani si probabil ca va continua sa creasca.

Urmatoarele sectii prezinta elementele fundamentale ale responsabi1itatii sociale a firmelor analizand problema de mai jos:

1.          Modelul lui Davis privind responsabilitatea sociala a firmelor.

2.          Domeniile de responsabi1itate sociala ale firmelor.

3.          Diversele opinii privind responsabi1itatea sociala.

4.          Concluzii privind intreprinderea actiunilor de responsabilitate sociala de catre firme.

MODELUL LUI DAVIS PRIVIND RESPONSABILITATEA SOCIALA A FIRMELOR

Un model general acceptat de responsabi1itate sociala a firmei a fost conceput de ca Keith Davis. Prezentat simplu, modelul lui Davis este o 1ista de cinci principii care descrie ce si cum trebuie sa adere firmele la obligatia de a intreprinde actiuni care sa protejeze si sporeasca atat bunastarea societatii, cat si pe cea a organlzatiei:

Principiul 1: Responsabilitatea sociala apare datorita puterii sociale - Acest principiu deriva premisa ca firma are o influenta, sau putere, semnificativa asupra unor probleme soci esentiale, cum ar fi angajarea minoritatilor si poluarea mediului. In esenta, actiunile tuturor firmelor dintr-o tara determina, in primul rand, procentul minoritatilor angajate si mediu in care traiesc toti cetatenii.

Davis considera ca intrucat firma are aceasta putere asupra societatii, societatea poate si trebuie sa faca firma responsabila de conditiile sociale care rezulta din exercitarea puterii. Davis explica faptul ca sistemul juridic al societatii nu asteapta mai mult de la firme cat asteapta de la fiecare cetatean care isi exercita puterea personala.

Principiul 2. Firmele trebuie sa opereze ca un sistem deschis in ambele directii deschise la comunicarea societatea si dezvaluind catre public a operatiunilor lor - Conform acestui principiu, firmele trebuie sa fie dispuse sa asculte ce trebuie intreprins pentru a sprijini si a spori bunastarea societatii. In schimb, societatea trebuie sa fie dispusa sa asculte rapoartele firmelor legate actiunile pe care acestea le intreprind pentru indep1inirea obligatiilor lor privind responsabilitatea sociala. Davis sugereaza ca trebuie sa existe o comunicare onesta si deschisa e firme si reprezentantii societatii in cazul in care se doreste pastrarea si sporirea bunastarii ansamblu a societatii.

Proiect: Cenzorii - organ de control Proiect: Sunteti un vanzator eficient?

Principiul 3: Costurile si avantajele sociale ale unei activitati  produs sau serviciu trebuie calculate amanuntit luate in considerare atunci cand se iau decizii privind respectiva activitate, produs sau serviciu - Acest principiu scoate in evidenta faptul ca fezabilitatea tehnica si profitabilitatea economica nu singurii factori care trebuie sa influenteze procesul de luare a deciziilor din cadrul unei firme. Firmele trebuie sa ia in considerare, de asemenea, atat consecintele pe termen lung, cat si cele pe termen scurt ale tuturor activitatilor lor inainte de a le intreprinde.

Principiul 4: Costurile sociale ale oricarei activitati, produs sau serviciu trebuie trecute asupra consumatorului. Acest principiu sustine ca nu se poate astepta ca firmele sa finanteze complet activitatile pot fi avantajoase din punct de vedere social dar care sunt dezavantajoase din punct de vedere economic.

DOMENIILE DE RESPONSABILITATE SOCIALA ALE FIRMELOR

Domeniile in care pot actiona firmele pentru a proteja si a spori bunastarea societatii si numeroase si diverse. Probabil ca domeniile cele mai mediatizate sunt cele care privesc problemele urbane, ale consumatorilor, ecologice si cele privind practicile de angajare.

DEFINITIA ETICII

Faimosul doctor si filantrop misionar Albert Schweitzer defineste etica drept "preocuparea strabuna pentru un comportament bun. Avem ob1igatia de a lua in considerare nu numai starea noastra personala, ci si pe cea a altor oameni".

Aceasta se aseamana cu unul dintre etapele celor Zece Porunci. Fa pentru altii ceea ce astepti ca ei sa faca pentru tine.

In afaceri, etica poate fi definita drept capacitatea de a ref1ecta asupra valorilor in procesul deciziilor, de a determina modul in care aceste valori si decizii influenteaza diversele utile de parteneri si de a stabili modul in care managerii pot sa foloseasca aceste observatii conducerea de zi cu zi a firmei. Managerii etici urmaresc succesul pe baza unor practici clare management care se caracterizeaza prin corectitudine si justitie. In mod interesant, folosirea ca pe un ghid important in luarea si evaluarea deciziilor de afaceri este apreciata nu in Statele Unite ci si in societati foarte diferite cum ar fi India si Rusia.

Etica este preocuparea noastra pentru un comportament bun; obligatia noastra de a lua in considerare nu numai bunastarea noastra personala, ci si pe cea a altor oameni.

Etica in afaceri priveste capacitatea de a ref1ecta asupra valorilor in procesul de luare a deciziei de a determina modul in care aceste valori si decizii influenteaza diversele grupuri de parteneri stabili modul in care managerii pot sa foloseasca aceste observatii in conducerea de zi cu zi a firmei.

DE CE ESTE ETICA O PARTE ESENTIALA A PRACTICILOR DE MANAGEMENT

John F Akers, fostul presedinte al IBM, a sustinut recent ca este bine pentru manageri sa fie etici. El crede ca daca firmele nu sunt etice, ele nu pot fi competitive nici pe nationale si nici pe cele internationale. Conform lui Akers:" Etica si competitivitatea sunt inseparabi1e. Noi concuram ca societate. O societate cu care se ataca pe la spate; cu oameni care fura unii de la a1tii; in care fiecare document autentificat la notariat pentru ca nu poti avea incredere in cea1a1ta persoana; in care mica se sfarseste la tribuna1; in care guvernul scrie maldare de reglementari, legand de picioare firma pentru a o face onesta, o asemenea societate nu va putea nicaieri sa concureze foarte mult sau cu succes.

Desi este posibil ca practicile etice de management sa nu fie legate de indicatori specifici profitabilitate financiara, nu exista un conflict inevitabil intre practicile etice si profitului. Asa cum ne sugereaza declaratia lui Akers, sistemul nostru de concurenta pe valori de baza cum ar fi adevarul si relatiile corecte. Folosirea practicilor etice de afaceri a imbunatatit sanatatea generala a firmei in trei domenii importante: productivitate, relatii partenerii si reglementarile guvernamentale.

PRODUCTIVITATEA

Salariatii unei firme constituie unul dintre principalele grupuri parteneri care sunt inf1uentate de practicile de management. Cand managementul este sa actioneze etic in privinta partenerilor, atunci salariatii vor fi in f1uentati pozitiv. De aceea o firma poate decide ca etica de afaceri ii so1icita sa intreprinda un efort deosebit ,-asigura sanatatea si bunastarea salariatilor sai. In acest sens, multe firme au infiintat de un partid de consiliere a salariatilor (PCS) pentru a-i ajuta pe sa1ariati in probleme cum ar fi munca, aspectele financiare, aspectele juridice, bolile mentale sau dependenta de substante chimice. Aceste programe au reusit chiar sa mareasca productivitatea in anumite firme. De exemplu, Control Data Corporation a descoperit ca PCS au redus semnificativ cheltuielile cu sanatatea si absentele de la locul de munca datorate imbolnavirilor.

RELATIILE CU PARTENERII

Cel de-al doilea domeniu in care practicile etice in management imbunatatesc sanatatea firmei este cel al influentarii pozitive a partenerilor afarara, cum ar fi furnizorii si clientii. O imagine publica pozitiva poate atrage clientii percep o astfel de imagine ca fiind dezirabila.

REGLEMENTARILE GUVERNAMENTALE

Cel de-al treilea domeniu in care practicile de management pot imbunatati sanatatea firmei este minimizarea reglementarilor.

Practicile ce privesc corectitudinea pub1icitatii, serviciile de sanatate si rezolvarea corecta a plangerilor clientilor. Firmele care au indeplinit criteriile impuse de Better Business Bureaus (BBB) pot afisa stampila BBB OnLine pe site-urile lor de pe Internet. Comertul electronic va fi monitorizat de 150 de filiale ale Better Business Bureaus din Statele Unite si Canada.

CODUL ETIC

Codul etic este o declaratie formala care constituie un ghid etic pentru modul in oamenii dintr-o organizatie trebuie sa actioneze si sa ia decizii. Nouazeci la suta direct cel de companii care alcatuiesc clasamentul Fortune 500 si aproape jumatate din celelalte coduri etice. In plus, multe organizatii care nu dispun inca de uri cod etic se gandesc ser conceapa unul.

Codu1 etic este o declaratie formala care constituie un ghid pentru luarea deciziilor si actiunile dintr-o organizatie.

Codurile etice abordeaza, de regula, probleme cum ar fi conflictele de interese, concurentiale cu caracterul privat al informatiilor, oferirea cadourilor, precum si oferirea si prin sponsorizari politice. De exemplu, un cod etic recent conceput la compania japoneza Ni interzice tuturor salariatilor companiei sa accepte sau sa ofere aproape toate tipurile de carte sau de mijloace de divertisment parteneri1or de afaceri si oficialilor guvernamentali. Noul a fost conceput de catre presedintele companiei Nissan, Yoshikazu Hanawa, si a fost totalul unui numar de 300 de furnizori importanti.

Conform unui studiu recent, elaborarea si popularizarea codului etic sunt percepute de mijloace eficace si eficiente de incurajare a practicilor etice in cadrul organizatiilor. Codul conceput de Johnson & Johnson pentru a ghida practicile de afaceri ale companiei este popularizat prin raportul anual al companiei, ca si prin expedierea lui catre salariati.

Managerii nu pot sa considere ca doar prin faptul ca au conceput si au popularizat un etic, membrii organizatiei vor dispune de sfaturile de care au nevoie pentru a stabili ceea ce este etic si a actiona in concordanta. Este imposibil sa fie acoperite toate comportamentele etice si lipsite de etica dintr-o organizatie printr-un singur cod. Managerii trebuie sa perceapa codurile etice ca pe niste instrumente care trebuie evaluate si redefinite periodic.